Decizia 272/2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 1 august 2016

    Augustin Zegrean       - presedinte
    Valer Dorneanu         - judecator
    Petre Lazaroiu         - judecator
    Mircea Stefan Minea    - judecator
    Daniel Marius Morar    - judecator

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

250 Modele Fise de Post

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Minca.

    1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal, exceptie ridicata de Elena Radu in Dosarul nr. 6.419/2/2012 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala, care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.161 D/2015.
    2. La apelul nominal raspunde autoarea exceptiei, prezenta personal. Se constata lipsa celorlalte parti. Procedura de citare este legal indeplinita.

    3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, care pune concluzii de admitere a exceptiei. Se arata, in acest sens, ca sintagma "evidentele debitorului" din cuprinsul textelor criticate nu este definita in legislatia in vigoare, motiv pentru care textele criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (12) si art. 24 din Constitutie si prevederilor art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Se sustine ca, intrucat sintagma "evidentele debitorului" este un element al ipotezei normei de incriminare a infractiunii de bancruta frauduloasa, lipsa unei definitii legale a acesteia face imposibila determinarea continutului constitutiv al acestei infractiuni, dar si a conduitei pe care justitiabilul trebuie sa o adopte pentru a evita incidenta acestei norme de incriminare. Se face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale si la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalitatii incriminarii si la standardele de calitate a legii. Se sustine, totodata, ca textele criticate nu respecta nici cerinta accesibilitatii legii, facandu-se trimitere la considerentele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 363 din 30 aprilie 2015, nr. 603 din 6 octombrie 2015 si nr. 51 din 16 februarie 2016, despre care se sustine ca sunt aplicabile si in prezenta cauza. Se arata ca infractiunea de bancruta frauduloasa este sanctionata cu pedeapsa inchisorii, ceea ce presupune o restrangere a libertatii individuale, care ar trebui facuta doar intr-un cadru clar, precis si previzibil, atat pentru persoana care savarseste faptele incriminate, cat si pentru organele judiciare. Se sustine ca, in caz contrar, instantele pot interpreta, cu o marja foarte larga de apreciere, sfera obiectului material al infractiunii de bancruta frauduloasa. Se face trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 553 din 16 iunie 2015.

    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. Se sustine ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului la care autoarea exceptiei face trimitere arata, in egala masura, ca legile nu pot avea un grad de precizie absoluta si ca acestea prezinta caracter de generalitate, pentru a fi evitata rigiditatea lor in aplicare sau imposibilitatea adaptarii normelor pe care le cuprind la situatii nou-aparute. Se arata ca, prin aceeasi jurisprudenta, instanta europeana a statuat ca pentru clarificarea sensului normelor juridice contribuie inclusiv interpretarea data acestora de catre instantele de judecata si ca, nu in ultimul rand, trebuie avut in vedere si destinatarul normei, iar in ipoteza in care acesta este un profesionist care trebuie sa dea dovada de prudenta in desfasurarea activitatii, cu atat mai putin se poate invoca lipsa preciziei, claritatii si previzibilitatii normei. Se mai arata ca notiunea de "debitor" este definita in art. 3 pct. 5 din Legea nr. 85/2006, care, desi a fost abrogata, continua sa isi produca efectele in cauza, avand in vedere ca autoarea exceptiei, in baza acestui act normativ, a fost condamnata pentru infractiunea de bancruta frauduloasa. in ceea ce priveste notiunea de "evidente", se arata ca nu pot exista liste exhaustive cu actele si documentele care intra in sfera acestei notiuni, dar ca este rolul instantelor de judecata de a aprecia, nu in ultimul rand, in spiritul Legii nr. 85/2006 care sunt documentele care fac parte din aceasta categorie.

    5. Avand cuvantul in replica, autoarea exceptiei face trimitere la situatia de fapt care a determinat invocarea exceptiei de neconstitutionalitate si arata ca, in speta, s-a constatat ca lista de evidenta a creditorilor, prevazuta de art. 96 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, este un act ce face parte din evidentele debitorilor. Se arata, totodata, ca potrivit art. 149 din Legea nr. 85/2006, aceasta lege se completeaza doar cu prevederilor Codului civil si ale Codului de procedura civila si cu Regulamentul european (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolventa, fara ca legea speciala anterior referita sa faca trimitere la alte acte normative care sa contina vreo definitie a termenului de "evidenta".

                               CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

    6. Prin incheierea din 2 iulie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 6.419/2/2012, inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal, exceptie ridicata de Elena Radu intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unor cereri de apel declarate de inculpati, printre care si autoarea exceptiei, impotriva unei sentinte penale prin care aceasta a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de bancruta frauduloasa.

    7. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca sintagma "evidentele debitorului" din cuprinsul art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 si ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal nu este definita in legislatia penala, motiv pentru care textele criticate sunt lipsite de claritate, precizie si previzibilitate. Se sustine ca, in lipsa unei reglementari legale a sintagmei criticate, dispozitiile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 si ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal sunt susceptibile de aplicari diferite. Pentru acest motiv, se arata ca textele criticate incalca dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie.

    8. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala apreciaza ca exceptia este neintemeiata. Se arata, in acest sens, ca notiunea de "debitor" este definita prin prevederile art. 3 pct. 5 din Legea nr. 85/2006 ca fiind persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevazute la art. 1 din aceeasi lege si care este in stare de insolventa. Se arata, de asemenea, ca termenul "evidente" se refera la orice inscris ce reflecta realitatea patrimoniala a debitorului, fie ca este vorba de documente contabile oficiale, reglementate prin Legea contabilitatii nr. 82/1991, fie ca este vorba de alte documente prevazute in legi speciale. Pentru aceste motive, se conchide ca textele criticate nu contravin dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie.

    9. In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
   
10. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se sustine ca notiunile invocate de autoarea exceptiei, chiar daca nu sunt expres definite de legiuitor, fac ca textele criticate sa fie suficient de clare si precise pentru a putea fi aplicate. Se face trimitere, in acest sens, la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotararea din 15 noiembrie 1996, pronuntata in Cauza Cantoni impotriva Frantei, paragraful 29, Hotararea din 25 noiembrie 1996, pronuntata in Cauza Wingrove impotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotararea din 4 mai 2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 55) si la cea a Curtii Constitutionale (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012). Se mai arata ca notiunea de "evidente" este folosita in legislatie in diferite forme, precum "evidente ale societatii", "evidenta fiscala", "evidenta contabila", "includere sau scoatere din evidente", ceea ce presupune o cunoastere larga, in mediul de afaceri, a semnificatiei acestei expresii, situatie ce exclude sustinerea ca folosirea acestora intr-un context normativ ar induce normei un caracter de lipsa de previzibilitate.
    11. Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se sustine ca textele criticate sunt suficient de precise si clare pentru a observa cu usurinta ca sanctiunea penala se aplica doar in cazul in care organele competente constata savarsirea infractiunii de bancruta frauduloasa, sub forma actiunilor de falsificare, sustragere sau distrugere a evidentelor debitorului ori ascundere a unei parti din activul averii acestuia. Se arata ca notiunea de "debitor" este definita la art. 3 pct. 5 din Legea nr. 85/2006, iar cea de "evidente" reiese din interpretarea coroborata a dispozitiilor Legii nr. 85/2006 si ale Legii nr. 82/1991.
    12. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

                               CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partii prezente la dezbateri, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

    13. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

    14. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, si ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006: "(2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; [...]";
    - Art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal: "(1) Fapta persoanei care, in frauda creditorilor:
    a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia [...]".

    15. Prevederile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei au fost abrogate prin dispozitiile art. 175 pct. 5 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, fiind preluate la art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. Avand in vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat ca sintagma "in vigoare" din cuprinsul dispozitiilor art. 29 alin. (1) si ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, este constitutionala in masura in care se interpreteaza in sensul ca sunt supuse controlului de constitutionalitate si legile sau ordonantele ori dispozitiile din legi sau din ordonante ale caror efecte juridice continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare, Curtea retine ca obiect al prezentei exceptii de neconstitutionalitate prevederile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal.

    16. Se sustine ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la cerintele de calitate a legii.

    17. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, referitor la notiunea de "debitor", Curtea constata ca aceasta este definita de legiuitor, in mod expres, la art. 3 pct. 5 din Legea nr. 85/2006, ca fiind "persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevazute la art. 1 si care este in stare de insolventa", definitie care, cu toate ca nu mai este in vigoare, fiind abrogata prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, produce efecte in cauza dedusa judecatii. De altfel, Curtea retine ca notiunea de debitor este definita si la art. 5 pct. 26 din Legea nr. 85/2014, ca fiind "persoana fizica sau juridica care poate fi subiect al unei proceduri prevazute de prezenta lege".

    18. Din ansamblul reglementarii rezulta, in mod evident, sensul notiunii de "debitor", acela de titular al unei obligatii. In acelasi sens este folosita aceasta si in cuprinsul sintagmei "evidentele debitorului", criticata de autoarea exceptiei.

    19. La randul sau, notiunea de "evidenta" este folosita de catre legiuitor in sensul ei uzual, de document sau inscris ce reflecta situatia patrimoniala a unei persoane fizice sau juridice la un moment dat. in acest ultim sens, Curtea, facand aplicarea principiului est modus in rebus, retine ca legiuitorul nu poate sa detalieze notiuni obisnuite, care nu dobandesc inteles autonom, distinct de cel uzual, aceasta fiind o activitate ce tine de exegeza normei juridice penale.

    20. Asa fiind, in ipoteza normei ce incrimineaza infractiunea de bancruta frauduloasa legiuitorul a indicat, in mod clar si neechivoc, obiectul material al acestei infractiuni, asa incat acesta sa poata fi identificat cu usurinta, in vederea stabilirii existentei/inexistentei infractiunii [a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015 (paragrafele 24 si 25)].

    21. Prin urmare, Curtea retine ca dispozitiile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal, ce reglementeaza infractiunea de bancruta frauduloasa, indeplinesc standardele de claritate, precizie si previzibilitate ale calitatii legii, nefiind de natura a contraveni normei constitutionale de la art. 1 alin. (5) din Constitutie.

    22. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUTIONALA
                            in numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Elena Radu in Dosarul nr. 6.419/2/2012 al inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
    Decizia se comunica inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta din data de 10 mai 2016.

                 PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
                           AUGUSTIN ZEGREAN

                          Magistrat-asistent,
                         Cristina Teodora Pop