Dictionar juridic - Definitia termenului BARTER

Forma de compensare a valorilor privind marfurile exportate si importate de un grup restrans de parteneri din doua tari diferite, cu scopul de a se evita plata lor in valuta. Spre deosebire de cliring, care se incheie prin acorduri guvernamentale, operatiunile de barter au la baza conventii incheiate cu firme comerciale participante.