Codul Penal, dezbatut in Comisia Iordache: Prag de 1900 de lei la abuzul in serviciu

UPDATE 4 iulie 2018

13:50 - Codul Penal a fost votat de Camera Deputatilor cu 167 de voturi `pentru`. Practic, in acest moment modificarile PSD-ALDE au fost adoptate de Parlamentul Romaniei. Dupa cum am relatat anterior, Opozitia a anuntat deja ca va ataca legea la CCR.

PSD - 142 voturi pentru
ALDE - 15 voturi pentru
Minoritati - 9 voturi pentru (2 contra, 1 nu a votat)
PMP - 1 vot pentru (8 contra)

USR - 24 voturi contra
PNL - 63 voturi contra

UDMR - 19 abtineri

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

---

Camera Deputatilor (camera decizionala) urmeaza sa voteze asupra Codului Penal modificat de alianta PSD-ALDE la ora 13. 

Votul final pentru Codul Penal modificat ar fi trebuit sa aiba loc maine, 5 iulie, insa la propunerea PSD a fost mutat astazi.

PNL si USR au anuntat ca nu vor vota proiectul de modificare a Codului Penal si se declara ingrijorati de faptul ca PMP ar putea sustine initiativa. UDMR spune ca nu va vota noul Cod Penal daca nu vor trece amendamentele sustinute de acestia.

Daca votul din Camera Deputatilor va fi pozitiv, atunci se va considera ca proiectul de modificare a Codului Penal a trecut de Parlament, fiind adoptat. Acesta ar trebui sa ajunga, in mod normal, pe masa Presedintelui pentru promulgare, insa PNL a anuntat ca va ataca legea la CCR.

UPDATE 3 iulie 2018

Codul Penal modificat intra la vot in Senat (camera decizionala), la numai o zi dupa ce a fost schimbat pe repede inainte in Comisia Iordache.

11:29 - Opozitia blocheaza dezbaterile pe Codul Penal din Senat. Acestia au refuzat sa apese butonul pentru prezenta, iar in momentul de fata nu poate fi asigurat cvorumul pentru inceperea sedintei.

11:39 - Senatorii UDMR s-au alaturat dezbaterilor de plen, astfel ca sedinta va putea continua. Opozitia PNL-USR-PMP nu se afla in sala, asadar dezbaterile sunt facute doar de catre putere.

13:30 - Codul penal modificat a fost adoptat de plenul Senatului in forma adoptata de Comisia Iordache. Au fost 74 de voturi pentru, 28 impotriva si noua abtineri. Alesii UDMR s-au abtinut, asa cum au anuntat. Acum, Codul penal urmeaza sa ajunga la vot in Camera Deputatilor, care este camera decizionala.

UPDATE 2 iulie 2018

Sedinta Comisiei speciale pentru legile Justitiei continua luni, 2 iulie 2018.

Parlamentarii au primit, cu 10 minute inainte de sedinta, propunerea de modificare a articolului din Codul Penal privind abuzul in serviciu de la Ministerul Justitiei.

Membrii Comisiei aflati in Opozitie reclama faptul ca amendamentul privind abuzul in serviciu a fost realizat special pentru a-l scapa pe liderul PSD de consecintele legii in vigoare.

Amendamentul propus de Ministerul Justitiei, prin autoritatea lui Tudorel Toader, arata astfel:

Abuzul in serviciu
"Alin. (1) - Fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de urgenta sau ordonanta de guvern, in scopul de obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial si prin aceasta cauzeaza o paguba, certa si efectiva, mai mare decat echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vatamare constatata in mod definitiv prin act al organului competenet, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani sau cu amenda."

In sedinta care se desfasoara in aceste momente la Palatul Parlamentului, un membru al Comisiei reclama ca amendamentul de la Ministerul Justitiei este neinsotit de o motivare.

Alti parlamentari spun ca Liviu Dragnea, pe langa alti baroni locali, este direct vizat de aceasta propunere de modificare a abuzului in serviciu. Conform unui avocat, Dragnea ar scapa de condamnarea la inchisoare cu executare primita de la ICCJ pentru ca nu a savarsit fapta pentru sine, o ruda sau un afin, ci pentru partid.

In plus, se reclama faptul ca amendamentul propus nu prevede in niciun fel obtinerea de foloase nepatrimoniale (precum beneficiile de imagine), iar Ministerul Justitiei nu acopera in propunerea de modificare si situatia in care prin abuz in serviciu s-ar obtine un beneficiu pentru altcineva in afara de o ruda sau afin.

Membrii Comisiei spun ca si pragul de 1900 de lei este "stupid", intrucat determinarea ar trebui sa se realizeze in functie de raportarea la salariul functionarului in cauza.

In momentul de fata sedinta Comisiei continua cu dezbaterile pe ultraj. Atentia alesilor este indreptata catre protejarea jandarmilor si a politistilor. Presedintele Comisiei anunta introducerea militarilor in aceeasi categorie la ultraj si majorarea pedepselor pentru cei vinovati cu jumatate fata de cat prevede Codul Penal in prezent. 

Comisia Iordache a decis modificare articolului 277 din Codul penal privind compromitea intereselor justitiei, astfel ca la propunerea deputatul UDMR Marton Arpad divulgarea de informatii confidentiale dintr-un dosar se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

De asemenea, dezvaluirea, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. Daca functionarul public se refera la o persoana suspectata sau acuzata ca si cum acesta ar fi fost condamnata risca inchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar daca declaratia se face in numele unei autoritati publice pedeapsa se mareste cu o treime.

Comisia Iordache a decis modificarea articolului 269 din Codul penal referitor favorizarea faptuitorului. Astfel, Comisia a decis ca favorizarea savarsita de un membru de familie sau afin pana la gradul II, nu se pedepseste, in conditiile in care forma actuala a articolului prevede ca favorizarea savarsita de un membru de familie se pedepsea indiferent de gradul de rudenie. De asemenea, mituitorul nu este pedepsit daca denunta fapta inainte de organul penal sa fi fost sesizat, dar nu la ma mult de un an de la savarsirea faptei.

La articolul 290 privind darea de mita, in forma actuala se precizeaza ca “mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta”.

Comisia speciala pentru modificarea legilor justitiei a decis, luni, abrogarea articolului 298 din Codul penal privind neglijenta in serviciu.

Propunerea a venit din partea PSD si a fost adoptata cu 12 voturi "pentru" si doua abtineri. De asemenea, opozitia a cerut sa se renunte la abrogare, insa solicitarea a fost respinsa de majoritatea membrilor comisiei.

"Incalcarea din culpa de catre un functionar public a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca prin aceasta se cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda", prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijenta in serviciu, aborgata de Comisie.

Si grupul infractional organizat a fost redefinit in comisia Iordache. Nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului. Prin infractiune grava se intelege oricare dintre infractiunile prevazute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedura Penala, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

In schimb, ultrajul a fost inasprit si se pedepseste acum cu inchisoare, nu cu amenda daca infractiunea este comisa impotriva unui politist, jandarm sau militar aflat in exercitiul functiei.

Reamintim faptul ca parlamentarii se afla in sesiune extraordinara, special convocata pentru modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala. In mod normal, vacanta parlamentara trebuia sa fie in vigoare inca din luna iunie.

Raspunsul DNA

„Avand in vedere propunerea formulata de Ministerul Justitiei pentru modificarea art. 297 din Codul penal privind infractiunea de abuz in serviciu, procurorii din cadrul DNA au realizat o evaluare a impactului pe care aceasta modificare le va avea asupra investigatiilor penale, in situatia in care va intra in vigoare. Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justitiei ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt in prezent sanctionate de legea penala si care aduc o atingere semnificativa valorilor sociale ocrotite de lege. Consecinta ar fi aceea ca procurorii vor fi obligati sa inchida numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescriptiei”, arata DNA.

Din analiza facuta la nivelul DNA au rezultat urmatoarele: 

a) Impunerea conditiei ca fapta sa fie savarsita in scopul obtinerii unui folos de catre functionarul public sau de o persoana apropiata acestuia restrange extrem de mult domeniul de aplicare a infractiunii.
Spre exemplu, in cursul anului 2017, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata a unor inculpati pentru savarsirea a 215 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice. Din analiza preliminara a acestor cauze, realizata pana in acest moment, nu a fost identificat niciun dosar in care autorul sa fi urmarit obtinerea unui folos personal, astfel incat includerea conditiei suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de solutii de achitare in toate dosarele cu care a fost sesizata instanta pentru savarsirea acestei infractiuni, inclusiv in situatiile unde s-au dispus deja condamnari definitive. Similar, vor fi adoptate solutii de clasare in dosarele aflate pe rolul organelor de urmarire penala avand ca obiect infractiuni de abuz in serviciu.
Astfel, indiferent de gravitatea incalcarii legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele functionarilor publici nu vor mai atrage raspunderea penala. 
Spre exemplu, fapta functionarului public care atribuie in mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achizitie publica supraevaluat ori dispune restituirea nelegala a unui imobil nu va mai fi incriminata, chiar daca functionarul actioneaza cu intentia de a incalca legea si chiar daca aceste fapte pot produce consecinte de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, asa cum exista numeroase exemple in practica judiciara.
Consideram ca o asemenea modificare nu este oportuna, avand in vedere nevoia de a proteja in mod eficient valori sociale importante, precum integritatea patrimoniului public care poate fi afectat de actele functionarilor publici cu incalcarea legii.
O modificare de asemenea importanta, care rastoarna viziunea constanta a Codului penal cu privire la raspunderea functionarilor publici si care nu corespunde vreunei observatii a Curtii Constitutionale, ar trebui sa fie rezultatul unei dezbateri ample in societate, in urma unei analize atente a tuturor consecintelor posibile.

b) Cerinta ca prejudiciul sa fi fost constatat in mod definitiv prin act al organului competent restrange si mai mult sfera potentiala de aplicare a infractiunii si incalca mai multe prevederi constitutionale.
Prin introducerea unei asemenea conditii in continutul infractiunii se creeaza premisele ca efectuarea actului de justitie sa poata fi impiedicata de catre persoane din afara sistemului judiciar. Spre exemplu, daca organul de urmarire penala este sesizat ca un ministru a savarsit o fapta de abuz in serviciu, trimiterea in judecata ar fi conditionata de existenta unui act constatator al prejudiciului intocmit de un organ care se poate afla in subordinea sau sub influenta acestui ministru.
Singurul organ competent sa constate elemente de fapt care intra in continutul unei infractiuni este instanta de judecata. Numai judecatorul, analizand probele administrate si facand aplicarea legii, poate stabili in mod definitiv daca o anumita fapta a produs sau nu un prejudiciu, iar acest rationament nu poate fi conditionat de existenta unui act administrativ anterior hotararii judecatoresti.
Prevederea este contrara dispozitiilor art. 124 alin. 3 din Constitutie, care prevad ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Daca legea sanctioneaza o anumita fapta, decizia judecatorului nu poate depinde de manifestarea de vointa a unui organ administrativ.
De asemenea, textul propus nu respecta cerintele constitutionale de previzibilitate a legii, in conditiile in care nu indica organele care ar avea competenta sa constate existenta prejudiciilor.

c) Reducerea limitelor de pedeapsa prevazute pentru infractiune va avea ca efect reducerea semnificativa a termenelor de prescriptie a raspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani.
In conditiile in care aceste fapte sunt in mod uzual descoperite la mult timp dupa savarsirea lor, de obicei dupa schimbarea conducerii institutiilor publice, iar probatoriul administrat pentru dovedirea infractiunii de abuz in serviciu este deosebit de complex, vor exista numeroase situatii in care tragerea la raspundere penala va fi impiedicata ca urmare a intervenirii prescriptiei, atat in cauze aflate in curs de urmarire penala, cat si pe rolul instantelor, urmand sa se inregistreze numeroase solutii de clasare si incetare a procesului penal.
Prezenta evaluare a fost transmisa la data de 2 iulie 2018 catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.", arata DNA intr-un comunicat. 

29 iunie 2018

Desi sumele propuse ca prag la abuz in serviciu cerute de mai multi deputati PSD erau de ordinul sutelor de mii de euro sau lei, ministrul Justitiei a propus introducerea unui prag de doar 1900 de lei, adica un salariu minim brut pe economie.

Sedinta Comisiei se desfasoara pe repede-nainte, intrucat liderul PSD, Liviu Dragnea, a cerut ca procedura de modificare si votare a Noului Cod Penal sa fie grabita.

Noile modificari la Codul Penal votate in Comisia Iordache

1. Termenele de prescriptie au fost micsorate.
Pentru infractiuni pentru care pedeapsa inchisorii este mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani, termenul de prescriptie a raspunderii penale scade de la 10 la 8 ani.

Pentru infractiuni cu pedepse de peste 5 ani dar pana in 10 ani, termenul de prescriptie se reduce de la 8 ani la 5 ani.

Pentru infractiuni cu pedepse de peste un an dar mai mici de 5 ani, termenul de prescriptie se reduce de la 5 ani la 3 ani.

Pentru infractiuni cu pedepse de pana intr-un an de inchisoare sau amenda, termenul de prescriptie nu mai este prevazut de Codul penal. Pe forma in vigoare, era de 3 ani.

2. Confiscarea extinsa se va face mai greu.
Comisia Iordache a decis modificarea alin. 3 art. 112 indice 1, in sensul ca bunurile transferate de persoana condamnata catre un membru al familiei sa poata fi confiscate doar „daca acesta a cunoscut ca scopul transferului este evitarea confiscarii sau unei persoane juridice asupra careia persoana condamnata detine controlul”.

Prin votul majoritatii, la articolul din Codul penal referitor la confiscarea extinsa, Comisia Iordache a adaugat un alineat nou, potrivit caruia „decizia instantei trebuie sa se bazeze pe probe certe, dincolo de orice indoiala, din care sa rezulte implicarea persoanei condamnate in activitatile infractionale producatoare de bunuri si bani”.

CSM nu a agreat modificarea, iar Parchetul General a propus eliminarea alineatului. Propunerea Parchetului a fost insusita de reprezentantii PNL si USR, dar a primit doar cinci voturi „pentru” in comisie.

In plus, Comisia speciala a decis modificarea articolului din Codul penal referitor la Confiscarea extinsa, astfel incat aceasta sa nu se poata aplica in cazul infractiunilor de spalare a banilor si de constituirea unui grup infractional organizat.

„Intr-o alta opinie, s-a apreciat ca este necesara mentinerea reglementarii actuale”, se arata in formularea amendamentului venit de la CSM, amendament insusit de majoritatea PSD-ALDE-UDMR.

Prin urmare, confiscarea extinsa va putea fi decisa doar daca persoana a primit o pedeapsa cu inchisoarea de peste 4 ani pentru urmatoarele infractiuni: 

• infractiuni privind traficul de droguri si de precursori;
• infractiuni privind traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile;
• infractiuni privind frontiera de stat a Romaniei;
• infractiuni din legislatia privind prevenirea si combaterea pornografiei;
• infractiuni din legislatia privind combaterea terorismului;
• infractiuni contra patrimoniului;
• nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare si al materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati;
• falsificarea de monede, timbre sau de alte valori;
• divulgarea secretului economic, concurenta neloiala, nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export, deturnarea de fonduri, infractiuni privind regimul importului si al exportului, precum si al introducerii si scoaterii din tara de deseuri si reziduuri;
• infractiuni privind jocurile de noroc;
• infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;
• infractiuni de evaziune fiscala;
• infractiuni privind regimul vamal;
• infractiuni de frauda comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice;
• traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana.

3. Eliberarea conditionata va putea fi acordata mai usor
Prin votul majoritatii PSD-ALDE-UDMR s-au stabilit conditii mai putin restrictive pentru eliberarea conditionata. Astfel, in cazul pedepselor de pana la 10 ani, eliberarea conditionata ar urma sa se faca dupa executarea a jumatate din pedeapsa, in loc de doua treimi, cum prevede acum Codul penal.

4. Revocarea suspendarii executarii pedepsei
Comisia speciala a adoptat un amendament propus de deputatul UDMR Marton Arpad (la art. 96 alin. 4) potrivit caruia revocarea suspendarii executarii pedepsei sa se poata face doar „daca pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a savarsit o noua infractiune, cu intentie descoperita pana la implinirea termenului si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei”.

5. Daca platesti prejudiciul, scapi de condamnare
Majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Comisia speciala a votat o modificare la Codul penal potrivit careia acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, sa constituie circumstanta atenuanta, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta in ultimii cinci ani dinaintea comiterii faptei.

In varianta initiala, circumstanta atenuanta se putea aplica oricarei infractiuni, dar la propunerea Forumului Judecatorilor, s-au exceptat urmatoarele infractiuni: talharie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice.

6. Propunerea Parchetului General a fost respinsa
Propunerea Parchetului General ca art. 39 alin. 2 din Codul penal sa ramana in forma actuala a fost respinsa. Aceasta spune ca „atunci cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea, daca prin adaugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu inchisoarea stabilite s-ar depasi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata”.

Cu majoritate de voturi, Comisia Iordache a decis ca art. 39 alin. 2 sa aiba urmatoarea forma: „Prin aplicarea dispozitiilor prevazute la alin. 1 nu se poate depasi totalul pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente”.

7. Fostul sot este membru de familie
Astfel, la articolul 177 din Codul penal, prin membu de familie se intelege sotul sau fostul sot sau persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii.

In forma actuala, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se intelege sot sau persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc.

Sedinta Comisiei speciale pe legile justitiei continua luni, iar E-Juridic va reveni cu completari. Este de asteptat ca luni sa se discute si voteze modificarile privind abuzul in serviciu.