Activitatea judiciara desfasurata de procurori ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, atat in materie penala cat si civila, s-a structurat, in principal, pe componente ce au vizat examinarea problemelor de drept ce au primit rezolvare neunitara din partea instantelor de judecata in vederea promovarii recursului in interesul legii, precum si pe asigurarea pregatirii si participarea procurorilor la judecarea cauzelor la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. 4 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, art.74 din Legea nr 304/2004, modificata si republicata, privind organizarea judiciara, in primul trimestru al anului 2011, procurorii desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform dispozitiilor art. 6 (1) lit. î din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor publicat in Monitorul Oficial Partea I nr. 154 din 5.03.2007 sa participe in sedintele Curtii Constitutionale au formulat concluzii in:
- 706 cauze in care s-au invocat exceptii de neconstitutionalitate ale dispozitiilor legale.
- In materie civila, procurorii au formulat concluzii in fata instantei de contencios constitutional in 605 cauze, iar in materie penala intr-un numar de 98 de cauze.
In perioada de referinta, prin deciziile Curtii Constitutionale au fost admise 3 exceptii de neconstitutionalitate. Acestea au vizat domeniul civil, respectiv, materia procedurii civile, a cailor extraordinare de atac si domeniul asigurarilor sociale de sanatate.
Examinarea jurisprudentei instantei de contencios constitutional a relevat ca au fost supuse controlului de constitutionalitate dispozitiile art. 322 pct. 9 lit. a din Codul de procedura civila ce reglementeaza unul din cazurile de revizuire a unei hotarari judecatoresti.
Textul de lege supus controlului de constitutionalitate prevede ca: "revizuirea unei hotarari ramasa definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere atunci cand: "Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate".
S-a invocat faptul ca aceste dispozitii contravin prevederilor art. 21 alin 2, 3 din Constitutia Romaniei, privind accesul la justitie, precum si dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a drepturilor omului privind dreptul la un proces echitabil. Aceasta intrucat, daca nu a fost solutionata de catre instanta nationala cauza pe fond, ci pe cale de exceptie, chiar daca CEDO a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata acelei hotarari judecatoresti, consecintele incalcarii nu pot fi remediate pe calea revizuirii hotararii pronuntate, conform art. 322 pct 9 lit a din Codul de procedura civila.
Concluziile procurorului au fost de admitere a exceptiei invocate intrucat dispozitiile textului criticat sunt de natura sa ingradeasca accesul la justitie, deoarece exclud din sfera de aplicare a textului hotararile atacate la CEDO prin care nu s-a solutionat fondul cauzei si, in acest fel, se ajunge la ineficienta mecanismelor legislatiei interne pe care legiuitorul le-a consacrat in acest sens.
2. O alta cauza a vizat dispozitiile art. 257 alin. 2 lit. f din Legea nr. 95/2006 astfel cum au fost modificate prin dispozitiile art. I pct. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificare si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.
Dispozitiile legale mentionate, supuse controlului de constitutionalitate, consacra principiul solidaritatii, dar contravin dispozitiilor constitutionale privind egalitatea cetatenilor in fata legii, deoarece, indiferent de cuantumul contributiei, cetatenii primesc un pachet de servicii medicale legal.
Concluziile procurorului prezentate in fata instantei de contencios constitutional au fost in sensul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, in masura in care se interpreteaza ca valoarea contributiei minime la fondul de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si alte venituri care se supun impozitului pe venit, nu poate fi mai mica decat cuantumul unui salariu de baza minim brut pe tara, lunar.
Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257 alin. 2 lit. f din Legea nr. 95/2006 astfel cum au fost modificate prin dispozitiile art. I pct. IV din O.U.G. nr. 107/2010 a fost admisa si s-a constatat ca acestea contravin normelor constitutionale in materia de referinta.
3. Dispozitiile art. 5 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, care reglementeaza modul de solutionare al cauzelor la instanta de contencios administrativ, au fost supuse controlului de constitutionalitate motivat de faptul ca ar contraveni prevederilor art.126 alin. 6 din Constitutie ce consacra controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice pe calea contenciosului administrativ.
Procurorul a formulat concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind criticile aduse textului de lege ca nefondate, in sensul ca acestea nu incalca dispozitiile art. 126 alin. 6 din Constitutie, deoarece actele administrative emise in regimul starii de razboi, al starii de asediu sau al starii de urgenta, privesc securitatea si apararea nationala si au caracter de acte de comandament militar, fiind emise in virtutea legislatiei speciale de catre factorii care participa la astfel de evenimente, respectiv Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne ori Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, au specific militar, neadaugand la norma fundamentala.
Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ a fost admisa. Instanta de contencios constitutional a constatat ca, in raport cu prevederile art. 126 alin. 6 din Constitutie, instantele judecatoresti exercita pe calea contenciosului administrativ controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice.
Categoriile de acte administrative exceptate de la controlul judecatoresc sunt actele de comandament militar si cele care privesc raporturile cu Parlamentul, asa incat, instanta de contencios constitutional a statuat ca sintagma "cele care privesc apararea si securitatea nationala" cuprinsa de acestea este neconstitutionala.
Dispozitiile constitutionale trebuie interpretate restrictiv, orice alta exceptie de la controlul judecatoresc al actelor administrative reprezentand o adaugare la Constitutie, nepermisa de caracterul suprem al acesteia si de preeminenta sa in raport cu ansamblul legislatiei infraconstitutionale.
