Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat si aprobat Raportul Serviciului de inspectie judiciara pentru judecatori al Inspectiei Judiciare privind eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor de conducere ce decurg din legi si regulamente pentru asigurarea bunei functionari a instantei, a calitatii corespunzatoare a serviciului de catre judecatorii cu functii de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Prin Hotararea nr. 465/23 iunie 2011, Sectia pentru judecatori a CSM a dispus efectuarea unui control la Inalta Curte de Casatie si Justitie ale carui obiectivele generale au avut drept scop verificarea si evaluarea modului de indeplinire a atributiilor manageriale de catre persoanele cu functii de conducere, sub aspectul activitatilor de organizare, coordonare, administrare si control.
Verificarile au fost efectuate de judecatorii-inspectori in perioada 16 ianuarie 2012 – 6 februarie 2012.
Principala concluzie a Raportului, rezultata in urma verificarilor, este aceea ca, desi situata la varful sistemului judiciar roman, Inalta Curte de Casatie si Justitie a functionat in mod constant sub imperiul unor constrangeri de natura materiala si al existentei unor resurse umane insuficiente. In acelasi timp, activitatea instantei supreme a fost marcata si de adoptarea, prin Legea nr.202/25.10.2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor si Legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.278/2009 privind Codul civil, a unor modificari importante sub aspectul competentelor, ce au impus schimbari in modul de organizare. Adoptarea respectivelor modificari a sporit substantial dificultatile de personal cu care se confrunta instanta, insa, prin efortul comun al tuturor judecatorilor, s-a reusit implementarea institutiilor introduse prin noile reglementari. In perioada care a facut obiectul analizei, distinct de indeplinirea atributiilor, multiple si cu grad ridicat de complexitate, judecatorii desemnati in functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost chemati sa raspunda si unor provocari specifice perioadei in care au indeplinit atributiile manageriale, precum si unor imperative comune privind managementul instantei supreme.
Una dintre activitatile cu caracter de continuitate la nivelul instantei supreme a vizat identificarea masurilor optime de organizare a instantei pe fondul deficitului semnificativ de judecatori. In acest scop, pentru adoptarea celor mai bune dispozitii vizand organizarea activitatii in cadrul sectiilor, a existat o stransa colaborare cu presedintii de sectii care detineau informatiile detaliate la nivel de sectie, precum si cu membrii colegiului de conducere al instantei, colaborarea permanenta intre conducerea instantei si conducerea sectiilor reprezentand un mod de lucru comun in intreaga perioada 2009-2011.
Indeplinirea conditionalitatilor din Mecanismul de Cooperare si Verificare a constituit, de asemenea, o preocupare constanta a conducerii instantei, iar masurile adoptate au vizat in concret indeplinirea recomandarilor din rapoartele Comisiei Europene. Eficienta masurilor de management adoptate de conducerea instantei supreme a fost constatata in Raportul intermediar privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare elaborat de Comisie in luna februarie 2012, in cuprinsul caruia se retine ca in cadrul instantei supreme a fost accelerata derularea proceselor privind cazurile de coruptie la nivel inalt, cu consecinta pe termen lung a rationalizarii procedurilor judiciare si a adoptarii unor hotarari judecatoresti definitive pronuntate fara intarzieri.
Raportul a evidentiat faptul ca, pentru diminuarea consecintelor impuse de limitele de ordin material si insuficienta resurselor umane, au fost adoptate si puse in practica solutii manageriale adecvate, cu efect nu doar asupra functionarii coerente a instantei, ci si asupra eficientei activitatii acesteia, intr-o perioada in care se impunea ca instanta suprema sa faca dovada unor reale progrese sub aspectul indeplinirii conditionalitatilor din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Actul decizional s-a caracterizat si prin transparenta, determinata de o buna comunicare a obiectivelor si a masurilor necesare realizarii acestora, activitatea de management desfasurata de conducerea instantei beneficiind si de suportul colectivului de magistrati
Unificarea practicii judiciare la nivel national, prin identificarea si discutarea problemelor de drept solutionate diferit si gestionarea jurisprudentei, prin inventarierea sistematica si publicarea deciziilor relevante au constituit o permanenta preocupare pentru conducerea sectiilor, in considerarea rolului ce revine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In intervalul de timp 2009-2011 supus verificarii, schema de personal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a suferit modificari, cuprinzand un numar total de 482 posturi, din care 121 posturi de judecator, 85 posturi de magistrati-asistenti, diferenta fiind reprezentata de posturi de personal auxiliar de specialitate, specialisti IT, personal conex, functionari publici si personal contractual. Raportul a relevat faptul ca, in mod constant, instanta suprema s-a confruntat cu deficit de personal, numarul total al posturilor vacante fiind de 15 in anul 2009, 32 in anul 2010 si 30 in anul 2011, cel mai mare deficit inregistrandu-se cu privire la posturile de judecator. Astfel, daca la finele anului 2009, Inalta Curte de Casatie si Justitie inregistra 3 posturi de judecator vacante, in anul 2010, numarul posturilor vacante a crescut semnificativ la 13, iar in anul 2011 numarul posturilor vacante a fost de 15 judecatori
In privinta resurselor materiale la dispozitia Inaltei Curti, verificarile au evidentiat faptul ca sediul preluat de Inalta Curte de Casatie si Justitie in anul 1999 a devenit neincapator, numarul de birouri fiind insuficient, spatiul destinat arhivelor fiind necorespunzator, iar numarul salilor de sedinta este cu mult sub necesarul instantei.
Raportul a retinut faptul ca adoptarea deciziilor in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se realizeaza dupa consultarea personalului, fiind avute in vedere propunerile tuturor persoanelor implicate, astfel incat masurile adoptate sa raspunda necesitatilor fiecarei sectii. Transparenta actului decizional, bazat pe incredere si coeziune, reflecta o buna comunicare la nivelul intregului personal, raporturile dintre conducerea fiecarei sectii, judecatori, magistrati-asistenti si personalul auxiliar fiind caracterizate prin respect reciproc si colegialitate. Verificarile efectuate prin sondaj au relevat faptul ca la nivelul tuturor sectiilor sunt respectate dispozitiile Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti privind repartizarea aleatorie a cauzelor, modificarile intervenite in compunerea completelor de judecata sau in ceea ce priveste parametrii de distribuire stabiliti, fiind realizate din motive obiective si cu respectarea dispozitiilor regulamentare. S-a constatat ca, in cadrul fiecarei sectii, repartizarea cauzelor pe complete este echilibrata din punct de vedere al numarului de dosare nou intrate, fapt ce poate fi constatat pornind de la analiza datelor statistice constituite la nivelul sectiilor
In Raportul Inspectiei Judiciare se subliniaza, ca o concluzie a verificarilor directe efectuate de inspectorii judiciari, faptul ca activitatea Inaltei Curti se circumscrie dispozitiilor legale si regulamentare. Deficientele nesemnificative retinute au fost determinate de insuficienta resurselor umane in raport de volumul de activitate desfasurat si resursele materiale inadecvate. Raportul a retinut ca, desi in ultimii 3 ani a functionat in mod constant cu deficit de personal si care, in anumite perioade de timp, a fost semnificativ, Inalta Curte de Casatie si Justitie si-a indeplinit rolul constitutional de unificare a practicii judiciare, simultan cu desfasurarea unei intense activitati de judecata propriu-zisa.
Sectia pentru judecatori a CSM si-a insusit partial propunerile formulate in Raport si a hotarat:
- sesizarea Ministerului Justitiei pentru sprijinirea demersurilor efectuate de conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea rezolvarii prioritare a problemei sediului in care functioneaza instanta suprema;
- sesizarea Ministerului Justitiei pentru asigurarea suportului financiar in vederea corelarii schemei de personal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu volumul de activitate, competentele instantei supreme si modificarile legislative preconizate;
- analizarea oportunitatii elaborarii de catre Consiliul Superior al Magistraturii, in colaborare cu Inalta Curte de Casatie si Justitie, a unui Ghid de bune practici administrative in gestionarea dosarelor (case management), avand in vedere eficacitatea masurilor administrative adoptate de conducerea instantei supreme pentru solutionarea cu celeritate a cauzelor de inalta coruptie;
- analizarea de catre colegiul de conducere a masurilor necesare uniformizarii modului de intocmire si pastrare a evidentelor, inclusiv prin eventuala completare a Regulamentului privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu dispozitii referitoare la stabilirea tipurilor de registre si a continutului acestora, in raport cu specificul activitatii instantei si a sectiilor;
- evidentierea in registrele de control a constatarilor rezultate in urma verificarilor efectuate, a masurilor dispuse pentru remedierea eventualelor disfunctionalitati constatate si verificarea eficientei masurilor dispuse de catre persoanele cu atributii de coordonare si control;
- continuarea demersurilor initiate in vederea identificarii posibilitatilor tehnice de introducere integrala a incheierilor si hotararilor judecatoresti in aplicatia informatica ECRIS;
- adoptarea la nivelul fiecarei sectii a unor masuri concrete in vederea reducerii intervalului de timp intre data tehnoredactarii hotararilor si data depunerii acestora la mapele de hotarari si monitorizarea de catre conducerile sectiilor a respectarii termenelor de efectuare a lucrarilor.
