Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Completari la Legea Executarii Pedepselor

Asociatia Magistratilor a publicat o serie de observatii referitoare la proiectul Legii privind executarea pedepselorsi a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal:
 


1. Art. 2 alin. 1: …se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti ramase definitive.
 
Pentru acuratete, ar trebui sa se prevada ca executarea are loc numai in temeiul hotararilor judecatoresti definitive intrucat o hotarare „ramasa” definitiva presupune fie neexercitarea caii de atac, fie respingerea caii de atac exercitate. Exista, insa, situatii in care instanta de recurs caseaza hotararea atacata (art. 38515 alin. 2 Cod proc. pen.) putand dispune achitarea inculpatului, incetarea procesului penal (art. 38515 alin.2 lit. b Cod proc. pen.) sau rejudecarea cauzei (lit. d), pronuntand o decizie prin care se poate ajunge la modificarea hotararii atacate. O astfel de hotarare are caracter definitiv de la data pronuntarii  - fiind, asadar, executorie si investita cu puterea lucrului judecat -, unei astfel de decizii neaplicandu-i-se sintagma ramasa definitiva, deoarece nu este necesara trecerea vreunui termen ori solutionarea vreunei cai de atac, in scopul confirmarii deciziei instantei (adica in scopul „ramanerii” ei definitive).
 

2. Art. 2 alin. 2, 3

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Telemunca Avantaje Dezavantaje Optimizare cost


Nou A aparut Legea 81 2018 privind TELEMUNCA  Sunteti pasibil de amenzi intre 2 000 si 10 000 de lei V-am pregatit un material de exceptie care va explica in detaliu ce obligatii aveti ca angajator care sunt capcanele fiecarui articol din noua lege cum puteti evita din start amenzi dure In mod sigur si dvs veti fi afectat de...

Oferta Speciala
valabila 48h

 
In aceste doua alineate ar trebui sa se regaseasca termenul numai, inscris in alineatul 1: …se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti…
 
Pentru identitate de rationament, cu finalitatea marcarii, in mod clar, a faptului ca normele din alineatele 2 si 3 contin dispozitii limitative, consideram ca se impun formularile:
 
- …se executa numai in baza mandatului de arestare preventiva…;
 
- …se executa numai in temeiul ordonantei prin care s-a dispus aceasta masura…
 
3. Art. 6 alin. 1
 
Art. 82 alin. 1 lit. x)
 
Din enumerarea cuprinsa in aceste texte se exclude nejustificat termenul convingeri, existent in continutul infractiunii prev. de art. 317 Cod pen. care a fost preluat de normele inainte mentionate.
 
4. Art. 7
 
Pentru a inlatura orice dubiu cu privire la faptul ca exercitarea drepturilor civile si politice ar putea fi interzisa prin hotararea de condamnare, iar nu prin hotararea definitiva de condamnare, textul ar trebui completat.
 
Enumerarea - precum si a celor a caror neexercitare sau exercitare restransa rezulta inerent din privarea de libertate ori din ratiuni de mentinere a sigurantei locurilor de detinere - este generoasa, putand da loc arbitrariului, in sensul inscrierii oricaror masuri restrictive in categoria celor necesare mentinerii sigurantei locului de detinere (art. 7 teza finala). Asa fiind, legiuitorul ar trebui cel putin sa jaloneze categoriile de drepturi care ar putea interfera cu necesitatea mentinerii sigurantei locurilor de detinere.
 
In plus, de vreme ce  legiuitorul se refera, in teza a II-a, la o neexercitare sau exercitare restransa ce rezulta inerent din privarea de libertate, ar fi trebuit sa contureze sfera acestor drepturi, avand in vedere faptul ca inerent inseamna (potrivit definitiei date de DEX) intrinsec, esential, care prin natura sa este legat de ceva.
In consecinta, pentru evitarea unei interpretari exhaustive a acestor restrictii, cu ignorarea definitiei mai sus redate, este necesara aducerea de precizari, in concordanta cu scopul vizat.
 
5. Art. 13
 
Faptul ca infiintarea sectiilor speciale de arestare preventiva este doar o posibilitate, lasa la latitudinea directorului general al A.N.P. - cu o larga marja de interpretare - infiintarea unor astfel de sectii, mentinandu-se situatia in care persoanele arestate preventiv se pot afla, pe durata  executarii masurii preventive, in aceleasi camere cu detinutii ce executa pedepse privative de libertate, ca urmare a unor hotarari definitive de condamnare. O astfel de abordare contravine nu numai prezumtiei de nevinovatie - art. 23 alin. 11 din Constitutie, art. 52 Cod proc. pen. -, ci si unor norme speciale, sectiile de arest preventiv ale penitenciarelor fiind, de pilda, prevazute in art. 23 din O.U.G. nr. 43/2002 ca, de altfel, si in art. 120 alin.1 din acest Proiect.
 
Necesitatea (iar nu posibilitatea) organizarii sectiilor de arestare preventiva, cel putin cu respectarea unei scheme geografice care sa asigure (pe langa centrele de retinere si arestare preventiva, ce vor fi infiintate potrivit disp. art. 108 alin. 3) o anumita apropiere a persoanei arestate preventiv de localitatea de domiciliu, se impune a fi reglementata de lege.
 
Cu alte cuvinte, ar trebui introdus un text cu o formulare de urmatorul tip:
 
Prin decizie a directorului general al A.N.P., se vor infiinta sectii de arestare preventiva in cadrul penitenciarelor in apropierea carora nu exista centre de retinere si arestare preventiva…, prevazandu-se, totodata, criteriile de apreciere a gradului de „apropiere”.
 
6. Art. 16 alin. 3
 
Avand in vedere posibilele consecinte negative grave ale utilizarii mijloacelor de imobilizare pe o perioada lunga de timp - poate chiar zile - o astfel de masura putand fi legalmente permisa de sintagma strict necesara (cu referire la durata), in conditiile in care personalul penitenciarului considera ca, fata de anumite date si informatii, imobilizarea este strict necesara pentru cateva zile - propunem prevederea unei limite de timp in care aceste masuri sa poata fi aplicate, implicand si avizul motivat al medicului penitenciarului (exceptie facand situatiile de urgenta).
 
Totodata, in situatia in care necesitatea luarii unor masuri de protectie persista, propunem cazarea individuala a detinutului intr-o incapere anume destinata si amenajata.
 
Textul ar avea urmatorul continut:
Folosirea mijloacelor de imobilizare este permisa numai pe o durata ce nu poate depasi 2 ore, cu avizul prealabil al medicului penitenciarului. In mod exceptional, avizul prealabil nu este cerut in situatii de urgenta.
 
Durata folosirii mijloacelor de imobilizare poate fi prelungita o singura data, pe o durata ce nu poate depasi 2 ore, cu avizul mediului penitenciarului. In situatia prelungirii masurii de imobilizare, avizul prealabil al mediului penitenciarului este intotdeauna obligatoriu.
 
In cazul in care, in mod exceptional, masura sau prelungirea acesteia sunt decise pe timpul noptii, seful sectiei in care este cazata persoana condamnata va solicita, telefonic, avizul medicului penitenciarului, prezentandu-i motivele care ar determina luarea masurii. Seful sectiei va intocmi, de indata, o nota telefonica in care va consemna indeplinirea obligatiei stabilite.
 
In situatia in care, dupa trecerea celor 4 ore, este necesara luarea, in continuare, a unor masuri de protectie - a persoanei condamnate, a altei persoane sau a bunurilor -, se va putea face aplicarea  disp. art. 23.
 

7. Art. 16 alin. 5 teza I
 
Pentru evitarea cazurilor de folosire excesiva sau abuziva a mijloacelor de imobilizare, propunem ca utilizarea acestora sa fie, in prealabil, autorizata de catre directorul penitenciarului, cu avizul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.
 

8. Art. 16 alin. 5 teza a II-a
 
Avand in vedere aria de interpretare a notiunii de urgenta, necesitatea luarii masurilor de imobilizare doar strict in astfel de cazuri, precum si inlaturarea suspiciunilor referitoare la modalitatea de indeplinire a atributiilor personalului penitenciarului, propunem urmatoarea formulare:
 
In cazurile in care urgenta nu permite aplicarea procedurii mentionate, utilizarea mijloacelor de imobilizare va fi adusa la cunostinta directorului penitenciarului si a judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, de indata de aceste masuri au fost luate de catre personalul penitenciarului. Incunostintarea directorului penitenciarului si a judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se va face printr-o adresa care sa contina motivarea starii de urgenta ce a determinat aplicarea lor.
 
In cazul in care, in mod exceptional, masura este luata in timpul noptii, seful sectiei in care este cazata persoana condamnata va incunostinta, telefonic, directorul penitenciarului si judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, prezentandu-i motivele care au determinat luarea masurii. Seful sectiei va intocmi, de indata, o nota telefonica in care va consemna indeplinirea obligatiei stabilite.
 
Directorul penitenciarului sau judecatorul de supraveghere a privarii de libertate pot revoca, motivat, masura utilizarii mijloacelor de imobilizare ce le-a fost adusa la cunostinta.
 
Propunem adaugarea alineatului 7 la art. 16, cu urmatorul continut:
 
Procedura de utilizare a mijloacelor de imobilizare in situatiile prevazute de art. 16 trebuie sa fie inregistrata video, cu exceptia situatiilor prevazute de art. 16 alin. 6.
 
9. Art. 18 alin. 4
 
Pentru o evidenta clara a modalitatii de gestionare, de catre conducatorul penitenciarului, a situatiilor in care se refuza accesul in incinta, la alin. 4 se poate adauga o teza finala:
 
Refuzul directorului penitenciarului de acordare a accesului unor persoane sau mijloace de transport in penitenciar va fi cuprins intr-o rezolutie motivata.
 
Propunerea nu vizeaza doar un control indirect al modului de indeplinirea a atributiilor de catre directorul penitenciarului, ci are si menirea de a proba - prin existenta unei rezolutii argumentate - corecta indeplinire a acestor atributii, premisa care este in favoarea conducatorului penitenciarului.
 
10. Art. 19 alin. 3 - …persoane de acelasi sex cu detinutii perchizitionati si in conditii in care sa nu fie afectata demnitatea detinutilor.
 
11. Art. 19 alin. 5 - …numai de catre personalul medical si de catre persoane de acelasi sex cu detinutii perchezitionati.
 
12. Art. 19 alin. 6 - …atunci cand aceasta nu este prezenta si nici nu poate fi adusa pentru a asista la perchezitie. In acest fel, se evita orice suspiciuni de indeplinire abuziva a atributiilor, cu privire la personalul penitenciarului, relativ la prezenta persoanei perchizitionate.
 
13. Art. 23 alin. 1
 
Masura sa fie luata cu avizul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, iar, in cazuri de urgenta, dupa luarea masurii, directorul penitenciarului va incunostinta, de indata, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, prezentandu-i, in scris, motivele care au determinat luarea masurii.
 
In cazul in care, in mod exceptional, masura este luata in timpul noptii, seful sectiei in care este cazata persoana condamnata va incunostinta, telefonic, directorul penitenciarului si judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, prezentandu-i motivele care au determinat luarea masurii. Seful sectiei va intocmi, de indata, o nota telefonica in care va consemna indeplinirea obligatiei stabilite.
 
14. Art. 26
 
Avand in vedere rolul si atributiile judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, masurile enumerate trebuie sa fie aduse la cunostinta acestuia in cel mai scurt timp, cu prezentarea motivelor care au determinat luarea lor, astfel incat judecatorul sa poate hotari asupra mentinerii ori revocarii acestor masuri.
 
Propunem urmatorul text: …sunt aduse, in scris si motivat, la cunostinta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, de indata ce au fost dispuse. Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate reveni asupra acestor masuri, prin incheiere care va fi motivata si comunicata directorului penitenciarului in ziua in care a fost pronuntata.
 
In cazul in care, in mod exceptional, masura este luata in timpul noptii, seful sectiei in care este cazata persoana condamnata va incunostinta, telefonic, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, prezentandu-i motivele care au determinat luarea masurii. Seful sectiei va intocmi, de indata, o nota telefonica in care va consemna indeplinirea obligatiei stabilite.
 
15. Art. 28
 
Pentru motivele mai sus mentionate, propunem introducerea alineatului 3, cu urmatorul continut:
 
Directorul penitenciarului va aduce, in scris, la cunostinta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate masurile concrete luate pentru asigurarea protectiei si asistentei martorului amenintat/vulnerabil sau a detinutilor vulnerabili.
 
16. Art. 33 alin. 3
 
Fata de atributiile judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si fata de necesitatea verificarii legalitatii deciziei directorului penitenciarului de catre magistrat, propunem urmatoarea formulare:
 
Aplicarea regimului provizoriu se face in baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie. Impotriva deciziei, detinutul are dreptul de a formula plangere, in 24 de ore de la comunicarea acesteia, cale de atac ce va fi solutionata de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate in 24 de ore de la inregistrarea contestatiei. Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate este executorie si definitiva.
 
17. Art. 35 alin. 4
 
Prevederile alin. 1 nu se aplica persoanelor condamnate care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului, stabilit ca atare, potrivit criteriilor si procedurii de evaluare a riscului prevazute de Regulamentul de aplicare a prezentei legi.
 

18. Art. 36 alin. 2
 
Art. 37 alin. 2
 
Art. 38 alin. 2
 
Date fiind consecintele defavorabile ale includerii persoanei condamnate intr-un regim de executare superior ca grad de severitate, fata de cel in care deja se afla, propunem adaugarea unei teze finale:
 
Includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat superior ca grad de severitate poate avea loc numai pe baza deciziei motivate a comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Decizia va fi comunicata persoanei condamnate, in termen de 3 zile de la pronuntare.
 
19. Art. 39 alin. 3
 
Pentru a marca in mod clar obligatia directorului penitenciarului de a-i comunica persoanei condamnate actele privind modul de stabilire a regimului de executare, propunem inlocuirea sintagmei de la data cand a luat cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilit, cu formularea de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare.
 
In acest fel nu se lasa loc interpretarilor cu privire la momentul de inceput al termenului de 3 zile, in care se poate formula contestatie, existand un punct fix de plecare, si anume data comunicarii deciziei, fata de un inceput cu accente aleatorii – dat fiind faptul ca luarea la cunostinta presupune aflarea despre respectiva masura pe orice cale.
 
20. Art. 39 alin. 11
 
Pentru a nu determina pierderea termenului scurt acordat de alin. 10, datorita intervenirii, in privinta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate ce a pronuntat incheierea, a unor motive de ordin profesional sau personal care pot duce la absenta magistratului, in anumite zile, propunem urmatorul text:
 
Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea, la judecatorul supleant sau la directiunea penitenciarului. In situatia in care contestatia s-a depus la directiunea penitenciarului, aceasta are obligatia de a inainta contestatia judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, in termen de o zi.
 

21. Art. 40 alin. 5
 
Schimbarea regimului de executare a pedepselor intr-unul mai sever, atunci cand impotriva persoanei condamnate s-a pus in miscare actiunea penala pentru comiterea unei fapte penale nesocoteste prezumtia de nevinovatie, consacrata de art. 23 alin. 11   din Constitutie si de art. 52 Cod proc. pen.
 
Concluzia este cu atat mai evidenta cu cat, in actuala forma a textului, la punerea in miscare a actiunii penale se poate dispune trecerea in oricare dintre regimurile mai severe, deci si direct in cel de maxima siguranta - textul folosind sintagma intr-unul mai sever. Prevederea este mai grea decat reglementarile cuprinse in art. 34 alin. 3, art.36 alin. 2,art. 37 alin. 2, 38 alin. 2, acestea din urma nepermitand decat trecerea in regimul imediat superior sau imediat inferior, fara omiterea unuia sau altuia dintre regimurile de executare (nefiind ingaduita trecerea per saltum).
 
In plus, criteriile prevazute de art. 34-38, art. 41 pentru stabilirea unui anumit regim de executare sunt pedeapsa la care detinutul a fost condamnat si durata acesteia, riscul pe care persoana condamnata il prezinta pentru siguranta penitenciarului, conduita, personalitatea, varsta, starea de sanatate, nevoile identificate si posibilitatile de reintegrare sociale. In consecinta,  chiar la textele Proiectului, prevederea art. 40 alin. 5 - ce utilizeaza doar criteriul punerii in miscare a actiunii penale – este anacronica.
 
22. Art. 40 alin. 7
 
Persoana condamnata are dreptul, indiferent de gravitatea faptei, la reanalizarea situatiei sale in termen de cel mult 1 an, legea nefacand nicio distinctie in functie de durata pedepsei cu inchisoarea aplicata de instanta, in a carei executare se afla, respectiv in functie de pedeapsa detentiunii pe viata.
 
Desi, in alin. 2 legiuitorul a facut o diferentiere intre categoriile de pedepse - pentru detentiunea pe viata trebuind executata o fractiune de 8 ani, in timp ce pentru pedeapsa cu inchisoarea trebuie executata o fractiune de o patrime din durata pedepsei, aceasta distinctie nu s-a mai reflectat in niciun fel in alin. 7 (orice detinut trebuind reanalizat intr-un termen care nu poate fi mai mare de 1 an).
 
De aceea, propunem adaugarea, la alin. 7, a urmatoarei reglementari:
 
Pentru stabilirea, in fiecare caz, a termenului de reanalizare - care nu poate fi mai mare de 1 an - se vor avea in vedere criteriile stabilite de  alineatul 2 si de Regulament.
 

23. Art. 40 alin. 10
 
Dat fiind faptul ca, impotriva raportului prevazut de art. 40 alin. 2, care a stat la baza schimbarii regimului de executare a pedepsei, nu este prevazuta nicio cale de atac, detinutul neputandu-se apara fata de concluziile acestui raport, propunem ca textul alin. 10 teza finala sa aiba urmatorul continut:
 
Odata cu formularea plangerii impotriva hotararii comisiei, persoana condamnata poate formula plangere si impotriva raportului comisiei prevazute la art. 32, intocmit si comunicat potrivit art. 40 alin. 2.
 
24. Art. 40 alin. 10 si alin. 18;
 
Art. 56 alin. 10
 
Pentru argumentele privind inlocuirea formularii de cand a luat cunostinta de hotarari si completarea formularii contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea, a se vedea observatiile de la art. 39 alin. 3 si alin. 11.
 
25. Art. 43 alin. 7 lit. a)
 
In ce priveste efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, propunem sa se adauge, in conditiile disp. art. 19 alin. 3-5, formulare care presupune luarea in considerare si a observatiilor expuse la art. 19 alin. 3, 5.
 
26. Art. 45 alin. 9
 
Avand in vedere aria competentei date judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, pozitia acestuia in sistemul compus din ansamblul normelor ce reglementeaza executarea pedepselor privative de libertate, precum si calitatea sa de magistrat, consideram ca este necesar ca masura transferului sa fie luata de directorul penitenciarului cu avizul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.
 
Adresa prin care se solicita transferul este necesar sa contina motivele pentru care se cere aprobarea unei astfel de masuri. Insa, durata transferului urmeaza a fi stabilita de directorul penitenciarului, cu avizul obligatoriu al judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, in functie de argumentele prezentate in adresa prin care s-a solicitat aceasta masura. In cazul in care perioada initial estimata in adresa nu este indestulatoare, se va solicita prelungirea acesteia, prin adresa motivata.
 
Textul va avea urmatorul continut:
 
Transferarea detinutilor…, se face prin decizie a directorului penitenciarului, cu avizul prealabil al judecatorului de supraveghere a privarii de libertate. Motivele de transfer fac parte din adresa scrisa…
 
Perioada pentru care se aproba transferul va fi stabilita prin decizia de transfer, cu avizul obligatoriu al judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, in functie de motivele prezentate in adresa. In situatia in care perioada de transfer initial aprobata nu este indestulatoare, se poate solicita prelungirea acesteia, prin adresa motivata. Perioada pentru care se poate aproba prelungirea transferului va fi cel mult egala cu cea initiala.
 

27. Art. 501
 
Igiena personala.
 
Administratia fiecarui penitenciar va lua masurile necesare pentru ca detinutii sa beneficieze de spatii adecvate destinate intretinerii igienei personale, cu asigurarea zilnica a apei calde, pe o perioada de cel putin 2 ore, intr-un interval orar care, fata de activitatile programate, sa permita utilizarea eficienta a acestor spatii.
Prevederea este necesara fata de situatiile ce au fost des intalnite in penitenciare unde exista acces la apa calda o data pe saptamana, timp de 30 de minute, riscul de imbolnaviri si infectii fiind evident. Desigur, dreptul de a avea acces la spatii si utilitati care sa permita intretinerea igienei personale presupune si obligatia corelativa de a folosi aceste facilitati.
 
28. Art. 51
 
Fiind o masura procedurala – dispusa in cursul unei urmariri penale -, dar luata cu privire la o persoana detinuta, propunem adaugarea alin. 11, cu urmatorul continut:
 
Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate va fi informat despre masura ascultarii persoanei condamnate, in termen de 3 zile de la aprobarea acestei masuri, dar nu mai tarziu de data la care are loc ascultarea si cel putin cu 2 ore anterior inceperii procedurii de ascultare. Informarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate va fi facuta de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala.
 

29. Art. 53 alin. 3
 
Neexistand cadrul legal de constituire a sistemului national de date genetice judiciare si nefiind reglementata procedura de prelevare a datelor, de introducere si conservare a acestora, teza finala urmeaza a fi eliminata.
 
Chiar si in situatia existentei unor reglementari clare, probele biologice – in vederea introducerii profilelor genetice intr-un sistem national – ar putea fi prelevate numai cu acordul expres al persoanei.
 

30. Art. 60 alin. 1
 
Pentru a nu se ingreuna procedura, respectiv pentru a nu se adauga la lege formalitati privind procedura de acces la dosarul individual, in lipsa prevederii unei persoane care sa dea aprobarea pentru realizarea acestui demers, propunem urmatoarea formulare:
 
Persoana condamnata, aparatorul acesteia sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate, prezentat directorului penitenciarului, are acces la dosarul individual.
 

31. Art. 72 alin. 3
 
Propunem adaugarea unei teze finale, pentru ca judecatorul de supraveghere a privarii de libertate sa fie prompt informat cu privire la aceste cazuri grave:
 
…si de a anunta conducerea unitatii, care sesizeaza de indata procurorul si instiinteaza judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, atat cu privire la concluziile examenului medical, cat si cu privire la sesizarea procurorului. Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate propune directorului penitenciarului luarea unor masuri pe care le considera necesare in situatia data.
 

32. Art. 73 alin. 1
 
Propunem remedierea omisiunii din prima fraza:
 
Femeile condamnate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala…, luandu-se masuri ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului, intr-o institutie medicala specializata.
 

33. Art. 78
 
Art. 83 alin. 2
 
Textul este lapidar, cu o redusa arie de acoperire practica.
 
Norma reglementand dreptul la munca trebuie sa fie insotita de masuri concrete privind obligatia corelativa a A.N.P. si a administratiei fiecarui penitenciar de a crea conditiile pentru exercitarea acestui drept – demersuri efective in vederea incheierii de contracte, a asigurarii uneltelor, utilajelor, protectiei muncii, etc.
 
Totodata, trebuie sa se prevada norme referitoare la programele de formare profesionala, la masurile luate pentru punerea in practica a acestor programe (cu mentiunea necesitatii existentei acestora in fiecare penitenciar), a modalitatii concrete de instruire, a persoanelor responsabile.
 
In absenta unor astfel de dispozitii, ideea de „reinsertie sociala” ramane un concept teoretic, fara acoperire. Chiar daca nu toti detinutii raspund unor astfel de programe sau oportunitati de a munci, orice succes este de remarcat.
 
In contextul anterior relevat, textul art. 78 ar trebui completat cu prevederi elaborate dupa consultarea A.N.P., iar textul art. 83 alin. 2 ar trebui sa fie urmatorul:
 
Administratia penitenciarului va depune diligente pentru incheierea contractelor de prestari de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, interesate in folosirea la munca a persoanelor condamnate, pentru exercitarea dreptului prevazut de art. 78 din Lege.
 
De asemenea, avand in vedere faptul ca art. 78 se rezuma doar la solicitarea de a munci – persoanelor condamnate li se poate cere sa munceasca – propunem completarea textului in felul urmator:
 
Persoanelor condamnate li se poate cere sa munceasca sau acestea pot solicita sa presteze munca neremunerata, pe baza de voluntariat…
 
34. Art. 82 alin. 1 lit. r)
 
In scopul evitarii oricaror confuzii ori a unor sanctiuni disciplinare aplicate nefundamentat, propunem urmatoarele completari:
 
- la lit. r): sesizarea unor urgente medicale, solicitarea asistentei medicale si sesizarea oricaror manifestari de violenta nu sunt considerate a tulbura orarul zilnic sau linistea;
 
- la lit. t): desfasurarea de actiuni care urmaresc in mod vadit aducerea de prejudicii administratiei penitenciarului sau altor persoane.
 
35. Art. 88 alin. 3
 
Textul combina dispozitii din procedura civila si procedura penala, cu privire la competenta materiala, la termenul de exercitare, la numarul gradelor de jurisdictie, la caracterul hotararii pronuntate.
 
Consideram ca impotriva hotararii date de judecatorie, in solutionarea unei „contestatii” la un ordin de imputare, trebuie deschisa calea extraordinara de atac a recursului, asigurandu-se, astfel, doua grade de jurisdictie.
 
36. Art. 89 alin. 51
 
Pentru a asigura posibilitatea persoanei condamnate de a-si spune opinia cu privire la continutul si derularea Planului, ca o componenta a participarii interactive la desfasurarea acestuia – cu consecinte pozitive asupra persoanei condamnate -, propunem adaugarea unui alineat, cu urmatorul continut:
 
Impotriva masurilor dispuse conform Planului individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica ori impotriva modificarilor intervenite in acest Plan, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 5 zile de la luarea la cunostinta a masurilor sau a modificarilor.
 

37. Art. 97 alin. 4
 
Avand in vedere ca in analiza indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de liberare conditionata include si aprecierea rezultatelor aplicarii instrumentelor standard de evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti, aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, aceste „instrumente standard” trebuie aduse la cunostinta persoanelor condamnate, pentru a avea posibilitatea de a se conforma lor. Numai astfel se poate ajunge la o analiza eficienta a indeplinirii sau neindeplinirii conditiile pentru acordarea liberarii conditionate.
 
In consecinta, propunem ca textul art. 61 alin. 1 sa aiba urmatorul continut:
 
Prevederile Codului Penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele emise in temeiul legii, decizia directorului general al A.N.P. privind instrumentele standard de evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti, alte decizii relevante ale directorului A.N.P., Legea nr. 554/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public… sunt puse la dispozitia persoanelor condamnate, in perioada de carantina si observare, dupa primirea in penitenciar.
 

38. Art. 91 alin. 1
 
Fata de stabilirea celor doua criterii – munca prestata, respectiv instruirea scolara si formarea profesionala – nu exista temei pentru neluarea in considerare a acestora, in mod cumulativ, atunci cand este cazul. Asadar, in situatia in care persoana condamnata a prestat munca si, totodata, a participat la activitati de instruire scolara/profesionala, ignorarea unuia sau altuia dintre criterii ramane fara suport legal.
 
Propunem urmatoarea formulare, care sa reflecte aspectul enuntat:
 
Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate si/sau a instruirii scolare si formularii profesionale…
 

39. Art. 97 alin. 10
 
Consideram ca este necesara stabilirea unui termen in care administratia penitenciarului sa inainteze judecatoriei procesul verbal intocmit potrivit alin. 6 si documentele aferente, pentru a nu se tergiversa solutionarea propunerii de liberare conditionata. In acelasi termen, procesul verbal trebuie sa-i fie comunicat persoanei condamnate, sub semnatura.
 
Propunem, asadar, urmatoarea formulare:
 
Procesul verbal prevazut la alin. 6, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 10 zile.
 
Procesul verbal se comunica persoanei condamnate in termen de 10 zile de la intocmirea acestuia.
 

40. Art. 104 alin. 11
 
Art. 174 alin. 6
 
A se vedea observatiile privind art. 39 alin. 11.
 
41. Art. 104 alin. 12
 
Art. 174 alin. 6
 
Avand in vedere durata sanctiunilor disciplinare, astfel cum este stabilita prin disp. art. 101 alin. 1, caracterul executoriu al incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate (alin. 3), precum si posibilitatea ca, in functie de volumul de cauze al judecatoriei, primul termen de judecata sa fie stabilit peste o luna sau chiar doua luni, ajungandu-se la ramanerea contestatiei fara obiect si, practic, la golirea de continut a dreptului de exercitare a caii de atac, consideram ca, la inceputul alin. 12 se impune urmatoarea fraza:
 
Contestatiile se judecata de urgenta si cu precadere.
 

42. Art. 112 alin. 2
 
Nu se specifica persoana si nici actul prin care se ia masura retragerii de la munca, la solicitarea procurorului. Pentru evitarea confuziilor si a dublei competente, propunem introducerea unei ultime teze la alin. 2:
 
… Masura retragerii de le munca se ia prin decizia motivata a directorului centrului de retinere si arestare preventiva.
 

43. Art. 112 alin. 1, 2
 
Fata de prezumtia de nevinovatie, incidenta in cazul persoanelor retinute sau arestate preventiv, consideram ca, impotriva refuzului procurorului de a le permite prestarea muncii, in interesul locului de detinere, precum si impotriva deciziei de retragere de la munca, la solicitarea procurorului si cu informarea acestuia, persoanelor retinute/arestate preventiv trebuie sa li se recunoasca accesul la justitie.
 
Propunem, asadar, introducerea alineatului 3, cu urmatorul continut:
 
Impotriva refuzului procurorului de a permite prestarea muncii, in interesul locului de detinere, ca urmare a cererii persoanelor aflate in centrele de retinere si arestarea preventiva, precum si impotriva deciziei de retragere de la munca, persoanele aflate in centrele de retinere si arestare preventiva pot formula contestatie, in termen de 5 zile de la data la care le-a fost comunicat refuzul procurorului sau decizia directorului centrului.
 

44. Art. 110 alin. 11
 
Pentru a evita interpretari care pot duce la nesocotirea drepturilor procedurale fundamentale, prin considerarea dreptului la aparare ca fiind in contradictie cu dispozitiile din acest titlu, propunem introducerea alineatului 11, cu urmatorul cuprins:
 
Dreptul la aparare si, ca o componenta a acestuia, dreptul la asistenta juridica, astfel cum este prevazut de art. 62, nu se afla in contradictie cu prevederile prezentului titlu.
 

45. Art. 134
 
Avand in vedere atributiile expres stabilite prin disp. art. 9 alin. 2 lit. b, respectiv stabilirea competentei judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si cu privire la masurile educative privative de libertate, textul art. 134 ar trebui sa fie urmatorul:
 
Principiile prevazute in Titlul I si dispozitiile prevazute in Titlul II se aplica, in mod corespunzator, si in cazul executarii masurilor educative privative de libertate.
 

46. Art. 148 alin. 2
 
A se vedea observatiile enuntate la art. 33 alin. 3.
 
47. Art. 152 alin. 1 teza finala
 
A se vedea observatiile referitoare la art. 39 alin. 3 si 11.

48. Art. 153 alin. 8
 
A se vedea observatiile referitoare la art. 40 alin. 10 si 18.

49. Art. 169 alin. 3
 
A se vedea adaugarea la Proiect, propusa prin observatia facuta cu privire la art. 89 alin. 51.
 
50. Art. 176 alin. 2
 
A se vedea observatiile mentionate la art. 16 alin. 3, art. 16 alin. 5 teza I, teza a II-a, art. 18 alin. 4, art. 19 alin. 3, 5, 6, art. 23 alin. 1, art. 26, art. 28.
 

51. Art. 178 alin. 3
 
A se vedea observatiile expuse la art. 16 alin. 3, art. 16 alin. 5 teza I si teza a II-a.
 

52. Art. 179 alin. 6
 
Art. 180 alin. 5
 
A se vedea observatiile precizate la art. 97 alin. 10.
 
 
 
Prof.univ.dr. Mona Maria PIVNICERU
 
Judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie
 
Presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania
 

Red.           A:C.
 
Dact.         A.C.
 
Data aparitiei: 24 Iunie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Completari la Legea Executarii Pedepselor":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Amenda ITM

Intrebare: Buna seara , am avut un control la punctul de lucru de la ITM mi au dat o amendă maximă de 30.000 lei , dacă inchid firma si nu achit amenda ce sancțiuni sunt?

Raspuns: oferă mprumuturi ntre special grave Sunt dispus să vă acorde un mprumut de pn... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016