Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
E-JURIDIC.ROE-JURIDIC.RO » Noutati Juridice 2021 
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Parasirea locului accidentului - pedeapsa in instanta

Parasirea locului accidentului - pedeapsa in instanta
Parasirea locului accidentului ori modificarea sau stergerea urmelor acestuia sunt inscrise in Codul penal. Iata cum se aplica pedeapsa in instanta.

Prin Hotararea nr. 589 din 2021, Judecatoria Aiud demonstreaza un lucru important: cum se aplica pedeapsa in instanta pentru parasirea locului accidentului ori modificarea sau stergerea urmelor acestuia.

S-a apreciat de catre Ministerul Public ca, fapta inculpatului A. A.-C., care, la data de 08.07.2019, in jurul orelor 15:00, in timp ce conducea autoturismul marca VW, cu nr. de inmatriculare _________, pe ___________________________ Aiud, pe directia Aiud-B___, nu a pastrat o distanta laterala suficienta in momentul efectuarii manevrei de depasire a numitului D______ D________-M_____, in varsta de 18 ani, care se deplasa pe bicicleta in aceeasi directie de mers, acrosandu-l, cauzandu-i leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile de ingrijiri medicale, dupa care a parasit locul producerii accidentului fara incuviintarea organelor de politie, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de parasirea locului accidentului prevazuta de dispozitiile art. 338 alin. (1) din Codul penal.

Fata de antecedentele penale ale inculpatului, s-a retinut ca infractiunea a fost comisa in conditiile recidivei postexecutorii, prevazuta de art. 43 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 43 alin. (5) din Codul penal.

Dupa acrosarea martorului D______ D________ D_____, inculpatul a oprit autoutilitara ce o conducea, a coborat din aceasta, s-a deplasat la locul unde se afla biciclistul, a constatat ca acesta are leziuni si ca acuza dureri la mana stanga, aspect confirmat de martorul R_____ L____, nu a discutat cu acesta despre depunerea/nedepunerea vreunei plangeri penale si i-a dat numarul sau de telefon pentru a discuta a doua zi, afirmand ca se grabeste, dupa care a plecat de la locul accidentului, fara a anunta imediat evenimentul rutier la cea mai apropiata unitate de politie sau a astepta organele de politie pentru clarificarea imprejurarilor producerii accidentului si a urmarilor acestuia ori pentru a cere incuviintarea acestora de a parasi locul accidentului.

Martorul D______ D________-M_____ a plecat de la fata locului, iar, la scurt timp, dupa ce a ajuns la domiciliu, unul dintre membrii familiei sale a anuntat organele de politie.

Instanta retine ca inculpatul nu a negat in niciun moment implicarea in accidentul din data de 08.07.2019, apararile acestuia vizand aspecte referitoare la persoana vinovata de producerea evenimentului rutier.

In ceea ce priveste leziunile traumatice ale martorului D______ D________ D_____, acestea au fost stabilite ca urmare a unei constatari medico-legale, care s-a finalizat prin intocmirea de catre Serviciul Judetean Medico-Legal A___ a certificatului de constatare medico-legala nr. 2437/IF/431/09.07.2019.

Elementul material al infractiunii retinute in sarcina inculpatului este reprezentat, dupa deja s-a aratat, de actiunea acestuia de a parasi locul accidentului rutier in care a fost implicat in data de 08.07.2019.

Potrivit art. 75 din OUG 195/2002, accidentul de circulatie este evenimentul care intruneste cumulativ urmatoarele conditii:
  • s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea intr-un asemenea loc;
  • a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale;
  • in eveniment a fost implicat cel putin un vehicul in miscare;

Referitor la termenul de ranire din continutul textului de lege citat, instanta retine ca acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 5/2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, care a stabilit ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infractiunea de parasire a locului accidentului, termenul de ranire prevazut de art. 75 lit. b) teza a II-a din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, se interpreteaza in sensul de "leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, a caror gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale (cel putin o zi) ori prin una din urmarile prevazute de art. 194 alin. (1) lit. a), c), d) si e) din Codul penal."

Asadar, raportat la aceste elemente, instanta retine ca in cauza sunt intrunite toate conditiile prevazute de art. 75 din OUG 195/2002, intrucat evenimentul rutier in care a fost implicat inculpatul a avut loc pe un drum deschis circulatiei publice, acest a avut ca urmare producerea unei raniri a martorului D______ D________ D_____ – care a suferit leziuni traumatice a caror gravitate a fost evaluata la 1-2 zile de ingrijiri medicale – iar in eveniment au fost implicate autovehiculul condus de inculpat si bicicleta cu care se deplasa martorul, ambele in miscare.

Astfel cum s-a aratat si in rechizitoriu, norma de incriminare nu prevede, drept conditie esentiala pentru retinerea infractiunii de parasirea locului accidentului, ca autorul sa fie cel care este vinovat de producerea acestuia. Ceea ce incrimineaza dispozitiile art. 338 alin. (1) din Codul penal este conduita persoanei implicate intr-un accident rutier, indiferent de culpa in producerea acestuia, de a parasi locul in care a avut loc evenimentul, fara incuviintarea politiei sau a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei.

In aceste conditii, devine total irelevant daca inculpatul a respectat normele rutiere, intrucat ceea ce i se imputa acestuia consta in actiunea lui de plecare de la locul accidentului, iar nu conduita sa anterioara producerii acestuia.

Nu are importanta nici daca intre autoturismul condus de inculpat si bicicleta pe care se afla martorul a avut loc un contact direct, singurul element relevant este acela ca cele doua sa se fi aflat in perimetrul accidentului si sa fi contribuit intr-un fel sau altul, mai mult sau mai putin, creand o conditie oricat de indepartata, la producerea evenimentului.

Urmarea imediata a infractiunii retinute in sarcina inculpatului consta in producerea unei stari de pericol pentru relatiile sociale privind siguranta circulatiei pe drumurile publice, relatii ce presupun prezenta la fata locului a celui implicat intr-un accident de circulatie, precum si conservarea starii locului sau a urmelor accidentului.

Legatura de cauzalitatea rezulta din materialitatea faptei si nu necesita dovedire, avand in vedere ca infractiunea analizata este una de pericol abstract.

In ceea ce priveste forma de vinovatie cu care fapta a fost comisa, instanta retine ca aceasta este intentia indirecta, reglementata de dispozitiile art. 16 alin. (3) lit. b) din Codul penal, intrucat inculpatul a prevazut crearea starii de pericol, nu a urmarit-o, dar a acceptat producerea ei.

Acest fapt rezulta din modalitatea concreta in care fapta a fost savarsita, in special din conduita urmata de inculpat dupa constientizarea evenimentului in care a fost implicat.

In cauza a fost invocata, drept aparare, cauza de neimputabilitate a erorii de fapt asupra tipicitatii, constand in aceea ca inculpatul s-a aflat in eroare cu privire la gravitatea leziunilor suferite de martorul D______ D________ D_____ in urma accidentului rutier in care a fost implicat, insa aceasta nu este aplicabila, pentru considerentele care se vor prezenta in continuare.

Conform art. 30 alin. (1) din Codul penal, pentru retinerea acestei cauze de neimputabilitate, este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii: savarsirea unei fapte care intruneste toate elementele de tipicitate prevazute de norma de incriminare, in afara tipicitatii subiective, persoana care a savarsit fapta sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei, respectiv existenta erorii la momentul savarsirii faptei.

In urma analizei materialului probator din prezenta cauza, instanta retine ca inculpatul nu s-a aflat intr-o veritabila eroare in ceea ce priveste gravitatea leziunilor cauzate martorului D______ D________ D_____, ci, cel mult, intr-o stare de incertitudine. Inculpatul si-a dat seama, astfel cum au declarat martorii R_____ L____ si D______ D________, ca acesta din urma a suferit leziuni corporale, dar a preferat sa paraseasca locul accidentului fara minime diligente in vederea anuntarii organelor de politie. Chiar martorul R_____ L____ a aratat ca inculpatul i-a comunicat numitului D______ D________ D_____ numarul sau de telefon si i-a solicitat sa il sune daca il va durea mana. In aceste conditii, devine evident ca inculpatul a tratat cu superficialitate urmarile accidentului, dar ca a acceptat fara tagada ca leziunile aveau sau puteau evolua catre gravitatea necesara evaluarii prin cel putin o zi de ingrijire medicala.

Inculpatul este o persoana cu un nivel educational ridicat, avea la data comiterii faptei varsta de 50 de ani, astfel ca nu se poate considera ca circumstantele personale ale acestuia nu ii permiteau, in mod concret, sa evalueze corespunzator urmarile faptei sale.

Faptul ca martorul D______ D________ D_____ ar fi intentionat obtinerea de foloase materiale ca urmare a sesizarii organelor de politie nu este relevant sub aspectul acuzatiei aduse inculpatului si, chiar adevarat de ar fi, nu este in masura sa il exonereze pe acesta din urma de raspunderea penala.

Nu este incidenta in cauza cauza de nepedepsire prevazuta de art. 338 alin. (3) lit. a) din Codul penal, intrucat, astfel cum deja s-a mentionat, martorul D______ D________ D_____ a suferit vatamari corporale.

Solicitarea formulata de catre Ministerul Public, de aplicare in prezenta cauza a circumstantei atenuante prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) din Codul penal, este intemeiata, avand in vedere ca martorul D______ D________ D_____ nu a suferit leziuni traumatice grave, inculpatul nu se afla sub influenta alcoolului, iar probele nu au demonstrat ca rula cu o viteza peste limita legala admisa de lege.

Parasirea locului accidentului - individualizare pedeapsa

Mai departe, instanta retine ca inculpatul fost condamnat prin Sentinta penala nr. 21/1990 a Tribunalului Cluj la pedeapsa de 24 de ani de inchisoare, pentru comiterea unor infractiuni de omor deosebit de grav si talharie, prev. de Codul penal din 1969.

Asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar si din adresa emisa de Tribunalul Cluj, inculpatul a fost liberat conditionat in data de 24.07.2007, prin Sentinta penala nr. 1045/18.07.2007 a Judecatoriei Targu M____, cu un rest ramas de executat de 2893 de zile.

Astfel, pedeapsa s-a considerat executata in data de 25.06.2015, moment de la care a inceput sa curga termenul de reabilitare de 7 ani, conform art. 166 alin. (1) lit. c) din Codul penal din 2009, ca lege penala mai favorabila.

In aceste conditii, instanta constata ca infractiunea comisa de catre inculpat a fost savarsita mai inaintea implinirii termenului de reabilitarea mentionat, in conditiile recidivei postexecutorii, fapt care atrage aplicarea art. 43 alin. (5) din Codul penal.

Constatand asadar ca sunt indeplinite conditiile cumulativ prevazute de art. 396 alin. (2) din Codul de procedura penala, intrucat s-a stabilit dincolo de orice indoiala rezonabila ca fapta exista, constituie infractiune, sub aspectul laturii obiective si subiective, si a fost savarsita de catre inculpat cu forma de vinovatie prevazuta de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.

Instanta va avea in vedere ca functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv ale pedepsei pot fi realizate numai printr-o corecta proportionare a acesteia, tinand seama si de persoana careia ii este destinata in vederea reintegrarii in societate. Se va urmari formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala.

La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 din Codul penal, in cuprinsul caruia se arata ca stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Chiar daca individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecatorului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotriva, el trebuie sa fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dupa reguli si criterii precis determinate de lege. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamna consacrarea explicita a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instanta. De altfel, ca sa-si poata indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realizarii scopului sau si al legii, pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul naturii (privativa sau neprivativa de libertate) si duratei, atat gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezinta, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, vazand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comportari viitoare si de a se abtine de la savarsirea de infractiuni. Fermitatea cu care o pedeapsa este aplicata si pusa in executare, intensitatea si generalitatea dezaprobarii morale a faptei si faptuitorului, conditioneaza caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin marimea privatiunii, trebuie sa reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinovatie pe care l-a avut.

Pedeapsa prevazuta de lege, in sensul art. 187 din Codul penal pentru savarsirea infractiunii pentru care inculpatul a fost cercetat si trimis in judecata este de inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Avand in vedere ca in cauza se retine incidenta circumstantei atenuante prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) din Codul penal, respectiv a cauzei de agravare reprezentate de recidiva postexecutorie, instanta va face aplicarea art. 78 alin. (3) din Codul penal, constand in reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime, urmata de majorarea acestora cu jumatate, in final pedeapsa urmand a fi stabilita intre 2 si 7 ani de inchisoare.

Instanta noteaza ca fapta savarsita de inculpat prezinta un pericol social scazut, atat prin prisma urmarii produse, cat mai ales prin modalitatea si imprejurarile in care inculpatul a inteles sa actioneze. De asemenea, se au in vedere varsta inculpatului, posibilitatile de reintegrare in societate si de constientizare a caracterului grav al faptei comise. A lasa nepedepsit un asemenea comportament ar cauza un sentiment de insecuritate pentru ceilalti membri ai comunitatii locale, fapt nepermis intr-o societate unde asigurarea respectarii legii trebuie sa reprezinte un obiectiv principal.

Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justa individualizare a sanctiunii, care sa tina seama de persoana careia ii este destinata, pentru a fi ajutata sa se schimbe, in sensul adaptarii la conditiile socio-etice impuse de societate.

Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infractiunii, atitudinea inculpatului, care s-a prezentat la chemarile organelor judiciare si nu a ingreunat desfasurarea procesului penal, circumstantele reale si personale retinute, instanta il va condamna la o pedeapsa principala aflata la limita minimului special, de 2 ani de inchisoare.

Mai departe, instanta retine ca, fata de starea de recidiva postexecutorie in care a fost comisa fapta, singura posibilitate de executare a pedepsei este in regim de detentie.

In ceea ce priveste cheltuielile judiciare avansate de stat, in baza art. 272 rap. la art. 274 alin. (1) din Codul de procedura penala, instanta il va obliga pe inculpat la plata sumei de 700 de lei cu acest titlu, din care suma de 300 de lei aferenta urmaririi penale si suma de 400 de lei in cursul judecatii si al camerei preliminare.
Florin Amariei
de Florin Amariei
Redactor

Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie.  In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.  

Data aparitiei: 09 August 2021
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Parasirea locului accidentului - pedeapsa in instanta":
Rating:

Nota: 4.25 din 5 din 2 voturi


©2021 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

MODIFICARILE din Contractele Civile si Actele Comerciale se aplica deja!

Folositi NOILE Modele de Documente pentru 2021

Descarcati GRATUIT Raportul Special "7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016