Concordatul preventiv reprezinta unul dintre cele mai importante instrumente juridice de prevenire a insolventei disponibile in Romania. Scopul sau este de a oferi companiilor aflate in dificultate financiara o cale legala, structurata si supravegheata de instanta, prin care pot evita falimentul. Procedura se bazeaza pe negocierea unui plan de restructurare intre debitor si creditori si ofera o perioada de protectie juridica in care executarea silita este suspendata. In acest interval, compania isi poate reorganiza activitatea, isi poate restructura pasivele si isi poate redobandi viabilitatea economica.
Concordatul preventiv este reglementat de
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare. Legea stabileste conditiile de acces, etapele procedurii, efectele juridice ale deschiderii acesteia si rolul partilor implicate. De asemenea, modificarile legislative recente au consolidat aceasta procedura ca instrument flexibil si adaptat normelor europene in materie de restructurare preventiva.
Conform articolul 5, punctul 20 din Legea nr. 85/2014:
Va recomandam
Literatura romana. Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII
Peste 100 de rezumate din programa scolara V-VIII, elaborate de profesori de limba romana, asigura acum pregatirea perfecta a copilului dvs.! Va prezentam acum lucrarea Literatura romana. Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII - material auxiliar in pregatirea copiilor la limba romana. Fie pentru orele de clasa, teme sau...
„Procedura concordatului preventiv reprezinta procedura judiciara de prevenire a insolventei, a carei deschidere suspenda executarile silite in conditiile prezentei legi, iar debitorul isi redreseaza activitatea si isi achita total sau partial creantele afectate in baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale caror creante sunt afectate si omologat de judecatorul-sindic.”
Aceasta definitie scoate in evidenta trei elemente fundamentale. In primul rand, procedura are caracter
judiciar, ceea ce presupune implicarea instantei in confirmarea si supravegherea ei. In al doilea rand, este o procedura
negociata, bazata pe acordul creditorilor afectati. In al treilea rand, este un instrument de
protectie juridica temporara, care ofera debitorului timp si spatiu pentru a implementa masuri de redresare.
Accesul la procedura este rezervat debitorilor aflati in dificultate financiara, dar care sunt viabili din punct de vedere economic. Conform articolului 17 din Legea nr. 85/2014, cererea de deschidere a procedurii poate fi formulata de debitor si trebuie insotita de documentatia justificativa: raportul privind starea de dificultate, lista actualizata a creantelor si contractul incheiat cu administratorul concordatar.
Instanta verifica indeplinirea conditiilor legale. Daca acestea nu sunt respectate, cererea poate fi respinsa. Procedura nu este destinata societatilor aflate in colaps financiar ireversibil, ci celor care pot fi redresate in urma implementarii unui plan realist si sustenabil.
Procedura concordatului preventiv se deruleaza in mai multe etape clar definite.
- Depunerea cererii – Debitorul depune cererea de deschidere a procedurii la tribunalul competent.
- Deschiderea procedurii – Judecatorul-sindic analizeaza cererea si, daca sunt indeplinite conditiile, admite cererea si numeste administratorul concordatar.
- Intocmirea planului – Administratorul concordatar si debitorul intocmesc raportul privind starea de dificultate si planul de restructurare in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii.
- Votul creditorilor – Planul este supus aprobarii creditorilor afectati.
- Omologarea planului – Dupa aprobarea prin vot, instanta omologheaza planul, conferindu-i forta juridica.
- Implementarea planului – Debitorul pune in aplicare masurile prevazute, sub supravegherea administratorului concordatar.
Deschiderea procedurii produce efecte juridice imediate, in principal suspendarea executarilor silite. Articolul 16 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede:
„De la data deschiderii procedurii de concordat se suspenda de drept toate executarile silite indreptate impotriva debitorului sau acestea nu incep, indiferent de natura creantei, pe o perioada de 4 luni. Pe parcursul duratei suspendarii se va suspenda si cursul prescriptiei dreptului de a cere executarea silita.”
Aceasta suspendare permite debitorului sa negocieze cu creditorii intr-un cadru stabil, ferit de presiunea executarilor individuale. Suspendarea poate fi prelungita pana la maximum 12 luni, ceea ce ofera un interval consistent pentru restructurare si redresare financiara.
Procesul de aprobare a planului are o importanta esentiala. Conform articolului 24 alin. (1) din Legea nr. 85/2014:
„Planul de restructurare se voteaza doar de creditorii care detin creante afectate, creditorii ale caror creante nu sunt afectate neavand drept de vot asupra acestuia.”
Dupa aprobarea planului prin vot, articolul 27 alin. (1) din aceeasi lege stabileste:
„Debitorul solicita judecatorului-sindic, in termen de maximum 3 zile de la incheierea procesului-verbal de aprobare a planului de restructurare, sa omologheze planul de restructurare.”
Omologarea de catre instanta transforma planul intr-un act juridic obligatoriu pentru toate partile implicate, inclusiv pentru creditorii care nu au votat in favoarea lui. Astfel, concordatul devine opozabil si produce efectele prevazute de lege.
Planul de restructurare poate grupa creantele in categorii, in functie de natura si prioritatea lor. Potrivit prevederilor legale, pot fi prevazute masuri precum esalonarea platilor, reduceri partiale ale sumelor datorate, conversia creantelor in capital sau alte forme de reconfigurare a obligatiilor.
Creantele garantate, creantele bugetare si cele salariale beneficiaza de tratamente distincte. Finantarile noi acordate pe perioada procedurii beneficiaza de prioritate la plata. Aceste dispozitii asigura o abordare echilibrata intre interesele debitorului si cele ale creditorilor.
Concordatul preventiv ofera mai multe beneficii semnificative. Cel mai important este acela ca permite debitorului sa evite procedura insolventei clasice si falimentul, printr-un mecanism legal si controlat. Suspendarea executarilor silite ofera un interval sigur pentru negocieri. Procedura poate atrage finantari noi, iar omologarea judiciara sporeste increderea creditorilor.
De asemenea, concordatul permite conservarea locurilor de munca si continuarea activitatii economice, protejand atat interesele debitorului, cat si pe cele ale creditorilor.
Desi este un instrument eficient, concordatul preventiv nu este lipsit de riscuri. Accesarea tardiva a procedurii, cand compania nu mai are resurse reale, reduce considerabil sansele de reusita. Lipsa consensului intre creditori, contestatiile si dificultatile in implementarea planului pot compromite restructurarea.
Procedura implica si costuri financiare, precum onorariile administratorului concordatar si cheltuielile judiciare. In cazul nerespectarii planului, concordatul poate fi denuntat, iar compania poate intra ulterior in insolventa.
Concordatul preventiv functioneaza cel mai bine pentru companiile care se confrunta cu dificultati temporare, dar care au in continuare un model de afaceri viabil. Exemple frecvente sunt firmele cu blocaje temporare de lichiditate, operatorii afectati de evenimente neprevazute sau companiile care isi pot redresa fluxurile financiare prin esalonarea datoriilor si atragerea de capital nou. In astfel de cazuri, procedura ofera timpul si cadrul necesar pentru stabilizare.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Cadrul legal
E-JURIDIC.RO
