Propunerile de masuri legislative formulate de ministrul justitiei in atentia membrilor Parlamentului au avut la baza solicitari ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si ale Consiliului Superior al Magistraturii - aprobate prin Hotararea Plenului CSM nr. 638 din 18 iulie 2012, hotarare ce a avut ca fundament „Studiul privind operationalizarea sistemului judiciar in vederea intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila”, efectuat de grupul de lucru constituit in cadrul Comisiei nr. 1 a CSM – Independenta si responsabilizarea justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare, integritatea si transparenta sistemului judiciar.
Aceste propuneri au in vedere doua componente:
I. Masuri legislative pentru degrevarea imediata a instantelor judecatoresti de solutionarea unor categorii de cauze;
II. Masuri legislative pentru punerea in aplicare a Noului Cod de procedura civila.
Propunerile pot fi sintetizate astfel:
I. Masuri legislative pentru degrevarea imediata a instantelor judecatoresti de solutionarea unor categorii de cauze:
I.1. In vederea pregatirii implementarii noului Cod de procedura penala, se analizeaza promovarea unor modificari la actualul Cod de procedura penala, ce au ca scop degrevarea rolului Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Propunerile de modificare a Codului de procedura penala au in vedere situatia fara precedent care se inregistreaza in prezent la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care, cu un numar de 23 de judecatori, trebuie sa faca fata unui volum de activitate ce a vizat, de exemplu, in cursul anului 2011, 7993 de dosare. Media sedintelor de judecata pentru primele 6 luni ale anului 2012 a fost pentru judecatorii acestei sectii care fac parte si din completele de 5 judecatori, de 50-60 de sedinte de judecata insemnand, in medie, o sedinta la 2-3 zile. Acestea in conditiile in care incarcatura pentru sedintele de recursuri ajunge si la 60-70 de dosare per sedinta de judecata, fara a lua in considerare complexitatea dosarelor sau intinderea materialului probator. De asemenea, se impune a fi subliniata complexitatea dosarelor aflate pe rolul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, existand dosare care au un numar de peste 100 de volume, precum si dosare cu un numar de peste 100 de inculpati. Proiectul propune o degrevare a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie printr-o noua reglementare a procedurii stramutarii cauzelor, prin introducerea procedurii admisibilitatii recursului in camera de consiliu, respectiv prin eliminarea unor cazuri de casare, consolidandu-se, totodata, rolul curtii supreme de unificare a practicii judiciare si punandu-se bazele transformarii instantei supreme intr-o instanta de casatie.
I.2. Interventii legislative asupra unor legi speciale:
* Schimbarea competentei teritoriale (la instanta de domiciliu a contravenientului) in materia contraventiilor referitoare la neplata rovinietei.
Avand in vedere ca actualul criteriu legal de stabilire a competentei teritoriale de solutionare a plangerilor contraventionale avand ca obiect plata rovinietei (locul constatarii contraventiei) duce la o aglomerare excesiva a unora dintre instante, in a caror circumscriptie se afla camerele de supraveghere a traficului rutier, se propune stabilirea competentei teritoriale de solutionare a plangerilor in functie de domiciliul contravenientului.
Modificarea propusa are ca efect dispersarea acestor cauze la nivel national, operand o echilibrare a incarcaturii instantelor in aceasta materie:
- Act normativ: Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania.
* Modificari legislative in domeniul taxei de inmatriculare, in sensul instituirii unei proceduri administrative de restituire a taxei de poluare, cu consecinta degrevarii instantelor judecatoresti.
Legislatia fluctuanta in materia taxei de prima inmatriculare, infirmata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, a generat un contencios important in fata instantelor romane, una dintre principalele cauze fiind inexistenta unei solutii administrative de restituire a taxei percepute cu incalcarea dreptului Uniunii Europene; pentru concentrarea efortului instantelor asupra aplicarii noilor norme procesual-civile si reducerea incarcarii rolului tribunalelor si al curtilor de apel, se impune degrevarea acestora de un contencios in care solutiile jurisprudentiale sunt unitare, ce poate fi evitat prin folosirea unei proceduri administrative deja utilizata in situatii similare (aplicarea regulilor de procedura fiscala). Procedura privind restituirea sumelor pe cale administrativa poate cuprinde si masuri privind esalonarea platii acestora, potrivit unei metodologii propuse de ministerele cu atributii in domeniu si aprobate de Guvern:
- Act normativ: Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
* Modificarea legislatiei in materie electorala in sensul arhivarii buletinelor de vot la alte institutii publice decat instantele, pentru eliberarea spatiilor de depozitare ale acestora din urma, nu numai in vederea aplicarii noilor norme procesual-civile privind organizarea etapelor procesului, ci si pentru solutionarea problemelor spatiilor pentru arhive existente si semnalate si pana la acest moment de catre instantele judecatoresti.
Instituirea noilor mecanisme procedurale reclama spatiu suplimentar atat pentru desfasurarea activitatii de judecata propriu-zise, cat si pentru activitatile auxiliare care se desfasoara la nivelul fiecarei instante. In acest context, necesitatea imperioasa a identificarii de solutii practice impune, in primul rand operarea acelor masuri care sa permita folosirea la maximum de catre instante a spatiilor pe care le detin, prin degrevarea de sarcini si atributii care nu tin strict de activitatea de judecata. Una dintre aceste sarcini, stabilite prin legi speciale in materie electorala, este cea de depozitare, in arhivele instantelor, pe o durata de 3 luni, a buletinelor de vot si a altor materiale utilizate in procesul votarii, in toate procesele electorale (alegeri electorale, alegeri parlamentare, prezidentiale, pentru Parlamentul European, referendum). Or, obligativitatea depozitarii acestor materiale, chiar daca exista pentru o perioada determinata, duce la indisponibilizarea unor importante suprafete din sediile instantelor destinate arhivarii propriilor dosare. Aceasta sarcina poate fi realizata si de alte institutii, in al caror obiect de activitate specific intra insasi activitatea de arhivare si care detin, astfel, infrastructura necesara:
- Acte normative:
- Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale - art. 25 alin. (1) lit. m);
- Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei - art. 70 alin. (1);
- Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali - art. 20 lit. g);
- Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European - art. 143 alin. (1) lit. g) si art. 147 alin. (1) lit. g).
II. Masuri legislative pentru punerea in aplicare a Noului Cod de procedura civila (NCPC)
II.1 Cu referire la masurile de ordin legislativ necesare unei puneri in aplicare etapizate a NCPC, prezentam mai jos unele propuneri de norme privind amanarea intrarii in vigoare a dispozitiilor acestui cod privitoare la desfasurarea cercetarii procesului/dezbaterea fondului in camera de consiliu (potrivit reglementarilor exprese din cadrul noului Cod de procedura civila - in principal, dispozitiile art.244).
Astfel, in scopul aplicarii in conditii optime a noului sistem procesual civil, prin proiect se propune, ca masura legislativa aplicabila tranzitoriu, amanarea, pana la data de 1 ianuarie 2016, in considerarea lipsei unei infrastructuri adecvate, a intrarii in vigoare a dispozitiilor noului Cod de procedura civila privitoare la cercetarea procesului si, dupa caz, dezbaterea fondului in camera de consiliu (potrivit reglementarilor exprese din cadrul noului Cod de procedura civila - in principal, dispozitiile art.244).
In procesele pornite incepand cu data de 1 februarie 2013 si pana la data de 1 ianuarie 2016, cercetarea procesului si, dupa caz, dezbaterea fondului urmeaza a se desfasura in sedinta publica.
In plus, pentru asigurarea finalitatii normelor mai sus propuse, ar fi necesara si includerea unor dispozitii privind indatorirea Guvernului, a Ministerului Finantelor Publice, a Ministerului Justitiei, precum si a ordonatorilor secundari si tertiari de credite din sistemul justitiei civile de a efectua demersurile necesare pentru asigurarea spatiilor necesare.
II.2. Interventii legislative care sa stabileasca, cu caracter tranzitoriu, obligativitatea desfasurarii procedurii scrise in caile de atac de catre instanta de control judiciar. Aceasta intrucat, datorita faptului ca, potrivit Noului Cod de procedura civila, instantele trebuie sa gestioneze si cauzele in care a fost declarat apel sau recurs impotriva hotararilor proprii, se estimeaza o crestere a incarcaturii asupra judecatorilor, respectiv a grefierilor.
In perioada imediat urmatoare intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila, instantele de fond vor judeca dosarele aflate deja pe rol, concomitent cu procedura scrisa si cercetarea judecatoreasca desfasurata in camera de consiliu si vor realiza totodata si procedura scrisa in caile de atac. Efectuarea concomitenta a acestor activitati se estimeaza a afecta principiul accelerarii solutionarii cauzelor, avut in vedere de Noul Cod de procedura civila.
Pornind de la premisa ca procesele desfasurate in temeiul actualului Cod de procedura civila se vor finaliza intr-o perioada de maxim 3 ani de la data intrarii in vigoare a acestuia, pentru aceasta perioada se propune aplicarea unor norme tranzitorii privind pregatirea dosarului de apel sau, dupa caz, de recurs, de catre instanta de control judiciar.
II.3. De asemenea, se propune ca, in perioada 1 februarie 2013 – 31 decembrie 2015, hotararile pronuntate asupra cererilor evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei inclusiv sa nu fie susceptibile de a fi atacate cu recurs, iar de la data de 1 ianuarie 2016 sa se revina la pragul valoric de 500.000 lei inclusiv, consacrat de noul cod.
II.4. Ţinand seama de numarul insuficient de personal al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se are in vedere degrevarea temporara a activitatii acestei instante – care, in sistemul noului Cod de procedura civila, dobandeste competente noi, cum ar fi procedura hotararii prealabile –, precum si observarea impactului normelor de competenta instituite prin noul cod asupra activitatii acestei instante. In acest scop, poate fi avuta in vedere amendarea temporara (intre datele de 1 februarie 2013 si 31 decembrie 2015) a dispozitiilor privind compunerea completului care va judeca sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in sensul reducerii numarului membrilor acestui complet de la 13 la 9.
II.5. Stabilirea expresa a competentei de solutionare in prima instanta a conflictelor individuale de munca de catre tribunale, masura de natura a evita interpretarea potrivit careia, in contextul NCPC competenta materiala pentru litigiile de munca ar fi determinata potrivit criteriului valoric prevazut ca si criteriu general pentru cauzele civile:
- Act normativ:
- Legea nr. 53/2003–Codul muncii – modificarea art. 269 alin. (1) si art. 274.
Pe de alta parte, CALENDARUL pentru aprobarea pachetului legislativ necesar pregatirii intrarii in vigoare a Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penala, agreat cu Parlamentul Romaniei, se prezinta astfel:
1. Finalizarea, in cursul anului 2012, a dezbaterilor parlamentare cu privire la Legea de punere in aplicare a Codului penal si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale – aflat in dezbaterea comisiei juridice a Camerei Deputatilor - camera decizionala;
2. Finalizarea si transmiterea la Parlament, pana la sfarsitul anului 2012, a urmatoarelor 4 proiecte de lege:
a. proiectul de lege pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale;
b. proiectul de Lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;
c. proiectul de lege privind executarea pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate;
d. proiectul de Lege privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.
3. Sustinerea in Parlament si adoptarea de catre acesta, pana la sfarsitul lunii iunie 2013, a proiectelor de lege prevazute la pct.2;
4. Pregatirea sistemului judiciar, dar si a celorlalte categorii profesionale care contribuie la punerea in aplicare a dispozitiilor penale, procesual-penale si executional penale, in perioada iulie 2013-1 februarie 2014 cu privire la intreg pachetul de acte normative ce vizeaza reforma in materie penala;
5. Intrarea in vigoare la 1 februarie 2014 a urmatoarelor acte normative:
a. noul Cod penal;
b. noul Cod de procedura penala;
c. Legea de punere in aplicare a Codului penal si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale;
d. Legea pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale;
e. Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;
f. Legea privind executarea pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate;
g. Legea privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.
Sursa Ministerul de Justitie
