Ministrul Justitiei, Titus Corlatean, considera ca raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare este unul obiectiv si care reflecta parcursul Justitiei in cei cinci ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cu evolutiile sale pozitive, dar si cu disfunctionalitatile sale.
Raportul indica o serie de aspecte critice serioase privind functionarea Justitiei in timpul in care Traian Basescu a fost presedintele Romaniei.
Conform statisticilor publicate in raport, in februarie 2012, 67% din romani considerau ca fenomenul coruptiei a crescut in ultimii trei ani. Aceste concluzii reprezinta un esec al guvernarilor Traian Basescu si al „cruciadei impotriva coruptiei” duse in perioada mandatelor sale ca presedinte.
Ministrul Justitiei, Titus Corlatean, a dispus organizarea unui grup de lucru in cadrul ministerului care sa analizeze in detaliu raportul prezentat de Comisia Europeana. Ulterior, in cadrul unei comisii inter-institutionale care va cuprinde ministerele Justitiei, Administratiei si Internelor, Finantelor, Afacerilor Europene si cel de Externe, precum si Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul General, Directia Nationala Anticoruptie si Agentia Nationala de Integritate, va fi elaborat un plan de masuri pentru aplicarea recomandarilor formulate de Comisie.
Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare mentioneaza o serie de aspecte pozitive legate de asumarea Strategiei Nationale Anti-coruptie de catre noul Guvern si inceperea aplicarii sale. De asemenea, in raport sunt mentionate declaratii politice care arata sustinerea Strategiei, adoptarea recenta de catre Parlament a Codului de procedura civila, modelul Directiei Generale Anticoruptie, care ar trebui aplicat si in cadrul altor institutii, precum si infiintarea unei unitati de integritate la ANAF.
De asemenea, raportul mentioneaza si o serie de aspecte negative: Strategia Anticoruptie 2008-2010 a esuat sa ofere impactul dorit, activitati cuprinzatoare anticoruptie nu au fost inca adoptate in domenii precum taxarea, vamile sau aprobarile de constructii la nivelul administratiilor locale, indicatori cheie de eficienta, ca de exemplu diferentele privind gradul de incarcare cu dosare, nu s-au ameliorat din 2007 pana in prezent, disfunctionalitati ce tin de competentele CSM si modul in care membrii CSM isi asuma responsabilitatile, sau lipsa unitatii cazuisticii instantelor judecatoresti, o problema ce trebuie tratata de Înalta Curte de Casatie si Justitie; legislativ aceasta ultima problema este pe cale de a fi rezolvata prin noul Cod de procedura civila, care va intra in vigoare la 1 septembrie 2012.
Referitor la nominalizarea candidatilor pentru posturile de Procuror General si Procuror Şef al Directiei Nationale Anticoruptie, Titus Corlatean precizeaza ca actuala procedura va fi respectata, iar criteriile prevazute in Legea 303/2004 referitoare la exigentele legate de profesionalism, integritate si independenta vor fi singurele avute in vedere la momentul nominalizarii candidatilor.
