Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Prezentarea legii privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc

(Legea nr.381/10.12.2009, publicata in

Monitorul Oficial nr.870/14.12.2009)

A. Consideratii generale

De curand, a intrat in vigoare la 30 zile de la publicare, Legea nr.381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc.

Asa cum insusi acest act normativ defineste, aceasta lege se aplica persoanelor juridice care organizeaza o intreprindere aflata in dificultate financiara, fara a fi in stare de insolventa si care sunt denumite debitori.

Aceasta lege se doreste a fi o solutie noua si radicala de tratament a dificultatilor intreprinderilor care traverseaza o criza remediabila prin convingerea creditorilor ca exista sanse de redresare, printr-un mecanism si o procedura exterioare falimentului, suple, elastice, operative, cu implicarea cat mai mica a organelor judiciare, bazate pe conventia partilor implicate.

Cu alte cuvinte, printr-un procedeu contractual, incheiat intre creditori si un debitor onest, aflat in dificultate financiara, se urmareste evitarea insolventei si realizarea unei proceduri de reorganizare contractuala efectuata intre debitori si creditori.

Insasi legea amintita precizeaza ca scopul ei este salvgardarea intreprinderii aflate in dificultate, in vederea continuarii activitatii acesteia, a pastrarii locurilor de munca si a acoperirii creantelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a creantelor sau a conditiilor acestora, ori prin incheierea unui concordat preventiv.

Mentionam ca vechea reglementare a Codului comercial cuprindea doua masuri de evitare a efectelor falimentului si anume moratoriul (art.834-844 Cod comercial) si concordatul falimentar (art.845-865 cod comercial). Fiindca moratoriul pre-falimentar s-a transformat in mijloc de tergiversare a debitorului, iar concordatul era post-falimentar, ambele ducand la rezultate nemultumitoare, a aparut Legea concordatului preventiv din 1929, care desfiinta moratoriul si care la randul ei a fost abrogata in 1938 din cauza slabelor rezultate din practica. Se pare ca rezultatele slabe ale acestor masuri de evitare a efectelor falimentului se explica prin implicarea excesiva a judecatorului sindic si a tribunalului, prin proceduri de judecata complicate si prin faptul ca aceste institutii interveneau prea tarziu, debitorul fiind deja falit (in incetare de plati).

In esenta, aceasta lege se adreseaza debitorului care este victima unor conjuncturi nefavorabile, dar care merita protectie, intrucat afacerea sa are sanse de redresare, in beneficiul salariatilor sai, al creditorilor sai (inclusiv statul, pentru creantele bugetare), al comunitatii locale si al sau personal, disparitia sa prin faliment putand avea consecinte nefavorabile pentru intregul mediu social si economic in care activeaza, incepand cu salariatii (care risca sa-si piarda locurile de munca), comunitatea locala, (care pierde venituri din taxe si impozite si care urmeaza sa suporte amplificarea somajului pe plan local), statul roman (care pierde un contribuabil si urmeaza sa suporte cheltuielile de somaj si de reconversie profesionala a celor disponibilizati), pentru furnizori si banci, etc.

B. Prezentare generala

Cum insasi titulatura actului normativ o arata, legiuitorul are in vedere doua proceduri distincte, si anume:

- mandatul ad-hoc, care este o procedura confidentiala declansata la cererea debitorului, prin care un mandatar ad-hoc propus de acesta si desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla intreprinderea debitorului;

- concordatul preventiv, care este un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alte parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea sa.

Se poate observa astfel ca in ambele situatii, interventia tribunalului este limitata si in niciun caz nu presupune o decizie de declarare a insolventei, ci doar incheierea si executarea unor noi intelegeri intre debitor si majoritatea creditorilor sai si care se realizeaza sub medierea unor specialisti in insolventa.Esecul acestor intelegeri conduce insa, inevitabil, la faliment.

Este neceasar de subliniat ca in perioada mandatului ad-hoc, sau a concordatului preventiv, debitorul isi pastreaza dreptul de administrare a afacerii proprii, pentru actele de gestiune curenta.

C. Mandatul ad-hoc

Debitorul adreseaza presedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc ales dintre practicienii in insolventa, autorizati conform legii, pe baza unei descrieri detaliate a motivelor care fac necesara numirea acestuia.

Avantajele acestei proceduri sunt urmatoarele:

1. Procedura se desfasoara in camera de consiliu si se mentine confidentiala, in mod obligatoriu, pe toata durata sa, atat pentru institutiile si persoanele care iau parte la ea, cat si pentru cele care sunt implicate adiacent.

2. Mandatarul ad-hoc are un teremen maxim de 90 zile sa realizeze o intelegere intre debitor si unul sau mai multi creditori ai sai, in vederea depasirii starii de dificultate in care sa afla intreprinderea debitorului, salvgardarii intreprinderii, pastrarii locurilor de munca si acoperirii creantelor asupra debitorului.

3. Pentru realizarea acestui obiect, mandatarul poate propune stergeri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau incetarea unor contracte in curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri pe care le considera a fi necesare.

4. Onorariul mandatarului ad-hoc se fixeaza provizoriu de presedintele tribunalului, pe baza propunerii debitorului si cu acordul mandatarului ad-hoc.

Bineinteles ca elementul consensual este cheia succesului acestei proceduri, credibilitatea masurilor propuse de mandatarul ad-hoc fiind intarita cu autoritatea tribunalului care l-a desemnat.

D. Concordatul preventiv

Legea prevede restrictii pentru aplicarea acestei proceduri, inlaturand posibilitatea de a recurge la ea pentru debitorii care au fost condamnati pentru infractiuni economice, care s-au aflat in insolventa cu pana la 5 ani anteriori, care au mai beneficiat de un concordat preventiv cu pana la 3 ani anteriori, care au inscrise fapte in cazierul fiscal, sau daca el, asociatii, actionarii, administratorii, membrii organelor de conducere ori de supraveghere a debitorului au fost condamnati pentru anumite infractiuni in ultimii 5 ani, ori li s-a atras raspunderea in baza legii privind procedura insolventei.

De mentionat ca aceste restrictii nu sunt prevazute la procedura mandatului ad-hoc.

Cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv se introduce la tribunal de orice debitor, cu exceptiile aratate anterior. Odata cu formularea cererii, se propune si un conciliator provizoriu, dintre practicienii in insolventa autorizati conform legii.

Dupa numirea acestuia de catre judecatorul sindic, in termen de 30 zile, conciliatorul elaboreaza impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv.

Proiectul de concordat preventiv trebuie sa prezinte in mod detaliat situatia analitica a activului si pasivului debitorului, certificata de un expert contabil sau de un auditor autorizat, cauzele starii de dificultate financiara si masurile luate de debitor pana la acel moment, proiectia evolutiei financiar contabile pe urmatoarele 6 luni.

Totodata, proiectul de concordat preventiv trebuie sa includa si un plan de redresare ce cuprinde minimum urmatoarele masuri:

a) reorganizarea activitatii debitorului prin restructurarea conducerii acestuia, modificarea structurii functionale, reducerea personalului sau orice alte masuri considerate a fi necesare;

b) modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca starea de dificultate financiara, precum: majorarea capitalului social, imprumut bancar, obligational sau de alta natura, infiintarea sau desfiintarea unor sucursale ori puncte de lucru, vanzarea de active, constituirea de garantii, etc;

c) procentul preconizat de satisfacere a creantelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementarii masurilor propuse.

Proiectul de concordat preventiv se considera aprobat de creditori daca sunt intrunite voturile creditorilor care reprezinta majoritatea de doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, cu exceptia celor care ar putea sa nu fie independenti, conform exceptiilor prevazute de lege.

Avantajele acestei proceduri sunt urmatoarele:

1. debitorul poate propune masuri de amanare sau reesalonare la plata a creantelor contra sa;

2. poate propune stergerea in tot sau in parte a unor creante sau numai a dobanzilor ori a penalitatilor de intarziere;

3. poate propune compensari si novatii prin schimbare de debitor;

4. poate propune si reduceri partiale pentru obligatiile fiscale de plata; in aceasta situatie, acordul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala trebuie exprimat in termen de 30 zile, iar in caz contrar acordul se prezuma;

5. debitorul poate obtine de la judecatorul sindic suspendarea provizorie a urmaririlor silite, pe baza ofertei de concordat preventiv; suspendarea provizorie se mentine pana la publicarea concordatului preventiv aprobat sau pana la respingerea ofertei debitorului da catre majoritatea creditorilor;

6. pe perioada concordatului preventiv nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor;

7. omologarea concordatului preventiv de catre judecatorul sindic determina suspendarea tuturor procedurilor de executare silita;

8. de la data comunicarii hotararii de constatare a concordatului preventiv se suspenda de drept urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului;

9. de la aceeasi data se suspenda de drept curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului;

10. de la aceeasi data se suspenda de drept fata de creditorii semnatari curgerea dobanzilor, a penalitatilor si a oricaror alte cheltuieli aferente creantelor;

11. sub conditia acordarii de garantii creditorilor de catre debitor, judecatorul sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen maxim de 18 luni de amanare a scadentei creantei lor, perioada in care nu vor curge dobanzi, penalitati, precum si orice alte cheltuieli aferente creantelor;

12. masurile cuprinse in concordatul preventiv, inclusiv modificarile creantelor, profita si codebitorilor, fideiusorilor si tertilor garanti;

13. in cursul procedurii, debitorul isi desfasoara activitatea in limitele afacerii sale obisnuite, in conditiile concordatului preventiv, sub supravegherea conciliatorului;

14. procedura concordatului preventiv dureaza pana la 18 luni si poate fi prelungita cu maximum 6 luni, la propunerea conciliatorului aprobata de creditori;

15. modificarile creantelor prevazute in concordatul preventiv raman irevocabile daca procedura se finalizeaza cu succes.

E. Sanctiuni

Legea nu prevede sanctiuni in situatia mandatului ad-hoc, ci doar constatarea incetarii sale de catre presedintele tribunalului, in situatia in care nu s-a reusit intermedierea incheierii unei intelegeri intre debitor si creditorii sai.

In ceea ce priveste concordatul preventiv, legea prevede urmatoarele sanctiuni:

1. creditorii care au votat impotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului in termen de 15 zile de la data mentionarii contractului in registrul comertului;

2. cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul de a cere constatarea nulitatii apartine oricarei persoane interesate si este imprescriptibil;

3. instanta poate dispune suspendarea concordatului preventiv prin ordonanta presedintiala;

4. in situatiile in care se constata incalcarea grava de catre debitor a obligatiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotari introducerea actiunii in rezolutiune a concordatului preventiv;

5. cand conciliatorul apreciaza ca este imposibila realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, in cursul derularii procedurii si inaintea termenului de 18 luni, el poate cere judecatorului sindic constatarea nereusitei concordatului preventiv si inchiderea procedurii.

Chiar daca legea prevede ca este aplicabila oricarei persoane juridice care organizeaza o intreprindere aflata in dificultate financiara, consideram ca ea va avea ca tinta indeosebi intreprinderile medii si mari, deoarece atat mandatul ad-hoc, cat si concordatul preventiv presupun costuri suplimentare semnificative constand in remuneratia mandatarului ad-hoc, conciliatorului, expertului contabil sau auditorului autorizat, mai greu de suportat de catre o intreprindere mica, iar implicatiile economice, financiare, fiscale si sociale sunt mai importante pentru intreprinderile medii si mari, datorita specializarii presupuse de dimensiunile intreprinderii si a dificultatilor de reorientare al obiectului de activitate al acestora.

Radu Climescu


Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Urmareste-ne pe Google News
Votati articolul "Prezentarea legii privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Poate sunteti interesat si de:

©2022 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

MODIFICARILE din Contractele Civile si Actele Comerciale se aplica deja!

Folositi NOILE Modele de Documente pentru 2022

Descarcati GRATUIT Raportul Special "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016