Pericolul OUG 92/2018, explicat de un judecator fost membru al CSM

Intr-o postare pe blogul personal judecatorul Cristi Danilet relateaza urmatoarele:

LEGILE JUSTITIEI: Legile cunoscute sub numele de „pachetul privind reforma justitiei” au fost elaborate in anul 2004, modificate in 2005 si 2012, si modificate din nou in 2018 – ele sunt: Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind CSM.

MODIFICARI ADUSE DE PARLAMENT: Modificarile din anul acesta au fost aduse de catre Parlament prin Legea 207/2018 care modifica organizarea judiciara ce a intrat in vigoare la 23 iulie 2018; Legea 234/2018 care modifica normele ce privesc CSM ce a intrat in vigoare  la 11 octombrie 2018; Legea 242/2018 care modifica statutul magistratilor ce va intra in vigoare joi, pe 18 octombrie 2018.

MODIFICARI ADUSE DE GUVERN: Au fost trei modificari aduse anul acesta, toate prin OUG si toate avand probleme:

1. Pe 5 septembrie 2018 Guvernul adopta OUG 77/2018 prin care modifica legea CSM si decide cine sunt sefii Inspectiei Judiciare. Ordonanta a fost avizata dupa publicare de CSM, in sens negativ. Niciodata Guvernul nu a numit sefii Inspectiei Judiciare pana acum.

2. Pe 10 octombrie 2018 Guvernul adopta OUG 90/2018 de operationalizare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie care modifica din Legea organizarii judiciare exact normele introduse prin Legea 207/2018. Am aratat AICI ce este in neregula cu aceasta OUG: Parlamentul decide un sistem de selectie a procurorilor din aceasta Sectie, pe cand Guvernul decide un alt sistem de selectie. Apoi, unul dintre motivele pentru care s-a declansat val de modificari la legile justitiei a fost si faptul ca nu ar fi separate carierele magistratilor, drept pentru care acest principiu este in mod expres inscris in Legea 242/2018: „Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor”. Ei bine, iata ca acest principiu fluturat cu atata mandrie de catre cei care au initiat si sustinut modificarile este deja incalcat: procurorii din Sectia speciala de investigare a magistratilor vor fi selectati pe fond de o comisie alcatuita in majoritate de judecatori si vor fi numiti formal de Plenul CSM alcatuita in majoritate din judecatori. Or, sa pui judecatorii sa evalueze actele procurorilor, sa analizeze activitatea procurorilor si sa intervieveze procurorii mi se pare o ineptie. Mai mult, vorbim de judecatori care nu au solutionat in viata lor un dosar penal (88 % din activitatea instantelor e civila) astfel incat habar nu au in ce consta in concret activitatea unui procuror.

3. Pe 15 octombrie 2018 s-a aprobat OUG 92/2018 care a fost publicata astazi. Prin ea se modifica legile justitiei, dupa ce acestea tocmai fusesera modificate de Parlament. Iata mai jos opinia mea despre aceasta ordonanta, care este atat neconstitutionala (caracter care ma obliga sa iau atitudine publica), cat si conceputa in mod eronat (dar chestiunile de oportunitate ii apartin exclusiv emitentului).

URGENTA: Nu este justificata in niciun fel urgenta acestei OUG. Nu se arata ce elemente au intervenit intre data modificarii legilor justitiei de catre Parlament, cand s-au invocat si analizat chestiunea pensionarii anticipate, chestiunea alcatuirii completelor din apel, chestiunea punerii in aplicare a Recomandarilor Comisiei de la Venetia care acum apar mentionate in expunerea de motive cuprinsa in partea introductiva a OUG. Nu se justifica in niciun fel modificarea vechimii procurorilor pentru structurile speciale.

NERESPECTAREA SEPARATIEI PUTERILOR: Prin aceasta ordonanta de urgenta  Guvernul a modificat legea 242 care tocmai modificase legea statutului magistratilor; de asemenea a modificat legea CSM si legea organizarii judiciare tocmai modificate si ele de Parlament. In felul acesta Guvernul a procedat neconstitutional si invoc in acest sens decizia CCR 1221/2008 prin care s-a decis ca nu se poate adopta o OUG pentru a contracara o masura legislativa tocmai adoptata de Parlament, altfel Guvernul intra in conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Limba si literatura romana - Teste rezolvate pentru clasa a V-a

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

NERESPECTAREA A DOUA DECIZII CCR:  Curtea a stabilit ca magistratii nu pot desfasura activitati specifice celei de legiferare sau de organizare si punere in aplicare a legii pe calea a actelor administrative (par. 168 si 170 din Decizia nr. 45/2018), respectiv nu numai ca magistratul nu poate fi detasat intr-o pozitie unde nu ar desfasura activitati in legatura cu calitatea sa, dar nici nu poate fi ales, numit sau detasat in functii de demnitate publica pentru ca isi asuma un rol diferit de cel de infaptuire a justitiei, componenta politica sau administrativa preluata evidentiind, in realitate, o noua functie exercitata concomitent cu detinerea calitatii de judecator/procuror (par. 102 din Decizia nr. 252/2018). Or, dispozitiile legale actuale care permiteau aceste detasari tocmai fusesera corectate de catre Parlament prin Legea 242, cand a interveni Guvernl care in mod expres prin OUG 92/2018 a amanat aplicarea acestor dispozitii pana la 30 iunie 2019. Ceea ce inseamna ca deciziile CCR, care sunt obligatorii de la data publicarii lor in M.Of. si care au fost transpuse in legislatie, raman nerespectate inca 8 luni ceea ce este inadmisibil, ele producandu-si oricum efectele in mod direct, chiar in absenta unor transpuneri in lege.

AVIZUL CSM: Solicitarea avizului CSM este obligatorie cand e vorba de legile justitiei. Pentru aceasta OUG s-a trimis proiectul la CSM vineri dupa inchiderea programului. Ieri la ora 9 AM, cand Guvernul a aprobat OUG, CSM inca nu daduse avizul. In felul acesta  Guvernul a incalcat obligatia de cooperare loiala intre autoritati, care este un principiu stabilit pe cale jurisprudentiala de CCR. Pe scurt, Guvernul si-a batut joc de CSM: a cerut un aviz care stia ca nu putea fi dat. Mai mult, daca tot a publicat OUG 92 de abia marti si Legea pe care o modifica va intra in vigoare joi, cu siguranta se putea astepta inca cateva zile.

MINISTRUL ISI SUBORDONEAZA PROCURORII: Prin noile legi, ministrul poate propune un inalt procuror in functie de conducere si Presedintele statului nu poate refuza decat o data; iar propunerea de revocare a inaltului procuror devine obligatorie pentru Presedinte, care poate respinge doar pe motive de legalitate. Acest lucru a fost criticat de Comisia de la Venetia. Prin OUG nu se aduce nicio modificare la acest sistem.

Pana in octombrie 2018 ministrul propunea numirea si revocarea procurorilor sefi de sectii ai PICCJ, DNA si DIICOT. In octombrie Parlamentul da aceasta putere sectiei de procurori a CSM, fara sa mai fie implicat ministrul. Prin OUG de azi, ministrul reia puterile de a se implica in numirea si revocarea sefilor de sectie, incalcand astfel decizia Parlamentului.

VECHIME INALTII PROCURORI: Actuala lege spune ca un procuror poate ajunge la parchetul curtii de apel daca are 6 ani vechime si la PICCJ daca are 8 ani vechime. Legea 242 spune ca de joi incolo e nevoie de 10, respectiv 18 ani. OUG 92 care va intra in vigoare tot joi, modifica cei 18 ani in 10 ani vechime necesara pentru a ajunge la Parchetul General.

In acelasi timp se modifica vechimea procurorilor cu functii de conducere. Legea actuala spune ca un procuror poate fi sef la PICCJ, DNA, DIICOT daca are minimum 10 ani vechime. Legea 242 care va intra in vigoare joi mentine aceasta vechime. Dar OUG 92 mareste la 15 ani aceasta conditie. Ce este nou e faptul ca va fi transmis online interviul de selectie pe care ministrul justitiei il va face pentru a propune numirea inaltilor procurori.

VECHIME DNA si DIICOT. Pana in iulie 2018 vechimea pentru ocuparea functiei de procuror la aceste structuri era de 6 ani si selectia se face prin interviu. In iulie 2018 Parlamentul mareste vechimea la 8 ani si mentine interviul pentru DIICOT, dar introduce concursul pentru DNA, constand intr-un interviu si evaluare a unor rechizitorii si alte lucrari. OUG de azi mareste vechimea la 10 ani, pastreaza interviul pentru DIICOT si concursul pentru DNA. Acesti procurori puteau fi revocati de la structura speciala daca erau sanctionati disciplinar de CSM, dar prin OUG se permite sa ramana mai departe in structura chiar daca sunt sanctionati cu avertisment.

OUG spune in mod clar ca de joi incolo nu pot fi mentinuti in functie la PICCJ, DNA si DIICOT procurorii care nu mai indeplinesc noile conditii – acestea se refera la vechime, la concurs pentru DNA si la faptul ca perioada cat magistratul a fost la INM (doi ani pana joi, patru ani de joi incolo) nu se mai recunoaste drept vechime pentru promovare.  Aici sunt mai multe discutii:

• nu cred ca problema este cu privire la interviu vs. concurs, pentru ca selectarea procurorilor la DNA este in urma unor candidaturi si a unei proceduri de selectie, ca urmare este tot un concurs desi legea nu il denumea pana acum asa;
• cine nu are 10 ani vechime ca procuror nu mai poate ramane la PICCJ. Am aratat mai sus ca pana miercuri un procuror putea ajunge la PICCJ cu 8 ani vechime si  de joi ar trebui minimum 10 ani. Or, la PICCJ se ajunge cu delegatie (mutare temporara pe maximum 6 luni) sau prin concurs (mutare definitiva). E anormal sa treaca cineva de un concurs potrivit conditiilor pe care le indeplinea la data inscrierii, ca apoi dupa ce a fost promovat sa isi piarda dreptul astfel castigat – OUG e clar in neregula cu privire la acest aspect;
• cine nu are 10 ani vechime ca procuror nu mai poate ramane la DNA si DIICOT. In primul rand ca OUG nu a avut la baza un studiu de impact pentru a vedea cati procurori sunt in aceasta situatie. Se vorbeste ca ar fi vorba de 40-50 de procurori, ceea ce inseamna o treime din procurorii DNA. Adica acei procurori trebuie sa se intoarca acasa peste doua zile (unii avand contracte de locuit si fiind mutati cu familiile in alte localitati), iar dosarele lucrate de ei vor trebui transferate altor procurori care si asa sunt supraincarcati. Asta va insemna ca se va prelungi mult durata de solutionare a unor dosare de mare coruptie. Intre timp ar trebui facuta procedura se selectie pentru noi procurori. Umplerea acestui gol cred ca nu poate fi facuta mai repede de 2-3 ani, cand cei care acum vor pleca vor reveni, implinind intre timp vechimea necesara;
• ramane in discutie daca perioada de la INM este inclusa in vechime: vechea legea spune ca da, noua lege ca de acum incolo, ba. Dar daca pentru procurorii actuali se ia in calcul aceasta perioada numai CSM poate spune acest lucru. Opinia mea la prima vedere este ca „nu”;
• toate actele indeplinite in cauzele penale de catre procurori, pana miercuri inclusiv, raman valabile. Dar de joi incolo trebuie efectuate doar de procurorii care indeplinesc conditiile din noile reglementari.

REVOCAREA MEMBRILOR CSM. Pana anul acesta nu exista o procedura de revocare a membrilor CSM, ceruta de CCR inca din anul 2013. Parlamentul a creat aceasta procedura prin legea intrata in vigoare in octombrie 2018 care include „retragerea increderii” acordate celor alesi de catre magistratii alegatori. Prevederile noi au fost criticate de Comisia de la Venetia. Guvernul modifica azi aceasta procedura, renuntand la revocarea prin retragerea increderii si limitandu-se la revocarea pentru neindeplinirea obligatiilor. Prevederea din OUG mi se pare absolut corecta,  caci si eu cred ca Parlamentul gresise, dar calea de indreptat nu putea fi o OUG.

In mod inexplicabil, OUG elimina o dispozitie nou introdusa menita sa responsabilizeze membrii CSM: interpelarea din partea a minimum 30 de magistrati cu privire la activitatea desfasurata.

PENSIONAREA ANTICIPATA: Legea actuala prevede ca magistratii se pot pensiona, indiferent de varsta, cand au vechime minima de 25 de ani. Noua lege 242 permite de joi pensionarea anticipata de la 20 ani, cu pierderea unui 1% din pensie pentru fiecare an lipsa. OUG de azi prevede ca aceasta norma se va aplica insa de la 1 ianuarie 2020.

APELURILE: Legea prevedea pana in iulie 2018 ca apelurile se solutioneaza de doi judecatori si recursurile de trei judecatori. Noua lege prevede ca apelurile si recursurile se solutioneaza de complete din trei judecatori. OUG prevede ca apelurile se vor judeca de trei judecatori din 1 ianuarie 2020.

MEMBRII SOCIETATII CIVILE IN CSM: OUG 92 prevede ca acestia participa doar la lucrarile Plenului CSM si au drept de vor. Pai, exact asa era si pana acum!.

.

CE ESTE DE FACUT? Am identificat cinci solutii pentru a ataca aceasta OUG.

Guvernul sa dea OUG 93 prin care sa abroge OUG 92. OUG de azi e atat de dezastruoasa pentru sistem, incat nu poate fi mentinuta. Guvernul insusi poate sa revina asupra ei. A facut-o si anul trecut cu OUG 13, abrogata prin OUG 14. Produce efecte de indata, deci se poate face pana joi cel tarziu.

Avocatul Poporului sa sesizeze CCR. Asa a facut intr-o alta speta care a dus la emiterea deciziei CCR 1221/2008, cand Avocatul Poporului a invocat: „Prin emiterea OUG 136/2008, Guvernul incearca sa se situeze „intr-o pozitie opusa si conflictuala cu Parlamentul” care, in cadrul celor trei puteri, „are o pozitie primordiala”, infaptuind functia legislativa si gestionand procesul decizional. Functia executiva realizata de Guvern este in mod evident subordonata si controlata de Parlament, rolul acestuia fiind acela de „a executa legile”, iar „nu de a obstructiona aplicarea lor”. In aceste conditii, ordonanta criticata „se prezinta ca un refuz explicit al Guvernului de a aplica si executa legea votata de catre Parlament si promulgata de Presedintele Romaniei. Prin aceasta se incalca comportamentul constitutional loial, comportament care rezulta din principiul separatiei si echilibrului puterilor„.

Parlamentul sa respinga OUG. Potrivit procedurii, ordonanta trebuia comunicata ieri sau cel tarziu astazi catre Parlament pentru a o aproba sau a o respinge. Parlamentul va putea in regim de urgenta sa respinga ordonanta. Dar intre timp ea isi va produce efectele.

Presedintele sa sesizeze CCR. El poate sa invoce conflict constitutional intre autoritati: pe de o parte Guvernul si-a arogat atributii legislative, pe de alta parte Guvernul afecteaza in mod grav functionarea unei institutii fundamentale a statului, cum este Ministerul Public.

Procurorii sa conteste incetarea mandatelor. Procurorii ale caror mandate se vor incheia din cauza OUG 92 vor putea sa atace in justitie actul administrativ prin care se va dispune eliberarea lor din functie, iar in justitie sa invoce exceptia de neconstitutionalitate a OUG. Nu ma indoiesc ca vor avea castig de cauza. Dar aceasta procedura ia enorm de mult timp.