Domnule Presedinte al UNBR,
Doamnelor si domnilor,
Suntem la 20 de ani de cand profesia de avocat s-a desprins de tutela statului reprezentat de Ministerul Justitiei si si-a asumat propria devenire independenta.
Acest ideal al independentei este impartasit si de puterea judecatoreasca, la randul ei preocupata obsedant si aproape exclusiv in ultima perioada de propria independenta, si cand e cazul, si cand nu e cazul, in raport de Executiv.
Este o tema interesanta de reflectie, aceea de a evalua unde conduce independenta formala totala, intr-o lume a interdependentelor obiective si manifeste. Dar nu acesta este subiectul discursului meu.
As dori sa ma refer la cateva probleme actuale care tin de profesie si Justitie in general, plecand de la contextul economic si politic national si international in care evoluam.
In urma cu doua zile Presedintele Comisiei Europene, JMD Baroso a declarat ca democratia insasi este in pericol in statele cu deficite bugetare! Potrivit spuselor domniei sale, criza bugetara ar putea conduce la recesiune, care sa puna in pericol democratiile fragile si constructia europeana.
In Germania un studiu dat publicitatii zilele trecute a aratat ca increderea investitorilor pe pietele de capital a fost in cadere libera in ultimele luni.
In Franta au avut loc recent demonstratii la care au participat mii de persoane, protestand contra planurilor de reduceri in domeniul asistentei sociale.
Experti avizati se declara ingrijorati de viitorul zonei euro si al Uniunii Europene in general.
In fine, Presedintele Obama s-a declarat la randul sau ingrijorat de stagnarea economiilor europene si spectrul unei recesiuni de termen lung.
Ce legatura au toate acestea cu Congresul dumneavoastra?
a fost avocat, as fi vrut sa pot vorbi astazi despre continuarea evolutiei liniare a profesiei dumneavoastra, in nota progresista si moderna initiata in anii 1990, accelerata intre 2000 si 2005 si din nou dupa 2007, dar cred ca lucrurile nu vor mai continua in acelasi mod.
Cred ca in lunile si anii care vin vom vedea cat de solida e profesia de avocat, cat de solid este mecanismul Justitiei.
Vom vedea cat de mult au afectat substanta lor intrarile nemeritate in avocatura si magistratura, cat de mult a macinat soliditatea lor problemele de integritate si coruptie, nu neaparat depistate sau sanctionate.
In general, in lunile si anii care vin vom vedea cat de solid este proiectul Romania democratica si europeana si daca generatiile actuale sunt la inaltimea acestuia.
Avocatii si magistratii au in fata un viitor dificil, pentru ca vor trebui sa tina dreapta balanta Justitiei pe o mare economica agitata.
In acest context, trebuie sa impiedicam aparitia unei falii intre Justitie si popor. Aceasta inseamna, spre exemplu, ca judecatorul nu trebuie sa tranteasca usa tribunalului in fata cetateanului, chiar daca este nefericit cu politicile salariale temporare ale Executivului, sau sa dea termene nerezonabile , motivate de un program „optim” de incarcare eronat, si contestat chiar in sistem.
Aceasta inseamna, spre exemplu, ca avocatul nu trebuie sa intoarca spatele cetateanului care nu are suficienti bani sa-i plateasca onorariul, ci sa accepte un onorariu mai mic.
Intreruperea activitatii de judecata de catre judecatori este o incalcare fara echivoc a legii. In contextul bataliei politice care se desfasoara in aceste zile, conduita corecta si inteleapta din partea sistemului judiciar este neimplicarea, continuarea normala a activitatii de judecata.
Romania a trecut in urma cu mai multi ani la autoguvernarea Justitiei prin Consiliul Superior al Magistraturii si cetatenii trebuie sa culeaga rezultatele pozitive ale acestei reforme. Orice institutie a statului trebuie sa isi dovedeasca eficienta in slujba cetateanului.
Doamnelor si domnilor,
Ideea ca statul este solvabil neconditionat si peren este departe de realitatea prezenta.
Ideea ca ansamblul dreptului pozitiv este 100% sustenabil economic este deja pusa la incercare.
Intram intr-o noua era, in care se vor rescrie principii considerate tabu. Toate guvernele democratice sunt prinse intr-un cleste, intre ansamblul de drepturi si obligatii consacrate legal si constitutional si lipsa de resurse economice prin care se satisfac aceste drepturi.
Inca nu este clar cum se poate iesi din aceasta menghina. In opinia mea, nu se poate evita o ajustare treptata a cadrului legislativ care a consacrat in Europa statul asistential.
In acelasi timp, se impune ca acest lucru sa fie acompaniat de masuri de protectie a celor mai oropsiti, prin dialog social si pace politica.
Este important sa permanentizam dialogul intre UNBR, decani, ministrul Justitiei si sefii puterii judecatoresti. Este important sa facem mai sincer acest dialog, sa-l eliberam de agende duble sau personale, cum ar fi alegeri pentru CSM sau pentru decanate, imagine proprie sau polite personale.
Situatia este mult prea dificila si cetatenii au nevoie de o alta abordare a managementului Justitiei de catre toti cei implicati in proces.
Voi initia intalniri informale in acest cadru, pentru cresterea increderii intre noi si gasirea unor solutii convenabile pentru sistem si cetateni problemelor pe care le avem.
Este, de asemenea, important sa-ti convingi interlocutorul ca uneori pur si simplu nu exista solutii de moment.
Spre exemplu, Ministerul Justitiei nu are pentru moment solutii pentru stingerea in luna iunie a debitului de aproximativ 4 milioane de lei fata de barouri, dar il putem achita pana la sfarsitul lunii iulie, daca nu intervine o rectificare bugetara negativa.
Un alt exemplu de problema deocamdata insolvabila este parazitarea profesiei de avocat de catre asa zise barouri paralele care functioneaza in dispretul legii.
Este mai mult decat regretabil faptul ca oameni ai legii se complac sa figureze in astfel de asa zise barouri. Este is acelasi timp un esec al Justitiei, avand in vedere jurisprudenta neunitara in aceasta materie.
In orice caz, problema a devenit in timp complexa si nu vad cum acest status quo se poate perpetua pe termen lung. Prin proiectul de lege inaintat Parlamentului, am incercat sa rezolvam si acest aspect.
Este important insa ca profesia sa sprijine trecerea proiectului prin Parlament, nu sa-l blocheze prin manevre de lobby colateral.
Daca nu veti fi uniti in proiectul dumneavoastra, veti pierde controlul agendei profesiei.
Daca nu va veti sprijinii Presedintele, veti fragmenta si mai mult soliditatea profesiei.
Doamnelor si domnilor,
Ca ministru neutru politic, am evitat sa ma pronunt asupra chestiunilor politice. Posibilul impact al contextului politic asupra masurilor de reforma in Justitie ma obliga insa sa iau atitudine.
In opinia mea confruntarile politice pe teme istorice sunt contraproductive. Reformele in Justitie au nevoie de armistitiu politic, de un acord pe intreg spectrul politic care sa produca sustinere parlamentara certa pentru proiectele legislative ale Justitiei. Politicienii angajati trebuie sa creeze in jurul Justitiei o zona de neutralitate si de sprijin politic.
Acum un an am fost criticat aspru pentru ca am propus Guvernului adoptarea codurilor substantiale prin asumarea raspunderii, dar iata ca dupa un an si mai bine, nu au fost inca adoptate codurile procedurale.
In aceste zile, ca urmare a cererii de reexaminare formulata de Presedintele Romaniei, incercam sa reparam legea ANI, punct important in Mecanismul de Cooperare si Verificare, grav afectata printr-o decizie a CCR pe care nu doresc sa o comentez si prin cateva amendamente nefericite formulate de unii senatori.
Cui folosesc aceste intarzieri? Chiar daca se castiga in planul bataliei politice interne, in plan extern si la scara interesului general, Romania a pierdut prin aceste tergiversari.
La fel cum trenarea judecarii cazurilor de mare coruptie de catre o Inalta Curte de Casatie si Justitie, a carei credibilitate este afectata de probleme de integritate si coruptie, aduce grave deservicii interesului national al Romaniei.
Cine da dreptul catorva persoane din Parlament si de la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa amaneteze sansa europeana a Romaniei, prin impiedicarea solutionarii Mecanismului de Cooperare si Verificare? Pe baza votului general, poporul s-a pronuntat pentru aderarea la valori si structuri euroatlantice si orice deturnare prin manevere netransparente a acestui traiect este nedemocratica si contra intereselor noastre generale.
Dezavuez aceasta abordare si fac un apel la responsabilitate si eficienta in adoptarea codurilor de procedura, in consolidarea legislativa a ANI, in judecarea grabnica si dreapta a cazurilor de mare coruptie.
Doamnelor si domnilor,
Cu migala si greutati stiute si nestiute, s-au alcatuit masuri legislative gata sa fie puse in opera si care ar schimba in bine Justitia noastra. Pe agenda Ministerului Justitiei sunt in lucru urmatoarele proiecte:
- strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, varianta revizuita dupa dezbateri publice;
- legea aplicarii codului civil;
- legea aplicarii codului penal;
- legea accelerarii judecatilor, legea micii reforme;
- legea unificarii jurisprudentei, proiect bun transmis de CSM;
- legea raspunderii magistratilor pentru daune provenite din erori judiciare.
Ministerul Justitiei va inainta Guvernului aceste proiecte pana la vacanta judecatoreasca, astfel incat Parlamentul sa le poata dezbate in sesiunea de toamna.
Aplicarea lor implica decizia Executivului si a Legislativului de a aseza Justitia printre prioritatile bugetare.
La nivelul de varf al Executivului, am solicitat si obtinut includerea Justitiei ca domeniu prioritar in Cadrul Bugetar pe Termen Mediu elaborat in stadiu de proiect de catre Ministerul Finantelor Publice, sub aspectul investitiilor in infrastructura imobiliara, inclusiv pentru sediul ICCJ. Aceasta masura trebuie dublata de rezolvarea problemei resurselor umane in sistemul judiciar.
Acesta este scenariul optimist. Este bine insa sa fim prevazatori si sa gandim si o varianta de plan B, in care vom fi nevoiti sa facem anumite ajustari ale planurilor noastre initiale. Si pentru acest lucru va voi cere concursul.
Voi lua initiativa reunirii intr-o serie de intalniri informale a responsabililor din Justitie, profesii juridice si minister, pentru a reflecta asupra viitorului.
Pe de alta parte, masuri de optimizare bugetara vor fi aplicate in aparatul central al ministerului, asa cum au fost aplicate anticipat si in 2009.
Nu vreau sa ocolesc subiectul zilei, cel al reducerilor salariale. Daca legea va primi girul CCR, magistratii si personalul auxiliar isi vor vedea salariile reduse cu 25%.
Este datoria mea sa exprim regretul sincer fata de o astfel de situatie, care ne ingreuneaza misiunea.
Lucrurile trebuie insa privite din perspectiva majorarilor de 65% de anul trecut, deci cresterea salariala pe parcursul ultimilor doi ani a fost de 40%, in contextul contractiei economice si bugetare cunoscute.
Doamnelor si domnilor,
Inchei exprimand speranta ca pe termen mediu o generatie a consensului politic isi va asuma o noua abordare a treburilor publice.
Solutia strategica este sa prezervam in societate valorile euroatlantice si consolidarea unei Justitii europene si independente. O Justitie europeana sprijinita de Executiv si Legislativ ne poate despatti de lumea a treia, dupa cum o Justitie agresata din exterior sau compromisa din interior, ne poate proiecta inapoi in trecut.
Dumneavoastra, avocatii, aveti, de asemenea, un rol de jucat in aceasta proiectie.
Puteti asista pasiv la derapaje sau lua pozitie institutionala fata de ce este bun sau rau in Justitie.
Puteti asuma mai mult din agenda publica.
Puteti fi mai vocali in dezbaterea unor chestiuni de interes pentru Justitie. In orice caz, spatiul public va fi ocupat intotdeauna de cineva. Puteti fi dumneavoastra, sau pot fi impostori deghizati in avocati.
Puteti sa stimulati respectul regulii de drept de catre cetatean si magistrati sau dimpotriva, sa fiti parte dintr-un joc perdant pe termen lung pentru societatea noastra.
Eu mi-as dori ca dumneavoastra sa fiti o forta de impact progresista in Justitie, dar asta tine desigur de optiunea fiecaruia.
Va multumesc pentru atentie.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri