CCR a stabilit ca sunt neconstitutionale prevederile din Codul de procedura civila prin care se stabileste ca redactarea cererii de recurs, exercitarea si sustinerea recursului trebuie sa fie obligatoriu asistentate de un avocat.
"Astfel, conditionarea exercitarii caii de atac de incheierea, in mod obligatoriu, a unui contract de asistenta judiciara, drept conditie de admisibilitate a recursului, impune in sarcina individului atat conditii excesive pentru exercitarea caii de atac a recursului, cat si costuri suplimentare si semnificative in raport cu cheltuielile efectuate de cetatean pentru plata serviciului justitiei", se mentioneaza in Decizia CCR nr. 462/2014.
Concret, discutam despre taxa de timbru si onorariul avocatului. Taxa de timbru poate foarte usor sa ajunga la 50% dubn taxa datorata la suma contestata. Onorariul avocatului vine pe deasupra sa ingreuneze buzunarele justitiabililor, in numeroase cazuri intorsi din drum in fata ideii unui recurs.
Asadar, justitiabilii vor putea formula singuri recurs in instanta, fundamentul CCR fiind faptul ca justitiabilii sunt nevoiti sa scoata bani din buzunar in mod suplimentar si din aceasta cauza se prea poate ca unii dintre ei sa nu mai apeleze la serviciile justitiei.
Conform Codului de procedura civila, justitiabilii nu avea nicio alta sansa decat sa apeleze la un avocat pentru ca singuri nu aveau voie sa se apere.
Cererile de recurs in care nu se includea si semnatura unui avocat erau din start respinse de instanta.
De la aceasta regula exista si o exceptie: "In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept".
In cadrul Deciziei nr. 462/ 2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 775 din 24 octombrie 2014 s-a decis ca aceste prevederi sunt neconstitutionale.
Conform motivarii exceptiei de neconstitutionalitate, se explica faptul ca prin aceste vechi prevederi din Codul de procedura civila, se incalca accesul liber la justitie si dreptul la aparare al fiecarui cetatean.
Lipsa banilor putea duce in foarte multe cazuri la lipsa serviciilor unui avocat. Mai mult, dispozitiile legale criticate ingrang vointa partii de a se apara singura, drept fundamental garantat de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Pe de alta parte, vocea UNBR noteaza clar ca orice recurs are sanse adevarate sa fie exercitat doar prin intermediul unui specialist juridic. In caz contrar, poate deveni un demers inutil.
"Sustinem ca obligativitatea asistentei juridice in recurs, prin avocat sau consilier juridic, reprezinta o garantie a caracterului efectiv al accesului la calea de atac extraordinara a recursului, reprezinta o necesitate obiectiva fata de noua configurare a recursului in noul Cod de procedura civila si totodata o premisa a eficientizarii activitatii judiciare in materie civila", explica UNBR.
Dupa cum bine stim, dispozitiile considerate neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice in 45 de zile de cand se publica decizia CCR, in situatia in care in tot acest timp, Guvernul sau Parlamentul nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.
Redam cateva fragmente importante din Decizia CCR:
"Se mai arata ca accesul liber la justitie presupune posibilitatea oricarei persoane de a se adresa direct si nemijlocit la o instanta de judecata, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime. Totodata, se sustine ca desi dreptul de acces la justitie nu este absolut si nu presupune caracterul gratuit al justitiei, totusi se incalca principiul proportionalitatii atunci cand se stabilesc taxe judiciare de timbru exorbitante, care depasesc posibilitatile financiare ale justitiabilului. Astfel de situatii au fost analizate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a constatat ca pot conduce la incalcarea art. 6 din Conventie."
"Asadar, orice conditionare a accesului liber la justitie ar reprezenta o nesocotire a acestui principiu constitutional fundamental si a unor standarde internationale universale, in orice democratie reala. Pe plan procesual, accesul liber la justitie se concretizeaza in prerogativele pe care le implica dreptul la actiune, ca aptitudine legala ce este recunoscuta de ordinea juridica oricarei persoane fizice sau juridice. Pornind de la premisa ca drepturile fundamentale trebuie garantate intr-o maniera concreta si reala, iar nu iluzorie si teoretica, imposibilitatea concreta de sesizare a unei instante de catre persoana interesata constituie o incalcare a dreptului acesteia de acces la justitie. Acest drept impune obligatii in sarcina legiuitorului si executivului, iar statul este tinut sa acorde oricarei persoane toate facilitatile rezonabile de drept si de fapt, pentru a accede la instanta."
Un produs media marca Rentrop&Straton 
