Executarea mandatului european de arestare potrivit Legii nr. 302/2004 Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a
Potrivit alin. 1 al art. 2 din Decizia-cadru, un mandat european de arestare poate fi emis pentru fapte pedepsite de legea statului membru emitent cu o pedeapsa sau o masura de siguranta privative de libertate a caror durata maxima este de cel putin douasprezece luni sau, atunci cand s-a dispus o condamnare la o pedeapsa sau s-a pronuntat o masura de siguranta, pentru condamnari pronuntate cu o durata de cel putin patru luni.
Alin. 2 al aceluiasi articol prevede o lista de alte infractiuni( fapte penale) pentru care predarea este obligatorie indiferent daca este sau nu indeplinita conditia dublei incriminari, iar alin. 3 instituie posibilitatea Consiliului de a :
„ decide in orice moment, hotarand in unanimitate si dupa consultarea Parlamentului European, in conditiile prevazute la articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, sa adauge alte categorii de infractiuni la lista inclusa la alineatul (2) din prezentul articol. Consiliul examineaza, pornind de la raportul prezentat de Comisie, in temeiul articolului 34 alineatul (3), daca aceasta lista trebuie extinsa sau modificata.”
Si legiuitorul din Romania a considerat ca aceste categorii de infractiuni pot face parte din domeniul de aplicare al mandatului european de arestare, asa cum rezulta din art. 85 alin. 2 din legea 302/2004, cu completarile si modificarile ulterioare, in plus Decizia-cadru prevazand urmatoarea posibilitate:” Pentru alte infractiuni decat cele prevazute la alineatul (2), predarea poate fi subordonata conditiei ca faptele pentru care a fost emis mandatul european de arestare sa constituie o infractiune, in conformitate cu dreptul statului membru de executare, oricare ar fi elementele constitutive sau calificarea acesteia.”
Pentru ca mandatul european de arestare sa poata fi executat, Decizia-cadru a reglementat mai multe situatii, care se constituie in adevarate garantii in sarcina statului membru emitent, asa cum rezulta din prevederile art. 5 din reglementarea-cadru.
Potrivit legii romane, toate autoritatile judiciare de executare din Romania, la primirea spre executare a unui mandat european de arestare, vor comunica despre aceasta in cel mai scurt timp posibil autoritatii centrale- Ministerului Justitiei, executarea mandatului putand fi supusa urmatoarelor conditii speciale:
„
a) solicitarea unei asigurari considerata suficienta, din partea statutului emitent, care sa garanteze persoanei predate ca va avea posibilitatea sa obtina rejudecarea cauzei in statul membru emitent, in prezenta sa, atunci cand, din verificarile efectuate, rezulta ca mandatul european de arestare a fost emis in scopul executarii unei pedepse aplicate printr-o hotarare pronuntata in lipsa sau persoana in cauza nu a fost legal citata cu privire la data si locul sedintei de judecata care a condus la hotararea pronuntata in lipsa;
b) in cazul in care infractiunea in baza careia s-a emis mandatul european de arestare este sanctionata cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu o masura de siguranta privativa de libertate pe viata, dispozitiile legale ale statului membru emitent trebuie sa prevada posibilitatea revizuirii pedepsei sau a masurii de siguranta aplicate ori liberarea conditionata, dupa executarea a 20 de ani din pedeapsa, sau masura de siguranta aplicata ori aplicarea unor masuri de clementa;
c) fara a se aduce atingere prevederilor de mai sus, cetatenii romani vor fi predati in baza unui mandat european de arestare in vederea efectuarii urmaririi penale sau a judecatii, conditia fiind aceea ca in cazul condamnarii la o pedeapsa sau masura de siguranta privativa de libertate, acestia( cetatenii romani in cauza) sa fie transferati pentru a executa pedeapsa (sau masura de siguranta) in Romania. „
In aceste conditii, prevederile Deciziei-cadru capata caracter facultativ si nu unul obligatoriu pentru statul roman( sau alt stat membru- cf. art. 5-partea introductiva, din Decizia-cadru). Potrivit legii aceste facilitati sunt aplicabile doar cetatenilor romani - cf. art. 87 al. 2 din Legea 302/2004, nu si altor categorii de cetateni, chiar rezidenti ai statului membru de executare.
Proceduri prealabile prevazute de legea romana
La primirea unui mandat european de arestare, de catre autoritatile judiciare romane de executare- curtile de apel, sau la o semnalare in Sistemul Informatic Schengen, in termen de 24 de ore, procurorul desemnat de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel verifica daca mandatul european de arestare este insotit de o traducere in limba romana ori in una dintre limbile engleza sau franceza. In cazul in care mandatul nu este tradus in niciuna dintre limbile acceptate, parchetul solicita autoritatii judiciare emitente remiterea traducerii. Daca mandatul este tradus in limba engleza sau in limba franceza, procurorul competent ia masuri pentru efectuarea traducerii in limba romana, in termen de cel mult doua zile.
Ulterior, procurorul verifica daca mandatul european de arestare cuprinde informatiile prevazute la art. 79 alin.1 ( continutul obligatoriu al mandatului european de arestare) .
In cazul in care mandatul european de arestare nu cuprinde aceste informatii, solicita de urgenta autoritatii judiciare emitente completarea informatiilor si fixeaza un termen-limita pentru primirea acestora ( art. 881 alin. 2 din Lege). Insa, daca mandatul european de arestare contine informatiile prevazute la art. 79 alin. (1) si este tradus potrivit dispozitiilor alin. 1 din art. 88, procurorul ( in baza alin. 3 al art. 88 din Lege) ia masurile necesare pentru identificarea, cautarea, localizarea si prinderea persoanei solicitate.
Dispozitiile art. 4931 - 4937 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator- procedura darii in urmarire, introdusa prin art. 1 pct. 29 din OUG 60/2006. In aceste conditii, procurorul, in termen de cel mult 24 de ore de la retinere, va prezenta instantei persoana solicitata. Instanta ( in aplicarea prevederilor art. 11 din Decizia-cadru) informeaza persoana in cauza cu privire la existenta unui mandat european de arestare emis impotriva sa, asupra continutului acestuia, asupra posibilitatii de a consimti la predare catre statul emitent, precum si cu privire la drepturile sale procesuale ( art. 91 din Lege). Apoi, instanta dispune prin incheiere arestarea persoanei solicitate, care va fi depusa in arest, informand autoritatea judiciara emitenta si in cel mult 48 de ore de la arestare, instanta va proceda la audierea persoanei solicitate.
Cu privire la retinerea persoanei solicitate, legea romana instituie cateva reguli ( prevazute de art. 88 din Lege), astfel:
- masura retinerii persoanei solicitate poate fi luata de procuror numai dupa ascultarea acesteia in prezenta aparatorului. Masura retinerii se dispune prin ordonanta motivata si poate dura cel mult 24 de ore. Retinerea, ca masura privativa de libertate, este considerata ca fiind cea mai usoara, deoarece perioada de timp pentru care poate fi dispusa este cea mai scurta. Retinerea nu poate depasi 24 de ore, poate fi luata de procuror( sau orgasnul de cercetare penala fata de invinuit sau inculpat- asa cum prevede art. 23 alin. 2 din Constitutia Romaniei si art. 143 alin. C.proc.civ. Insa, in prezent, principala critica adusa acestei masuri preventive priveste perioda scurta pentru care poate fi dispusa( nu poate depasi 24 de ore), timp in care nu pot fi clarificate imprejurarile necesare solutionarii cauzei sau chiar temeiurile ce pot justifica propunerii masurii arestarii preventive, daca este cazul.
- persoanei retinute i se aduc, de indata, la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii si continutul mandatului european de arestare;
- persoanei retinute i se va comunica o copie a mandatului european de arestare si traducerea acestuia, inclusiv cand procurorul competent primeste un nou mandat european de arestare ulterior sesizarii curtii de apel competente in conditiile prevazute la art. 89;
- persoana retinuta poate solicita sa fie incunostintat despre masura luata un membru de familie ori o alta persoana pe care o desemneaza aceasta. Atat cererea, cat si incunostintarea se consemneaza intr-un proces-verbal. In mod exceptional, daca procurorul apreciaza ca acest lucru ar afecta executarea mandatului emis impotriva persoanei solicitate sau, in cazul in care are cunostinta, a unor mandate europene de arestare emise impotriva altor participanti la savarsirea infractiunii, procurorul va putea refuza solicitarea;
- in cazul in care persoana solicitata este minor, termenul prevazut la alin. (1) se reduce la jumatate( adica la 12 ore). In acest caz, retinerea poate fi prelungita, daca se impune, prin ordonanta motivata, cel mult 8 ore;
- in vederea retinerii persoanei solicitate, organul competent poate patrunde in orice locuinta in care se afla persoana solicitata, fara consimtamantul acesteia ori al persoanei careia ii apartine sau foloseste locuinta, precum si in sediul oricarei persoane juridice, fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.
In caz de urgenta, prin exceptie de la dispozitiile art. 88 din Lege, masura retinerii poate fi dispusa pe baza semnalarii transmise prin Organizatia Internationala a Politiei Criminale (Interpol), care nu echivaleaza cu mandatul european de arestare. In acest caz, Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative solicita de indata Biroului Central National Interpol corespondent transmiterea catre parchetul competent, in termen de cel mult 48 de ore de la retinerea persoanei solicitate.
Potrivit alin. 2 al art. 88 din Lege persoanei retinute i se aduc, de indata, la cunostinta in limba pe care o intelege motivele retinerii, iar potrivit alin. 3 al art. 88 din Lege, cand masura retinerii a fost luata de organul de cercetare penala al politiei judiciare, acesta este obligat, in primele 10 ore de la retinere, sa prezinte persoana solicitata procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel in a carui circumscriptie teritoriala a fost retinuta.
Din punct de vedere al competentei, in situatia in care in urma verificarilor efectuate se constata ca persoana solicitata se afla in circumscriptia teritoriala a unui alt parchet, procurorul trimite de indata mandatul european de arestare parchetului competent si informeaza despre aceasta autoritatea judiciara emitenta si Ministerul Justitiei (art. 881 alin. 4 din Lege) . Se observa astfel ca se aplica prevederile art. 30 alin. 1 C.proc. pen , aplicandu-se criteriul de la lit. c,
„ locul unde locuieste faptuitorul ( forum habitatonis rei). Acest criteriu priveste organul judiciar unde locuieste efectiv faptuitorul, chair daca acest loc nu este identic cu domiciliul sau sau cu resedinta. ”
In plus, in cazul in care din verificarile efectuate rezulta in mod neindoielnic ca persoana solicitata nu se afla pe teritoriul Romaniei, procurorul dispune clasarea si informeaza despre aceasta autoritatea judiciara emitenta si Ministerul Justitiei ( art. 88 alin. 5 din Lege) .
In situatia in care persoana solicitata face obiectul unor proceduri penale in curs, pentru aceleasi fapte pentru care a fost emis mandatul european de arestare, procurorul ( in baza alin. 6 al art. 88 din Lege) transmite, spre informare, procurorului de caz sau instantei competente, o copie a mandatului european de arestare, traducerea si, daca este cazul, informatiile suplimentare comunicate de autoritatea judiciara emitenta, solicitandu-i sa aprecieze si sa informeze de urgenta daca urmarirea penala sau judecata pot fi suspendate pana la solutionarea cauzei de catre autoritatea judiciara romana de executare. Dispozitiile art. 240 si 303 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator. Astfel ca, daca procedurile penale existente impotriva persoanei solicitate se refera la alte fapte decat cele pentru care a fost emis mandatul european de arestare, procurorul competent transmite, de asemenea, spre informare, procurorului de caz sau instantei competente, o copie a mandatului european de arestare, traducerea si, daca este cazul, informatiile suplimentare comunicate de autoritatea judiciara emitenta, solicitandu-i sa il informeze de indata care este stadiul procedurii ( alin. 7 al art. 88 din Lege). Legea romana prevede si faptul ca procedurile prealabile prevazute la alin. (6) si (7) ale art. 88 din Lege nu impiedica luarea masurilor prevazute la alin. (3).
Exista si o conditie in cadrul acestor proceduri prealabile, rezultand din prevederile alin. 9 al art. 88 din Lege:
„ In cazul in care predarea persoanei solicitate este conditionata de acordarea consimtamantului unui alt stat membru ori al unui stat tert, luarea masurilor pentru prinderea persoanei solicitate are loc la data primirii consimtamantului statului respectiv” . In plus, alin. 10 al art. 88 din Lege stabileste ca procedura prevazuta de art. 88 din lege nu este publica.
Potrivit art. 89 din Lege, procurorul sesizeaza curtea de apel competenta cu propunerea de luare a masurii arestarii persoanei solicitate. De indata ce instanta este sesizata, cauza se repartizeaza, in conditiile legii, unui complet format dintr-un judecator, pentru a aprecia asupra luarii masurii arestarii si asupra predarii persoanei solicitate.
Jurisprudenta a scos in evidenta ca, in cazul in care mandatul european de arestare a fost emis de autoritatea judiciara competenta a unui stat membru al Uniunii Europene in cursul urmaririi penale,
„ arestarea persoanei solicitate se dispune, potrivit art. 89 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, prevederile art. 146 alin. 4 si art. 149 alin. 4 C.proc.pen. referitoare la arestarea invinuitului sau a inculpatului in cursul urmaririi penale fiind aplicabile in temeiul art. 7 din Legea nr. 302/2004 ( Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, Decizia nr. 855 din 15 februarie 2007), in considerente retinandu-se ca, prin Incheierea din 7 februarie 2007, Curtea de Apel Craiova, Sectia penala, in baza art. 89 alin. 3 din Legea 302/2004, a dispus in camera de consiliu, cu pronuntare in sedinta publica, arestarea numitului C.S. pe o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 7 februarie 2007, pana la 7 martie 2007, inclusiv.
Recursurile declarate de procuror si de persoana solicitata C.S., prin care s-a sustinut, intre altele, ca incheierea este nelegala, intrucat judecarea cauzei nu s-a facut in sedinta publica, sunt nefondate. In legea speciala- Legea nr. 302/2004- nu sunt prevazute dispozitii exprese privind procedura in sedintele de judecata, in cauzele avand ca obiect emiterea sau punerea in executare a mandatului european de arestare, caz in care , potrivit art. 7 din aceeasi lege, se aplica regulile de procedura penala inscrise in Codul de procedura penala roman.
Cum mandatul european de arestare a fost emis, in speta, in cursul urmaririi penale, masura arestarii potrivit art. 89 alin. 3 din Legea nr. 302/2004 trebuie dispusa prin incheiere motivata data in camera de consiliu, astfel cum prevad dispozitiile art. 146 alin.4 si art. 149 alin. 4 C.proc.pen. In consecinta, recursurile declarate de procuror si de persoana solicitata au fost respinse.”
Legea prevede ca pentru evidenta activitatii instantei, se intocmeste si se pastreaza Registrul privind arestarea si predarea in baza mandatelor europene de arestare( alin. 3 al art. 89 din Lege). In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni:
- numarul curent;
- numele si prenumele persoanei solicitate;
- numarul si data adresei parchetului;
- numarul si data mandatului european de arestare;
- autoritatea judiciara emitenta; numarul dosarului instantei;
- data si solutia pronuntata;
- numarul si data mandatului intern de arestare;
- durata arestarii, cu indicarea datei la care incepe masura si a datei la care expira;
- numele si prenumele judecatorului care a dispus masura arestarii si/sau predarea persoanei solicitate;
- data declararii recursului, evidentiindu-se separat impotriva carei solutii a fost declarata calea de atac;
- data inaintarii recursului la instanta de control judiciar;
- solutia instantei de recurs, precum si prelungirile arestarii;
- data comunicarii hotararii asupra predarii autoritatii judiciare emitente, Ministerului
Justitiei si Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri