Potrivit reprezentantilor Ministerului Justitiei, tezele prealabile ale proiectului Codului de procedura penala au fost aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 829/2007, iar tezele prealabile ale proiectului Codului penal au fost aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1183/2008. Proiectele noilor coduri penale au devenit, dupa parcurgerea procedurilor parlamentare, promulgarea si publicarea lor in Monitorul Oficial Partea I nr. 510 din 24 iulie 2009 si, respectiv, nr. 486 din 15 iulie 2010, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal si Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala.
Unul dintre coduri, Codul penal, a fost adoptat prin procedura parlamentara a asumarii raspunderii Guvernului pe proiect. Celalalt cod, Codul de procedura penala, a fost dezbatut si adoptat pe calea procedurii parlamentare ordinare.
Ulterior, prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, au mai fost facute cateva sute de modificari celor doua legi, schimbandu-se in multiple sectiuni ale celor doua reglementari filosofia si solutiile concrete de reglementare privind mai multe institutii din coduri.
”Modificarea formelor initiale ale proiectelor in procesul lor de adoptare si modificarile ulterioare ale celor doua legi au transformat conceptia initiala a redactorilor codurilor si au afectat pe alocuri coerenta reglementarii. In consecinta, ulterior, pe parcursul aplicarii celor doua legi care suferisera deja numeroase interpolari si modificari, prin peste 80 de decizii ale Curtii Constitutionale de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate au fost declarate zeci de articole ale acestor acte normative ca fiind neconstitutionale sau constitutionale conditionat de o anumita interpretare. Multe dintre aceste decizii de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate a unor texte din cele doua acte normative au fost urmate de interventii legislative prin care s-a incercat punerea in acord cu Constitutia, asa cum a fost aceasta din urma interpretata prin respectivele decizii. Din pacate, au fost si cazuri in care punerea in acord cu Constitutia nu a permis mentinerea conceptiei initiale a autorilor proiectelor celor doua coduri. Totodata, de la data intrarii in vigoare a Codului penal, au fost adoptate 33 de acte normative de modificare a acestuia, iar de la intrarea in vigoare a Codului de procedura penala acesta a fost modificat si/sau completat de mai mult de 30 de acte normative”, a mai transmis Ministerul Justitiei.
Potrivit institutiei, in Parlament sunt in prezent peste 50 de propuneri legislative de modificare si/sau completare a celor doua coduri penale, ”aspect care confirma preocuparea Parlamentului si, implicit, a cetatenilor, cu privire la adaptarea politicilor penale la noile riscuri si amenintari”.
”Dar aceste propuneri sunt departe de a fi corelate si integrate intr-o conceptie unitara, motiv pentru care adoptarea acestora in mod disparat nu ar face decat sa ”topeasca” si ceea ce a mai ramas din coerenta legislativa si functionalitatea in sine a acestor coduri. Aceasta fluctuatie legislativa, care uneori a fost incoerenta, a afectat inevitabil eficienta parchetelor, a politiei si caracterul unitar al jurisprudentei, conducand nu de putine ori la solutii diferite in cazuri similare, conducand inclusiv la o potentiala aplicare neunitara a legii penale si vulnerabilitati sub aspectul respectarii jurisprudentei CEDO.
De aceea, din perspectiva stabilitatii, predictibilitatii si coerentei legislative, a eficientei combaterii infractionalitatii de toate tipurile intr-un mod structurat logic si coerent, din perspectiva fenomenelor criminologice din societatea romaneasca contemporana si a nevoilor de siguranta juridica ale cetatenilor si societatii in ansamblu, precum si a necesitatii protectiei valorilor democratice intr-un context in care democratiile sunt supuse unui test de rezistenta atat in interiorul fiecarei tari democratice, cat si in context regional si global, se impune o regandire a politicii penale si o ”resetare” a demersurilor legislative referitoare la Codul penal si Codul de procedura penala, dar numai pe baza unei analize profunde a evolutiilor legislative descrise mai sus, precum si cu consultarea tuturor actorilor relevanti din cadrul autoritatii judecatoresti, a mediului academic juridic, a profesiilor juridice si a societatii civile”, mai arata oficialii Ministerului Justitiei.
Acestia se refera si la ”contextul strategic”: ”Sistemul judiciar dispune in prezent de trei strategii de baza, construite de Ministerul Justitiei pe baza contributiilor directe ale judecatorilor si procurorilor, trei strategii configurate nu numai cu larga consultare a CSM si a Ministerului Public, ci si potrivit viziunilor si contributiilor directe ale judecatorilor si procurorilor. Aceste strategii cuprind obiective si directii de actiune care comporta si o acordare corespunzatoare a politicii penale, a legislatiei penale”.
”Intr-adevar, Guvernul Romaniei a instituit recent un cadru strategic complex, care a fost corelat cu atentie, mai ales din perspectiva relatiei dintre coruptie, criminalitate organizata, infractionalitate de mediu si limitarea accesului infractorilor la resurse financiare, respectiv:
-Strategia nationala impotriva criminalitatii organizate (SNICO) 2021-2024,
-Strategia Nationala Anticoruptie (SNA) 2021-2025,
-Strategia nationala privind recuperarea creantelor provenite din infractiuni pentru perioada 2021 – 2025 – „Criminalitatea nu este profitabila!”
-Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025.
Strategiile si planurile de actiune aferente traseaza diverse sarcini diverselor entitati publice relevante si pun in discutie utilitatea mai multor interventii legislative, atat in ceea ce priveste legislatia penala, cat si actele normative speciale. Putem astfel sa evaluam si sa configuram legislativ de o maniera coerenta si solicitarile privind ajustarea competentelor pe care le-am primit din partea Ministerului Public, inclusiv a DNA si a DIICOT”, a mai transmis ministerul.
Potrivit oficialilor Ministerului Justitiei, ”se impune o dezbatere realista a celor de mai sus pentru elaborarea unei politici penale reinnoite, aduse la zi din punct de vedere ale coerentei, adresabilitatii din perspectiva axiologica a valorilor societale ce se cer a fi protejate si de eficienta a Justitiei.
Acest demers nu poate fi doar o „afacere de familie” a justitiei, ci unul care sa reprezinte un loc in care toti specialistii sa-si poata spune cuvantul, inclusiv cei din societatea civila, cuvantul final urmand sa revina Parlamentului”.
”Ministerul Justitiei demareaza acest nou santier institutional-legislativ pe baze solide, cu o abordare inclusiva si transparenta fata de societate, cu obiectivul de a elimina toate incoerentele acumulate in ultimii ani in legislatia penala prin interventii necorelate asupra reglementarilor, de a complini toate lipsurile constatate, de a adapta legislatia penala la nevoile prezente si de perspectiva de protejare a cetatenilor si valorilor democratice ale societatii.
Sectorul public abunda de formate de lucru cu eficienta dubitabila, care nu ating rezultate palpabile si nu intentionam sa adaugam unul in plus acestui tablou, atelierul de lucru ce va fi organizat de Ministerul Justitiei va fi orientat pragmatic spre eficienta aplicata si va desfasura o activitate efectiva si regulata, cu teluri bine definite si un calendar asumat. Intentia asumata este de a purta acest dialog lucrativ la cel mai inalt nivel de profesionalism, cu accent pe vulnerabilitatile identificate, tendintele inregistrate in jurisprudenta si ultimele evolutii inregistrate in criminologie si victimologie, pentru a putea identifica cele mai bune solutii tehnice”, se mai arata in comuniucatul de presa.
Potrivit documentului citat, ”acest demers se inscrie in logica punctelor importante marcate in anul 2022 in procesul de reformare a justitiei, care trebuie continuate de o maniera coerenta, iar sistemul sa fie periodic adaptat provocarilor punctuale sau structurale intampinate”.
”Consider ca experienta noastra recenta, ce a determinat inclusiv inregistrarea unui bilant pozitiv pentru justitia romana in plan european, poate fi catalizata pentru atingerea unor reforme suplimentare de substanta pentru sistemul judiciar. Incheierea Mecanismului de Cooperare si Verificare cu Comisia Europeana nu este un punct de final al santierului Justitiei, ci unul in care trebuie lansat un santier mai amplu, cu multiple sectiuni si ateliere, pe langa cel al politicii si legislatiei penale, cum este cel de fata. Reconstructia institutionala, inclusiv sub aspectul arhitecturii sistemului judiciar, plecand de la extraordinara provocare a deficitului de judecatori, procurori, grefieri, executori si agenti de probatiune, va face obiectului unui alt asemenea atelier, despre care vom comunica in curand”, se mai arata in comunicat.
Reprezentantii ministerului precizeaza ca primul grup de lucru va trebui sa analizeze sistematic politica penala a statului in raport cu ultimele riscuri si amenintari identificate, pentru a preveni si ameliora consecintele suportate de cetatean.
”Atelierul va reprezenta un moment prielnic pentru a discuta provocarile determinate de fenomenul coruptiei, criminalitatii organizate, traficului de persoane, traficului de droguri sau infractionalitatii de mediu, dar si a altor fenomene infractionale care au potential de cronicizare. Se impune, de asemenea, o abordare strategica de combatere a infractionalitatii economico-financiare sau a fenomenelor infractionale care au loc in mediul informatic, mai ales a pornografiei infantile. Nu in ultimul rand, discursurile polarizante si propaganda, atat de prezente in spatiul public, au dus la acutizarea infractiunilor motivate de ura si discriminare, iar noi avem datoria sa raspundem acestor evolutii.
Tot din aceasta perspectiva, se va evalua, cu onestitate, modul in care functioneaza sistemul de competente privind efectuarea urmaririi penale instituit prin desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie”, se mai arata in comunicat.
Ministerul publica si o lista de acte normative care ar putea fi abordate de catre grupul de lucru.
”In considerarea celor de mai sus, ministrul Justitiei a emis astazi Ordinul nr.485/24.03.2023, prin care a decis formarea „Grupului de Lucru-Politica Penala a Romaniei 2024”, avand drept scop elaborarea si punerea in dezbatere publica a variantele revizuite ale Noilor Coduri Penale si ale legislatiei penale speciale de baza si, ulterior, sesizarea Parlamentului pana cel tarziu la data de 31.12.2024”, se mai arata in comunicat.
E-JURIDIC.RO
