Darea in plata, modificata in favoarea debitorului. Apar, insa, noi probleme

Pl-x nr. 10/2019 a fost adoptata de Parlamentul Romaniei prin votul dat de Camera Deputatilor, for decizional in aceasta chestiune, in data de 26 iunie 2019. Actul a fost trimis la promulgare, dupa ce a fost efectuata o sesizare de neconstitutionalitate la CCR asupra noutatilor ce urmau a fi introduse in Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.

Avand in vedere ca a fost sesizata Curtea, a fost necesara asteptarea deciziei magistratilor. Actul nu a putut fi promulgat de presedinte si publicat in Monitorul Oficial pentru a produce efecte pana acum.

Decizia CCR nr. 731/2019 a fost data la inceputul lunii noiembrie 2019. Potrivit comunicatului de presa din data de 6 noiembrie 2019, Plenul Curtii Constitutionale a admis exceptia de neconstitutionalitate cu privire la dispozitiile articolului unic pct. 2 (cu referire la art. 4 alin. (1^1) din Legea darii in plata), pct. 3 (cu referire la art. 4 alin. (3) si (4) din Legea darii in plata), pct. 6 (cu referire la art. 7 alin. (1^1) din Legea darii in plata), pct. 8 (cu referire la art. 7 alin. (5^1) din Legea darii in plata) si pct. 9 (cu referire la art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea darii in plata) din Legea pentru modificarea Legii darii in plata.

Plenul Curtii Constitutionale a respins exceptia de neconstitutionalitate numai cu privire la dispozitiile articolului unic pct. 2 al proiectului de lege, cu referire la art. 4 alin. (1^3) din Legea darii in plata, si pct. 7, cu referire la art. 7 alin. (4) din Legea darii in plata. Asadar, conform deciziei date de CCR, modificarile de mai jos raman valabile:

• La articolul 4, dupa alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1), (1^2) si (1^3), cu urmatorul cuprins:
  • "(1^1) Se considera intotdeauna ca exista impreviziune:
  • (a) in cazul in care cursul de schimb al monedei creditului a depasit cu cel putin 20% nivelul cursului din data contractarii creditului;
  • b) in cazul in care gradul de indatorare al debitorului a depasit cu cel putin 20% nivelul maxim al gradului de indatorare stabilit de BNR;
  • (c) in cazul in care debitorul a fost executat silit prin vanzarea imobilului cu destinatia de locuinta;
  • (d) in alte cazuri care releva un dezechilibru contractual, in sensul art. 4 alin. (3).
  • (1^2) In situatiile prevazute la art. 4 alin. (1^1) revine partilor obligatia de a renegocia contractul, iar renegocierea trebuie sa fie una efectiva prin raportare la noua realitate. Adaptarea contractului, pe parcursul executarii sale, la noua realitate intervenita, echivaleaza cu mentinerea utilitatii sociale a contractului, mai precis permite executarea in continuare a contractului prin reechilibrarea prestatiilor.
  • (1^3) Revine creditorului obligatia de a dovedi in fata instantelor de judecata faptul ca debitorul care a facut o notificare de dare in plata nu indeplineste conditiile de admisibilitate, inclusiv conditia privind impreviziunea."
• La articolul 7, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
  • "(4) Pana la solutionarea definitiva a contestatiei formulate de creditor se mentine suspendarea oricarei plati catre acesta, precum si a oricarei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subroga in drepturile acestuia impotriva debitorului. De la data comunicarii notificarii de dare in plata, executarile silite aflate in derulare, inclusiv popririle, se suspenda automat."
  •  

In mod normal, seful statului ar trebui sa intoarca proiectul de lege in Parlament pentru a-l pune in acord cu decizia luata de CCR.

Daca, totusi, proiectul de lege va fi promulgat si publicat in Monitorul Oficial, ne ramane urmatoare intrebare: Cine va face proba in procesele pornite de creditorii bancari, respectiv in contestatiile la notificarile de dare in plata transmise de catre debitori?

Conform art. 5 alin. (1) din Legea darii in plata, debitorul trebuie sa detalieze si sa faca dovada indeplinirii conditiilor de admisibilitate a darii in plata. Totodata, Decizia CCR nr. 623/2016 stabileste ca dovada indeplinirii conditiilor prevazute de Legea darii in plata (inclusiv conditia impreviziunii) trebuie facuta de catre debitor, sarcina probei revenind acestuia intrucat este cel care demareaza intreaga procedura a darii in plata, prin transmiterea notificarii aferente.

Proiectul de act normativ trimis la promulgare si asupra caruia s-a efectuat controlul de constitutionalitate stipuleaza, insa, ca la art. 4 din Legea darii in plata se introduce urmatoarea obligatie:

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

250 Modele de fise de post EDITABILE actualizate conform GDPR

Vezi AICI detalii

Cum se va interpreta, asadar, sarcina probei, in situatia in care acest proiect de lege va fi promulgat in forma actuala?

Pe langa faptul ca ar fi vorba despre o incalcare a dispozitiei legale potrivit careia "cel care face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca" (art. 1169 din Codul civil), s-ar institui si o veritabila probatio diabolica in persoana creditorului, care ar fi tinut sa faca dovada unor fapte negative ce tin de persoana debitorului si fara a avea acces la mijloacele de proba necesare.

In plus, termenul prevazut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 pentru formularea contestatiei este extrem de scurt – 10 zile de la comunicarea notificarii de dare in plata. In consecinta, pe langa faptul ca un creditor nu are acces la astfel de mijloace de proba, nici nu ar avea cum sa le obtina inauntrul acestui termen de 10 zile pentru a-si fundamenta contestatia.

In consecinta, o asemenea interpretare in sensul ca debitorul nu mai are deloc sarcina probei ar fi nu numai contrara dispozitiilor legale mentionate si jurisprudentei instantei de control constitutional, dar ar fi si absurda si ar lipsi de eficienta calea de atac a contestatiei.

Ramane de vazut ce se va intampla cu Pl-x nr. 10/2019. Presedintele poate decide retrimiterea sa in Parlament pentru reexaminare, o poate promulga sau poate astepta pana la publicarea motivarii Deciziei CCR nr. 731/2019.

Cert este ca acest set de modificari creeaza noi probleme si ofera judecatorului un rol pur formal in a cantari cauza.

Vom urmari parcursul acestui act si vom reveni cu actualizari.