Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Executarea mandatului european de arestare potrivit Legii nr. 302/2004

Executarea mandatului european de arestare potrivit Legii nr. 302/2004 
       
Potrivit alin. 1 al art. 2  din Decizia-cadru, un mandat european de arestare poate fi emis pentru fapte pedepsite de legea statului membru emitent cu o pedeapsa sau o masura de siguranta privative de libertate a caror durata maxima este de cel putin douasprezece luni sau, atunci cand s-a dispus o condamnare la o pedeapsa sau s-a pronuntat o masura de siguranta, pentru condamnari pronuntate cu o durata de cel putin patru luni. 
Alin. 2 al  aceluiasi  articol  prevede  o lista de  alte  infractiuni( fapte penale) pentru  care  predarea este  obligatorie indiferent daca este sau nu indeplinita  conditia  dublei incriminari, iar  alin. 3 instituie posibilitatea Consiliului  de a : „ decide in orice moment, hotarand in unanimitate si dupa consultarea Parlamentului European, in conditiile prevazute la articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, sa adauge alte categorii de infractiuni la lista inclusa la alineatul (2) din prezentul articol. Consiliul examineaza, pornind de la raportul prezentat de Comisie, in temeiul articolului 34 alineatul (3), daca aceasta lista trebuie extinsa sau modificata.”

Si legiuitorul din Romania a considerat  ca  aceste  categorii de  infractiuni pot  face  parte  din domeniul de  aplicare al  mandatului european de arestare, asa cum rezulta  din  art. 85 alin. 2 din  legea 302/2004, cu  completarile  si  modificarile  ulterioare,  in plus Decizia-cadru prevazand urmatoarea  posibilitate:”  Pentru alte infractiuni  decat cele prevazute la alineatul (2), predarea poate fi subordonata conditiei ca faptele pentru care a fost  emis mandatul   european de  arestare sa  constituie o infractiune, in conformitate cu dreptul statului  membru  de executare, oricare ar fi elementele constitutive sau calificarea acesteia.” 

Pentru ca mandatul european de arestare sa  poata fi executat, Decizia-cadru a  reglementat mai multe  situatii, care  se  constituie in adevarate  garantii in sarcina  statului  membru  emitent,  asa  cum rezulta  din prevederile  art. 5  din reglementarea-cadru.

Potrivit legii  romane,  toate  autoritatile   judiciare  de   executare   din   Romania, la  primirea spre executare a  unui  mandat  european de arestare, vor  comunica despre aceasta in cel mai scurt timp posibil autoritatii centrale- Ministerului Justitiei,  executarea mandatului  putand  fi supusa  urmatoarelor   conditii speciale:


 „ a) solicitarea  unei asigurari considerata  suficienta, din partea statutului  emitent, care sa  garanteze persoanei predate ca va  avea  posibilitatea  sa  obtina rejudecarea cauzei in statul  membru emitent, in prezenta sa, atunci cand, din  verificarile efectuate, rezulta  ca mandatul european de arestare a  fost  emis in scopul executarii  unei pedepse  aplicate printr-o  hotarare pronuntata in lipsa sau  persoana  in cauza nu a  fost  legal citata cu privire la  data si locul  sedintei de judecata care a  condus la  hotararea pronuntata in lipsa;
  b) in  cazul in care  infractiunea in baza  careia  s-a  emis  mandatul european de arestare este  sanctionata cu  pedeapsa  detentiunii pe  viata sau cu o masura de siguranta privativa de libertate pe viata, dispozitiile legale ale statului membru emitent trebuie sa prevada  posibilitatea revizuirii pedepsei sau a  masurii  de siguranta aplicate ori liberarea  conditionata, dupa executarea a 20 de ani  din pedeapsa, sau  masura de siguranta aplicata ori aplicarea  unor masuri de clementa;
  c)  fara a se aduce atingere prevederilor de mai sus, cetatenii romani vor  fi predati  in baza unui  mandat european de arestare in vederea  efectuarii urmaririi penale sau a judecatii, conditia fiind aceea ca  in cazul condamnarii la o pedeapsa sau masura de siguranta privativa de  libertate,  acestia( cetatenii  romani in cauza) sa fie  transferati pentru a  executa pedeapsa (sau masura de  siguranta) in Romania. „ 
      

In  aceste conditii, prevederile Deciziei-cadru capata caracter  facultativ si nu  unul obligatoriu pentru statul roman(  sau alt  stat membru- cf. art. 5-partea introductiva, din Decizia-cadru). Potrivit legii aceste  facilitati  sunt  aplicabile  doar  cetatenilor romani  - cf. art. 87 al. 2 din  Legea  302/2004, nu  si  altor  categorii  de  cetateni, chiar rezidenti  ai statului membru de executare.

Proceduri  prealabile prevazute  de legea romana

La  primirea  unui mandat european de  arestare, de  catre autoritatile judiciare romane de executare- curtile de apel, sau la  o  semnalare  in Sistemul Informatic Schengen, in  termen de 24 de ore,  procurorul desemnat de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel verifica daca mandatul european de arestare este insotit de o traducere in limba romana ori in una dintre limbile engleza sau franceza. In cazul in care mandatul nu este tradus in niciuna dintre limbile acceptate, parchetul solicita autoritatii judiciare emitente remiterea traducerii. Daca mandatul este tradus in limba engleza sau in limba franceza, procurorul competent ia masuri pentru efectuarea traducerii in limba romana, in termen de cel mult doua zile.

Ulterior, procurorul verifica daca mandatul european de arestare cuprinde informatiile prevazute la art. 79 alin.1 (  continutul obligatoriu al mandatului  european de arestare) .

In cazul in care mandatul european de arestare nu cuprinde aceste informatii, solicita de urgenta autoritatii judiciare emitente completarea informatiilor si fixeaza un termen-limita pentru primirea acestora (  art. 881 alin. 2  din Lege). Insa, daca mandatul european de arestare contine informatiile prevazute la art. 79 alin. (1) si este tradus potrivit dispozitiilor alin. 1 din art. 88, procurorul ( in baza  alin. 3  al  art. 88 din Lege) ia masurile necesare pentru identificarea, cautarea, localizarea si prinderea persoanei solicitate.

Dispozitiile art. 4931 - 4937 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator- procedura darii in urmarire, introdusa prin  art. 1 pct. 29  din OUG 60/2006. In aceste conditii,   procurorul, in termen de  cel mult 24  de  ore  de la  retinere, va  prezenta instantei persoana solicitata.  Instanta ( in aplicarea  prevederilor art. 11  din Decizia-cadru) informeaza persoana in cauza cu   privire  la  existenta unui  mandat european de arestare emis  impotriva  sa, asupra  continutului acestuia, asupra  posibilitatii de a consimti la predare catre statul emitent, precum  si cu privire la  drepturile sale procesuale (  art. 91 din Lege).  Apoi, instanta  dispune  prin incheiere arestarea persoanei solicitate, care va fi depusa in arest, informand autoritatea judiciara emitenta si in cel mult 48 de ore de la arestare, instanta va  proceda la audierea  persoanei  solicitate.

Cu  privire  la  retinerea persoanei solicitate,  legea  romana instituie  cateva reguli       ( prevazute  de art.  88   din Lege), astfel:
 -  masura retinerii persoanei solicitate poate fi luata de procuror numai dupa ascultarea acesteia in prezenta aparatorului. Masura retinerii se dispune prin ordonanta motivata si poate dura cel mult 24 de ore. Retinerea, ca masura privativa de libertate, este considerata ca  fiind cea mai usoara, deoarece perioada de timp pentru care poate fi  dispusa este cea mai scurta. Retinerea nu poate  depasi 24  de ore, poate  fi luata de procuror( sau orgasnul de cercetare penala fata de invinuit sau inculpat- asa cum prevede  art. 23 alin. 2  din  Constitutia Romaniei si art. 143 alin. C.proc.civ. Insa, in prezent, principala critica adusa acestei masuri preventive priveste perioda scurta pentru care  poate  fi dispusa( nu poate  depasi  24  de ore), timp in care nu pot  fi clarificate imprejurarile necesare solutionarii cauzei sau chiar temeiurile ce pot justifica propunerii masurii arestarii preventive, daca este cazul.
 -    persoanei retinute i se aduc, de indata, la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii si continutul mandatului european de arestare;
 -   persoanei retinute i se va comunica o copie a mandatului european de arestare si traducerea acestuia, inclusiv cand procurorul competent primeste un nou mandat european de arestare ulterior sesizarii curtii de apel competente in conditiile prevazute la art. 89;
 -  persoana retinuta poate solicita sa fie incunostintat despre masura luata un membru de familie ori o alta persoana pe care o desemneaza aceasta. Atat cererea, cat si incunostintarea se consemneaza intr-un proces-verbal. In mod exceptional, daca procurorul apreciaza ca acest lucru ar afecta executarea mandatului emis impotriva persoanei solicitate sau, in cazul in care are cunostinta, a unor mandate europene de arestare emise impotriva altor participanti la savarsirea infractiunii, procurorul va putea refuza solicitarea;
 -   in cazul in care persoana solicitata este minor, termenul prevazut la alin. (1) se reduce la jumatate(  adica la  12  ore). In acest caz, retinerea poate fi prelungita, daca se impune, prin ordonanta motivata, cel mult 8 ore;
 -   in vederea retinerii persoanei solicitate, organul competent poate patrunde in orice locuinta in care se afla persoana solicitata, fara consimtamantul acesteia ori al persoanei careia ii apartine sau foloseste locuinta, precum si in sediul oricarei persoane juridice, fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.

In caz de urgenta, prin exceptie de la dispozitiile art. 88 din Lege, masura retinerii poate fi dispusa pe baza semnalarii transmise prin Organizatia Internationala a Politiei Criminale (Interpol), care nu echivaleaza cu mandatul european de arestare.  In acest caz, Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative solicita de indata Biroului Central National Interpol corespondent transmiterea catre parchetul competent, in termen de cel mult 48 de ore de la retinerea persoanei solicitate.

Potrivit  alin. 2 al art. 88 din Lege  persoanei retinute i se aduc, de indata, la cunostinta in limba pe care o intelege motivele retinerii, iar  potrivit  alin. 3 al art. 88 din Lege,  cand masura retinerii a fost luata de organul de cercetare penala al politiei judiciare, acesta este obligat, in primele 10 ore de la retinere, sa prezinte persoana solicitata procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel in a carui circumscriptie teritoriala a fost retinuta.

Din punct de vedere al competentei, in situatia in care in urma verificarilor efectuate se constata ca persoana solicitata se afla in circumscriptia teritoriala a unui alt parchet, procurorul trimite de indata mandatul european de arestare parchetului competent si informeaza despre aceasta autoritatea judiciara emitenta si Ministerul Justitiei (art. 881 alin. 4  din Lege) . Se observa astfel ca se aplica prevederile  art. 30 alin. 1 C.proc. pen , aplicandu-se criteriul de la  lit. c, „ locul unde  locuieste faptuitorul ( forum habitatonis rei). Acest criteriu priveste organul judiciar unde  locuieste efectiv faptuitorul, chair daca  acest loc nu este  identic cu domiciliul sau sau cu resedinta. ”
In plus, in cazul in care din verificarile efectuate rezulta in mod neindoielnic ca persoana solicitata nu se afla pe teritoriul Romaniei, procurorul dispune clasarea si informeaza  despre aceasta autoritatea judiciara emitenta si Ministerul Justitiei ( art. 88 alin. 5  din Lege) .

In situatia  in care persoana solicitata face obiectul unor proceduri penale in curs, pentru aceleasi fapte pentru care a fost emis mandatul european de arestare, procurorul ( in baza  alin. 6  al art. 88 din Lege) transmite, spre informare, procurorului de caz sau instantei competente, o copie a mandatului european de arestare, traducerea si, daca este cazul, informatiile suplimentare comunicate de autoritatea judiciara emitenta, solicitandu-i sa aprecieze si sa informeze de urgenta daca urmarirea penala sau judecata pot fi suspendate pana la solutionarea cauzei de catre autoritatea judiciara romana de executare. Dispozitiile art. 240 si 303 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator. Astfel  ca, daca procedurile penale existente impotriva persoanei solicitate se refera la alte fapte decat cele pentru care a fost emis mandatul european de arestare, procurorul competent transmite, de asemenea, spre informare, procurorului de caz sau instantei competente, o copie a mandatului european de arestare, traducerea si, daca este cazul, informatiile suplimentare comunicate de autoritatea judiciara emitenta, solicitandu-i sa il informeze de indata care este stadiul procedurii ( alin. 7  al art. 88 din Lege).  Legea  romana  prevede si faptul ca procedurile prealabile prevazute la alin. (6) si (7) ale art. 88 din Lege nu impiedica luarea masurilor prevazute la alin. (3).

Exista  si o conditie in cadrul acestor  proceduri prealabile, rezultand  din prevederile   alin. 9 al art. 88 din Lege:  „ In cazul in care predarea persoanei solicitate este conditionata de acordarea consimtamantului unui alt stat membru ori al unui stat tert, luarea masurilor pentru prinderea persoanei solicitate are loc la data primirii consimtamantului statului respectiv” .  In plus, alin. 10 al art. 88 din Lege  stabileste  ca procedura prevazuta  de art. 88 din lege nu este publica.

Potrivit  art. 89 din Lege, procurorul sesizeaza curtea de apel competenta cu propunerea de luare a masurii arestarii persoanei solicitate. De indata ce instanta este sesizata, cauza se repartizeaza, in conditiile legii, unui complet format dintr-un judecator, pentru a aprecia asupra luarii masurii arestarii si asupra predarii persoanei solicitate.
 
Jurisprudenta a  scos  in evidenta ca, in cazul in care mandatul european de  arestare a  fost emis de  autoritatea  judiciara competenta a  unui stat membru al  Uniunii Europene in cursul urmaririi penale, „ arestarea persoanei solicitate se dispune, potrivit art. 89 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, prevederile art. 146 alin. 4 si art. 149 alin. 4 C.proc.pen. referitoare la  arestarea invinuitului sau a inculpatului in cursul urmaririi penale fiind  aplicabile in temeiul art. 7 din Legea nr. 302/2004 (  Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, Decizia nr. 855 din 15 februarie 2007),  in considerente retinandu-se ca, prin Incheierea din 7 februarie 2007,  Curtea de Apel Craiova, Sectia penala, in baza art.  89 alin. 3 din Legea 302/2004, a dispus in camera de consiliu, cu pronuntare in sedinta publica, arestarea numitului C.S. pe  o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 7 februarie 2007, pana la 7 martie 2007, inclusiv.

Recursurile declarate de procuror si de persoana solicitata C.S.,  prin care s-a sustinut, intre altele, ca incheierea este nelegala, intrucat judecarea  cauzei nu s-a facut in sedinta publica, sunt nefondate. In legea speciala- Legea nr. 302/2004- nu sunt  prevazute dispozitii exprese privind procedura in sedintele de  judecata, in cauzele avand  ca obiect  emiterea sau punerea in executare a mandatului european de arestare, caz in care , potrivit art.  7 din aceeasi lege, se aplica regulile de procedura penala inscrise in Codul de procedura penala roman.

Cum mandatul european de arestare a  fost emis, in speta, in cursul urmaririi penale, masura arestarii potrivit  art. 89 alin. 3 din Legea nr. 302/2004 trebuie dispusa prin incheiere motivata data in camera de consiliu, astfel cum prevad  dispozitiile art. 146 alin.4 si art. 149 alin. 4 C.proc.pen.   In consecinta, recursurile declarate de procuror  si de persoana solicitata au fost respinse.” 
 

Legea  prevede ca pentru evidenta activitatii instantei, se intocmeste si se pastreaza Registrul privind arestarea si predarea in baza mandatelor europene de arestare(  alin. 3  al art. 89  din Lege).  In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: 
- numarul curent; 
- numele si prenumele persoanei solicitate;
- numarul si data adresei parchetului; 
 - numarul si data mandatului european de arestare;
- autoritatea judiciara emitenta; numarul dosarului instantei;
- data si solutia pronuntata; 
- numarul si data mandatului intern de arestare; 
- durata arestarii, cu indicarea datei la care incepe masura si a datei la care expira; 
- numele si prenumele judecatorului care a dispus masura arestarii si/sau predarea persoanei solicitate;
- data declararii recursului, evidentiindu-se separat impotriva carei solutii a fost declarata calea de atac;
- data inaintarii recursului la instanta de control judiciar;
- solutia instantei de recurs, precum si prelungirile arestarii;
- data comunicarii hotararii asupra predarii autoritatii judiciare emitente, Ministerului
Justitiei si Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.


Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Data aparitiei: 03 Iulie 2009
Votati articolul "Executarea mandatului european de arestare potrivit Legii nr. 302/2004":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News

Poate sunteti interesat si de:

©2024 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI