Concediu fara plata. Drepturile si obligatiile salariatilor

Potrivit dispozitiilor art. 148 alin. (1) din Codul muncii, pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.

Durata concediului fara plata se stabileste, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Asadar, durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Prin contract colectiv de munca aplicabil se intelege:

1) contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate;
2) contractul colectiv de munca incheiat la nivel de ramura, in cazul in care, la nivel de unitate, nu exista contract colectiv de munca;
3) contractul colectiv de munca incheiat la nivel national, in cazul in care, la nivelul ramurii din care face parte unitatea, nu exista contract colectiv de munca.

Contractul colectiv de munca la nivel national stabileste la art. 61 alin. (2) si art. 62 alin.(1) doua cazuri in care salariatii pot beneficia de concediu fara plata reglementand si durata acestora:

Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza

Vezi AICI detalii

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Art. 61 alin. (3) din contractul colectiv de munca la nivel national stabileste dreptul salariatilor la acordarea concediilor fara plata pentru rezolvarea unor situatii personale fara sa stabileasca o durata minima sau maxima a acestor concedii.

Conform art. 150 alin. (1) din Codul muncii, concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.

Dat fiind importanta formarii profesionale, art. 150 alin. (2) stabileste ca angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul sindicatului sau, dupa caz, cu acordul reprezentantilor salariatilor si numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii.

Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concediu fara plata in conditiile stabilite de art. 25 din H.G nr. 250/1992 potrivit carora, salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concedii fara plata, a caror durata insumata nu poate depasi 90 de zile lucratoare anual, pentru rezolvarea urmatoarelor situatii personale:

a) sustinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere in institutiile de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa, a examenelor de an universitar, cat si a examenului de diploma, pentru salariatii care urmeaza o forma de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa;
b) sustinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, in cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat;
c) prezentarea la concurs in vederea ocuparii unui post in alta unitate.

(2) Salariatii au dreptul la concedii fara plata, fara limita prevazuta la alin. (1), in urmatoarele situatii:

a) ingrijirea copilului bolnav in varsta de peste 3 ani, in perioada indicata in certificatul medical; de acest drept beneficiaza atat mama salariata, cat si tatal salariat, daca mama copilului nu beneficiaza, pentru aceleasi motive, de concediu fara plata;
b) tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, parinte, pe timpul cat acestia se afla la tratament in strainatate -, in ambele situatii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii.

(3) Concedii fara plata pot fi acordate si pentru interese personale, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2), pe durate stabilite prin acordul partilor.

Asadar, contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor , in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale (art. 54 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii).

Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator (art. 49 alin. (2) din Codul muncii). Insa pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.

In concluzie, pe durata concediului fara plata contractul de munca este suspendat prin acordul partilor, iar daca prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contractul individual de munca sau prin regulamentul intern nu sunt prevazute drepturi mai favorabile salariatilor pe durata suspendarii CIM, pe aceasta perioada salariatii nu beneficiaza de stagiu de cotizare.