Consimtamantul parintilor firesti la incuviintarea adoptiei – admiterea exceptiei de neconstitutionalitate
Monica Stoian,
Manager Editorial

Curtea Constitutionala a admis, la data de 20 martie 2008, prin Decizia nr. 369 (publicata in M.Of. nr. 238 din 27 martie 2008), exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) lit. i) teza intai si, prin extindere, si a prevederilor art. 63 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, constatand ca aceste prevederi contravin art. 20 din Constitutie raportat la art. 5 paragraful 1 lit. a) si art. 9 paragraful 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii, in masura in care nu prevad luarea consimtamantului parintilor firesti, in fata instantei, odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

Astfel, art. 35 alin. (2) lit. i) stabilea: ”Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de urmatoarele acte: […] i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, in masura in care nu s-a pronuntat anterior o hotarare judecatoreasca de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului; dispozitiile art. 12 alin. (3) sau (4) ori ale art.13 se aplica in mod corespunzator.”

Prevederile art. 12 alin. (3) si (4) si ale art. 13 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, la care face trimitere art. 35 alin. (2) lit. i), au urmatorul continut: „(3)Daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator. (4)Consimtamantul parintilor firesti ai copilului nu este necesar daca ambii se gasesc in oricare dintre situatiile prevazute la alin. (3), precum si in cazul adoptiei prevazute la art. 5 alin. (3)”, iar art. 13 „In mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile art. 11 alin. (1) lit. b), cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.”

Potrivit art. 5 paragraful 1 lit. a) din Conventia europeana in materia adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care Romania a aderat prin Legea nr. 15/1993 (publicata in M.Of. nr.67 din 31 martie 1993), „adoptia nu este pronuntata decat daca cel putin consimtamintele urmatoare au fost acordate si nu au fost retrase: a) consimtamintul mamei si, in cazul in care copilul este legitim, cel al tatalui (…)”.

De asemenea, potrivit art. 9 paragraful 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii prevede ca “Autoritatea competenta nu va pronunta o adoptie decat dupa o ancheta corespunzatoare privind adoptatorul, copilul si familia sa”.

Curtea a constatat ca omisiunea, din cuprinsul prevederilor legale deduse controlului, a exprimarii consimtamantului parintilor firesti la momentul incuviintarii adoptiei, exigenta expres reglementata in Conventia europeana in materia adoptiei de copii, constituie o neconcordanta, in acceptiunea art. 20 alin. (2) 10 din Constitutie, intre legea interna si un tratat privitor la drepturile fundamentale ale omului, situatie in care textul constitutional consacra prioritatea reglementarii internationale.

Prin urmare, Curtea constata ca prevederile art. 35 alin. (2) lit. i) teza intai din Legea nr. 273/2004 sunt neconstitutionale, fiind contrare art. 20 din Constitutie raportat la art. 5 paragraful 1 lit. a) si art. 9 paragraful 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii, in masura in care nu prevad luarea consimtamantului parintilor firesti, in fata instantei, odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

Tot astfel, Curtea a constatat ca art. 35 alin. (2) lit.i) teza intai incalca atat dispozitiile constitutionale ale art. 26 privitoare la viata intima, familiala si privata, art. 48 relative la familie si art. 49 privind protectia copiilor si a tinerilor, cat si prevederile art. 8 referitoare la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

De asemenea, Curtea constata ca prevederile art. 63 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2004 – asupra carora s-a extins controlul de constitutionalitate – incalca aceleasi dispozitii din Constitutie si Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale invocate.