O angajata cu trei contracte individuale de munca (CIM) a fost concediata prin reorganizarea firmelor pentru care lucra. Femeia s-a adresat instantei pentru a contesta deciziile si sentinta a venit dupa 10 luni. Iata toate detaliile.
Contestatoarea a invederat ca a fost incadrata cu contract individual de munca cu norma intreaga de 8 ore/zi la ______________ si cu timp partial (cate 2 ore/zi) la celelalte doua intimate si a inteles sa conteste cele 3 decizii intr-o singura actiune, data fiind stransa legatura dintre cele 3 societati intimate, care au ca actionari si asociati aceleasi persoane, activitatea fiind desfasurata in comun si in acelasi sediu principal, cat si cele secundare de catre toti salariatii pentru toate cele 3 societati.
Referitor la cele 3 decizii contestate, a aratat ca s-a dispus incetarea contractelor individuale de munca, ca urmare a reorganizarii celor trei societati, postul pe care il ocupa fiind desfiintat.
Cat priveste preavizele primite, contestatoarea a sustinut ca acestea nu pot produce efecte juridice, fiind emise sub semnatura unei persoane care nu mai avea dreptul de a le semna, apreciind ca nu a existat un preaviz legal emis .
S-a mai invederat ca prin reorganizare s-au desfiintat compartimentul de audit intern, in care isi desfasura activitatea, postul de director de audit intern, precum si departamentul juridic si s-a constituit un nou compartiment denumit Departamentul juridic si de control financiar intern, fiind desfiintate doua posturi de auditori interni, al sau si al angajatului P____ Alin T_____.
Prin adoptarea acestor masuri s-a apreciat ca se impune adaptarea activitatii departamentului la nevoile curente ale societatii si eficientizarea activitatii departamentelor de audit intern si juridic.
Referitor la deciziile contestate, contestatoarea a aratat ca sunt netemeinice si nelegale, intrucat reorganizarea nu a fost una efectiva, reala si serioasa, ci doar o masura prin care s-a urmarit inlaturarea sa din cadrul firmelor, cu incalcarea dispozitiilor legale privind auditul intern, facandu-se confuzie intre auditul financiar, auditul intern obligatoriu si controlul intern.
--
Obligatoriu prin lege pentru toate institutiile, controlul intern managerial este pe lista de intrebari pe care vi le adreseaza automat inspectorii Curtii de Conturi. Problema este ca, daca nu respectati cerintele impuse de O.S.G.G. nr. 600/2018 si de O.G. nr. 119/1999, aveti de suportat consecinte dintre cele mai neplacute.
Rezolvati rapid si sigur cea mai dificila problema privind Controlul Intern in institutia dvs.!
Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII
Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri
Iata aici Procedurile obligatorii pentru implementarea Standardelor de Control Intern Managerial:
--
Asa cum rezulta din cele 3 decizii, anterior pretinsei reorganizari, Departamentul de audit intern avea un post de director audit intern si patru posturi de auditori, iar incepand cu data de 15.05.2019, un angajat auditor intern a plecat din societate, urmare a incetarii contractului de munca prin acordul partilor, astfel ca din cele 4 posturi de auditori intern, un post era vacant, ramanand efectiv numai 3 auditori.
Urmare a reorganizarii, in compartimentul nou infiintat, apar trei posturi de auditori, pe care era firesc sa le primeasca cei 3 auditori ramasi, insa al treilea post de auditor a fost oferit fostului director de departament, al carui post a fost desfiintat.
Asa fiind, contestatoarea a aratat ca in urma reorganizarii, din 4 posturi de auditori au ramas 3, fiind desfintat efectiv un singur post, cel detinut de salariatul caruia ii incetase contractul de munca, post care era vacant la data reorganizarii.
Contestatoarea a mai aratat ca, mergand pe rationamentul intimatelor ca din vechiul departament in care erau 4 auditori si au fost desfiintate 2 posturi de auditori (postul sau si al salariatului caruia ii incetase contractul de munca), in noul departament infiintat trebuiau sa se regaseasca numai 2 posturi de auditori, insa din deciziile contestate, rezulta ca sunt 3 posturi de auditori, astfel ca fiind 3 posturi si ramanand 3 auditori interni, firesc era sa ocupe un post.
Din deciziile contestate, rezulta ca a fost desfiintat postul de director si un singur post de auditor, ci nu doua posturi de auditor, asa cum se mentioneaza in decizii.
Chiar si in ipoteza in care s-ar fi desfiintat doua posturi de auditor, contestatoarea a aratat ca nu s-a aratat rationamentul pentru care s-a apreciat ca se desfiinteaza postul pe care il ocupa, nefiind respectate criteriile de selectare a personalului care urma sa fie disponibilizat, avand in vedere ca nu era vorba de posturi unice pentru a nu se aplica criteriile de selectie, ci s-au desfiintat 2 posturi de auditori din cele 4 existente.
A mai sustinut ca nu s-a avut in vedere ca era singura angajata care avea studii postuniversitare de specializare in audit si ca era singura intretinatoare a familiei, fiind divortata, avand in intretinere un copil minor, considerand ca masura concedierii nu trebuia sa o afecteze in special.
Contestatoarea a mai aratat ca nu pot fi retinute nici sustinerile din decizii potrivit carora masurile dispuse ar avea si un efect financiar, in sensul ca se realizeaza o economie prin neplata a doua salarii si echipamentulul de serviciu aferent.
In acest sens, s-a aratat ca cele doua compartimente anterioare - audit intern si juridic- totalizau 7 salariati (5 la departamentul audit si 2 la juridic), respectiv 6 salariati la departamentul audit dupa plecarea unui salariat, iar dupa reorganizare, in noul departament juridic si CFI au ramas tot 6 posturi, cel de coordonator fiind vacant si a mai aparut un post de colaborator extern -avocat.
Prin contestatie a mai aratat ca reorganizarea nu este efectiva, reala si serioasa, intrucat la nivelul societatilor exista un post vacant, afisat pe siturile de angajare si intranetul societatii, post pe care putea sa-l ocupe, potrivit pregatirii profesionale, insa desi a formulat o cerere in acest sens, nu a primit niciun raspuns.
A mai sustinut ca procedand la reorganizare prin desfiintarea departamentului de audit intern, s-au incalcat si dispozitiile legale cu privire la auditul intern, respectiv art.160 alin.2 din Legea nr. 31/1990 si art.20 din OUG nr. 75/1999.
O alta chestiune care atrage anularea deciziilor de concediere este aceea ca masura a fost luata fara a exista un raport de diagnoza si o organigrame aprobata de adunarea generala .
Cat priveste diurna solicitata de la intimata ________________________, contestatoarea a aratat ca avea dreptul la o diurna pentru fiecare deplasare in cuantum de 42,5 lei/zi, care ulterior a fost de 50 lei/zi, diurna ce nu i-a fost achitata, in mod discriminatoriu fata de alte departamente din cadrul intimatei, desi a depus periodic ordinele de deplasare, foi de lucru si note de constatare pe care le intocmea cu ocazia deplasarii, care au fost valorificate numai pentru consumul de carburant, refuzandu-se achitarea diurnei legale pentru pe rioada august 2016-iunie 2019.
--
--
Referitor la petitul privind obligarea intimatei ___________________ ________________ sumei de 600 lei lunar, rezultata din diferenta de la 300 lei net lunar primita, pana la suma de 900 lei net mediu lunar al auditorului intern din departament cu norma intreaga pentru perioada octombrie 2016-iulie 2019, contestatoarea a aratat ca potrivit dispozitiilor legale, un auditor trebuie remunerat cu un salariu cel putin egal cu media salariilor auditorilor angajati in departamentul de audit.
Pe perioada de trei ani anteriori promovarii actiunii, media veniturilor auditorilor cu norma intreaga a fost de 3.600 lei si intrucat a avut incheiat contract de munca cu timp partial- 2 ore/zi, trebuia remunerata cu 900 lei lunar.
In ceea ce priveste petitul privind obligarea intimatei ________________________ la plata contributiilor aferente sumei de 500 lei net lunar, primita cu titlu de bonus, contestatoarea a aratat ca suma nu a fost prinsa in salariu, motiv pentru care nu s-au calculat si nu s-au achitat contributiile catre bugetul de stat, apreciind ca aceste bonusuri sunt drepturi de natura salariala pentru care trebuiau calculate si achitate contributiile legale. Prin acest procedeu al societatii, contestatoarea a sustinut ca este prejudiciata la calculul dreptuluii de somaj, precum si in viitor, la calculul drepturilor de pensie.
Referitor la daunele morale in cuantum de cate 30.000 lei, contestatoarea a sustinut ca, fata de disp.art.253 Codul muncii, intimatele, prin savarsirea faptelor ilicite care constau in incalcarea cu buna stiinta a dispozitiilor legale privind cazurile si conditiile in care se poate dispune concedierea, i-au cauzat un prejudiciu moral, fiindu-i afectata demnitatea profesionala, seriozitatea si pregatirea profesionala care i-au fost puse la indoiala, dreptul la munca, precum si viata sociala, prin punerea in pericol, atat a sanatatii sale, cat si a familiei, inclusiv a fiicei minore aflata in intretinere, drepturi ce se circumscriu in sfera dreptului la viata privata, stipulate atat in dispozitiile constitutionale, cat si in Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In sustinerea contestatiei s-au depus la dosar, in copie, urmatoarele inscrisuri: deciziile de concediere 713/2019, nr.526/2019, nr.2244/2019 emise de cele 3 societati intimate.
In baza art.200 alin.3 Cod proc. civila s-a solicitat contestatoarei sa dezvolte motivele de fapt referitoare la petitul privind diurna solicitata de la intimata ________________________, sa depuna inscrisuri referitoare la cuantumul diurnei solicitate pentru perioada august 2016 - iulie 2019, inscrisuri emise de parata din care sa rezulte cuantumul solicitat; de asemenea, eferitor la petitul privind obligarea intimatei Aquila Part Prod ________________ diferentelor salariale pe perioada octombrie 2016-iulie 2019, sa dezvolte motivele de fapt cu privire la acordarea diferentei de 600 lei lunar pentru perioada indicata, urmand sa se indice temeiul juridic in baza caruia o solicita si sa se depuna acte in sustinerea pretentiilor; sa indice ce reprezinta sumele platite cu titlu de bonus de catre ________________________ in perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx11, daca se platea lunar sau ocazional, urmand sa se anexeze inscrisuri din care sa rezulte plata acestor drepturi .
Ca urmare, contestatoarea a depus precizari scrise aratand ca potrivit dispozitiilor legale si a deciziilor emise de intimata ________________________, valoarea zilnica a diurnei a fost stabilita la 42,5 lei, conform deciziei nr.132/03.02.2015 si de 50 lei /zi, incepand cu data de 01.01.2019, conform deciziei nr. 9/03.01.2019.
In exercitarea atributiilor de serviciu, in perioada august xxxxxxxxxxxxx18 a efectuat 67 de deplasari si 8 deplasari in perioada 01.01.2019-iulie 2019, conform ordinelor de deplasare.
Aceste ordine au fost emise si aprobate de catre administratorul intimatei si au fost depuse la sediul societatii fiind valorificate doar pentru justificarea consumului de carburant si a prezentei la serviciu, nefiindu-i achitata si diurna la care avea dreptul in suma totala de 3.205 lei (66 deplasari x 42,5 lei =2.805 lei/anterior anului 2019, 9 deplasari x 5 lei =400 lei/anul 2019).
Cu privire la diferenta de 600 lei solicitata de la intimata ___________________ ____________ aratat ca potrivit art.104 alin.3, 4 Codul muncii si raportat la contractul individual de munca cu timp partial, drepturile salariale trebuiau stabilite proportional cu salariul comparabil, respectiv salariul mediu pe departamentul de audit care a fost de 3.900 lei/lunar, apreciind ca i se cuvenea un salariu de 900 lei lunar, corespunzator contractului sau de munca cu timp partial de 2 ore /zi.
Avand in vedere ca i-a fost achitat un salariu de 300 lei lunar, contestatoarea a considerat ca este indreptatita sa primeasca si diferenta de 600 lei lunar pentru perioada aratata in actiune, cu atat mai mult cu cat prin referatul nr.10/04.10.2016, intocmit de directorul de compartiment, s-a solicitat conducerii societatii acordarea sumei de 1.000 lei lunar, insa s-a stabilit sa fie remunerata doar cu suma de 300 lei net .
Referitor la bonusul lunar de 500 lei, contestatoarea a aratat ca este un drept salarial primit lunar, ca urmare a promovarii in functia de consilier audit intern, incepand cu data de 01.09.2009, ocazie cu care i-a fost stabilit salariul la suma de 2.500 lei, potrivit rezolutiei puse pe cererea sa, insa a primit doar 2.000 lei net/luna pe „carnetul de munca” si 500 lei bonus net lunar, conform cererii pe care a formulat-o la 10.07.2009, cu rezolutia conducatorului societatii.
Bonusul se platea mascat la „gri”, sub forma ordinelor de deplasare inregistrate in registrele de casa din cadrul departamentului contabilitate.
In completare, contestatoarea a mai depus urmatoarele inscrisuri: deciziile nr.132/2015, nr.9/2019 emi se de ________________________, ordine de deplasare, referatul nr.10/4.10.2016.
In cauza, au formulat intampinare fiecare dintre cele 3 societati intimate.
Prin intampinare intimata ________________________ a solicitat respingerea ca neintemeiata a contestatiei formulata impotriva deciziei nr.713/26.07.2019.
In prealabil, a invederat ca ___________________ _______________________ din anul 1994, avand ca obiect de activitate principal transportul intern si international de marfuri, desfasurand activitate in 43 de puncte de lucru din tara.
________________________ este societate cu capital privat infiintata in anul 1994 si are ca obiect de activitate principal comertul cu produse zaharoase, desfasurand activitate in 40 de puncte de lucru din tara.
___________________________ SRL este o societate cu capital privat, infiintata in anul 2001, avand ca obiect de activitate principal comertul cu amanuntul efectuat in afara magazinelor, standurilor, chioscurilor si pietelor si numara peste 5.000 de puncte de vending .
Cele 3 societati fac parte din acelasi grup de firme, astfel ca intre aceste societati exista relatii economice puternice si stabile, avand o strategie de dezvoltare comuna.
Referitor la contractele individuale de munca ale contestatoarei s-au aratat urmatoarele:
-prin contractul nr. xxxxx//10.10.2016 incheiat cu ___________________ _________________________ fost angajata pe postul de auditor intern, incepand cu data de 11.10.2016, pe perioada nedeterminata, in cadrul Departamentului audit intern, cu timp de lucru de 2 ore/zi, iar prin decizia nr.2244/2019 i-a incetat contractul de munca in temeiul art.65 alin.1 Codul muncii;
-prin contractul nr. 2680/01.08.2013 incheiat cu ___________________________ SRL, contestatoarea a fost angajata pe postul de auditor intern, pe perioada nedeterminata, in cadrul Departamentului audit intern, cu timp partial, norma de 2 ore/zi, iar prin decizia nr.526/2019 i-a incetat contract de munca in temeiul art.65 alin.1 Codul muncii;
- prin contractul nr. xxxxxx/2003 incheiat cu ________________________, contestatoarea a fost angajata incepand cu data de 15.09.2003, pe postul de operator calculator la depozitul din Drobeta T____ S______ cu timp de lucru de 8 ore /zi.
Prin actul aditional nr.612/01.09.2009 a fost incadrata, pe postul de consilier audit intern in cadrul Departamentului CFI .
In perioada desfasurarii activitatii, contestatoarea a primit in dotare telefon, mijloc auto-Skoda Superb si laptop. La momentul incetarii activitatii, cu factura nr.xxxxxxxx/20.06.2019, la un pret de ½ din valoarea, autoturismul i-a fost transferat in proprietate contestatoarei, iar ___________________ __________________ impozitele si taxele diferentei de valoare.
Intimata a aratat ca contestatoarea a avut ca atributii principale specifice functiei de auditor intern evaluarea punctelor de lucru pe baza fisei de evaluare, monitorizarea activitatii acestora si a activitatii de vanzare, analize lunare cu directorii nationali de vanzari.
In cadrul societatii a functionat Departamentul de audit intern, avand in componenta director audit intern, angajat cu contract individual de munca cu timp partial de 2 ore/zi si 4 posturi de auditori interni, ocupate de 3 anjagati cu contracte individuale de munca cu timp partial de 2 ore /zi, si de contestatoare care avea contract de munca cu 8 ore /zi.
Cat priveste motivele de contestatie invocate de contestatoare referitor la decizia nr.713/26.07.2019, intimata _________________________ a aratat urmatoarele:
Referitor la motivul privind emiterea preavizului nr. 363/15.05.2019 sub semnatura unei persoane care nu mai avea dreptul de a semna documentul, s-a aratat ca notificarea de preaviz a fost semnata de salariata V______ M________, angajata prin contractul individual de munca nr. 4177/01.10.2009, in calitate de director resurse umane, fiind imputernicita sa semneze documentele emise de societate in raporturile cu salariatii.
Aceasta angajata si-a desfasurat activitatea in cadrul societatii pana la data de 19.08.2019, cand contractul de munca i-a incetat, conform art.81 alin.1 Codul muncii, astfel ca la data emiterii preavizului - 15.05.2019, numita V______ M________ era salariata societatii, avand competenta de a semna toate documentele din relatia angajator- salariat.
Referitor la motivul privind reorganizarea societatii, intimata a aratat ca anterior restructurarii, in Departamentul de audit intern, contestatoarea a fost incadrata cu contract individual de munca cu timp partial de 2 ore/zi, in functia de auditor intern, respectiv cu contracte de munca cu norma intreaga de 8 ore/zi, directorul de audit intern si 3 auditori interni.
Anterior datei de 15.05.2019, cand a fost transmis contestatoarei preavizul nr. 631, conducerea societatii a informat salariatii din cadrul Departamentele de audit intern si juridic despre intentia angajatorului de reorganizare a activitatii departamentelor.
Dupa purtarea acestor discutii, un salariat angajat pe postul de auditor intern a inaintat cererea de incetare a contractului individual de munca, fiind emisa decizia nr. 1536/17.05.2019, de incetare a contractului de munca al acestuia conform art.55 lit. b) Codul muncii, incepand cu data de 20.05.2019, astfel ca postul detinut de acest angajat a fost restructurat si nu se mai regaseste in structura noului Departament juridic si de control financiar intern.
Intimata a aratat ca este eronata sustinerea contestatoarei potrivit careia a fost desfiintat postul de director al departamentului audit intern si ca decizia de restructurare trebuia emisa pentru acesta, intrucat postul de director s-a desfiintat ca urmare a aprobarii Raportului de diagnoza nr. 633/15.05.2019 de catre conducerea societatii, postul fiind eliminat din noua organigrama a Departamentului juridic si de control financiar, salariatul care ocupa postu l de director, ocupand in noul departament postul de auditor intern.
In vederea adaptarii activitatii la nevoile curente ale societatii si de eficientizare a activitatii Departamentului audit intern si Departamentului juridic, conducerea societatii a adoptat in mod efectiv urmatoarele masuri :
- desfiintarea departamentului de audit intern in care isi desfasura activitatea contestatoarea, ca auditor, cu contract de munca cu timp partial de 2 ore/zi si cu contracte de munca cu norma intreaga de 8 ore/zi- director audit intern si 3 auditori interni;
-desfiintarea postului de director audit si posturile de auditor detinute de contestatoare si de salariatul care a solicitat incetarea contractului de munca;
- desfiintarea departamentului juridic in care isi desfasura activitatea consilierul juridic;
- constituirea unui nou departament sub denumirea „Departamentul juridic si de control financiar intern” , in care sa-si desfasoare activitatea cu contracte de munca de 8 ore/zi, o parte dintre salariatii din cele doua departamente propuse spre desfiintare, respectiv : 3 auditori interni care au lucrat in fostul departament si un consilier juridic, care a lucrat in fostul compartiment.
Desfiintarea celor doua departamente si infiintarea unui nou departament si implicit masura de desfiintare a unui post de consilier juridic si a posturilor de auditori intern, analizate si din punct de vedere economic, nu numai din punct de vedere al eficientiei activitatii, a avut si un efect financiar constand in eliminarea costurilor cu salariile si a cheltuielilor cu dotarile (mijloc auto, calculator, telefon mobil).
Intimata a aratat ca organigramele departamentelor desfiintate si noua organigrama a departamentului nou infiintat sunt anexate la intampinare.
Cat priveste motivul de contestatie in sensul ca prin reorganizarea activitatii s-a incalcat legea privind auditul intern, intimata a aratat ca salariatii din cadrul Departamentului de audit intern, desi au calitatea de auditori interni, inca de la inceperea activitatii departamentului nu au exercitat atributii de auditare a situatiilor financiare, ci atributii specifice controlului financiar intern, constand in verificari ale gestiunilor de marfa si banesti organizate in cadrul depozitelor si punctelor de lucru de pe intreg teritoriul national, al gestiunilor mobile, circulatiei valorilor materiale si banesti, verificarea consumului de combustibil, a respectarii de catre salariati a atributiilor din fisele de post, Regulament intern, etc.
S-a invederat ca societatea are incheiate contracte de audit financiar in conformitate cu standardele internationale de audit financiar, respectiv contractul de prestari servicii nr.18/ 01.04.2014 cu Avo Consulting SRL Ploiesti, valabil pana in anul 2015 si contractul pentru audit si alte servicii de asigurare nr.xxxxxx/22.12.2017 incheiat cu Deloitte Audit SRL Bucuresti, valabil pana la sfarsitul anului 2019.
S-a mai aratat ca apelarea la auditorii externi in vederea auditarii situatiilor financiare s-a dovedit a fi benefica imaginii societatii in circuitul economic al distributiei de bunuri alimentare si nealimentare, astfel ca nu s-a mai justificat mentinerea Departamentului de audit intern, care inca de la infiintare nu a audiat si nu a intocmit lucrari specifice de auditare, respectiv analize de risc, analize si previziuni de costuri, etc.
Cat priveste motivul de contestatie referitor la lipsa raportului de diagnoza si a organigramei aprobate de conducerea societatii, s-a aratat ca la data de 15.05.2019 a fost intocmit de Lorac Impex SRL, in baza contractului de prestari servicii nr. 12/2017, un raport de diagnoza privind Departamentul de audit intern si Departamentul juridic, prin care a fost analizata activitatea acestor departamente, propunandu-se masuri de adataptare si eficientizare a activitatii societatii.
Dupa aprobarea raportului de diagnoza nr.294/15.05.2019, a fost intocmita noua organigrama a Departamentului juridic si de control financiar, aprobata de conducerea societatii, organigrama prevazand un numar de 4 posturi: 3 posturi de auditori si un post de consilier juridic.
Referitor la decizia de concediere nr. 713/26.07.2019, intimata a aratat ca restructurarea postului contestatoarei s-a facut in temeiul art.65 alin.1 Codul muncii, situatie in care decizia de concediere trebuie sa respecte disp. art.76 lit.a), b) Codul muncii, sens in care in decizie s-au aratat motivele care au determinat restructurarea postului si durata preavizului de 20 de zile, calculat de la data de 16.05.2019.
Intimata a mai sustinut ca masura restructurarii postului a fost una legala, fiind indeplinite cerintele impuse de art.65 alin.1 Codul muncii, in sensul ca desfiintarea locului de munca a fost efectiva si a avut o cauza reala si serioasa, postul ocupat de contestatoare nemairegasindu-se in noua organigrama a societatii.
Referitor la cauza reala si serioasa, s-a aratat ca desfiintarea postului de munca al contestatoarei a fost impusa de necesitatea adaptarii activitatii la cerintele pietei de distributie si de necesitatea eficientizarii si optimizarii activitatii celor 44 de punte de lucru ale societatii, avand in vedere si ca in acea perioada a avut loc reducerea activitatii clientilor societatii.
Prin intampinare s-au invocat doctrina si jurisprudenta care au statuat in mod constant ca pentru indeplinirea conditiei impuse de art.65 alin.2 Codul muncii, este suficient ca angajatorul sa urmareasca eficientizarea propriei activitati, fiind atributul exclusiv al angajatorului de a hotari asupra modalitatii in care isi desfasoara activitatea.
Intimata a mai aratat ca este eronata sustinerea contestatoarei in sensul ca la data concedierii era singura angajata care avea studii postuniversitare de specializare in audit, intrucat ceilalti auditori interni au studii universitare economice, au calitatea de experti contabili si de membri in cadrul Institutului Auditorilor din Romania.
Referitor la petitul privind diurna pe perioada august xxxxxxxxxxxxx19/67 deplasari in interes de serviciu, iar in perioada 01.01.2019- iulie 2019/8 deplasari in interes de serviciu, in suma de 3.205 lei, conform ordinelor de deplasare atasate de contestatoare la dosar, intimata a aratat ca, in urma verificarilor efectuate de catre departamentul contabilitate, a rezultat ca fosta salariata a efectuat deplasari in perioada 10.10.2016 – 03.05.2019 pentru care i-au fost achitate drepturile de diurna, fiindu-i achitata suma de 4.722, 50 lei.
Cat priveste sustinerea contestatoarei in sensul ca a intocmit ordine de deplasare, pe care le-a depus la sediul societatii, intimata a aratat ca in urma verificarilor efectuate in contabilitatea proprie, a rezultat ca ordinele de deplasare anexate la cererea de chemare in judecata nu se regasesc in evidenta contabila, neexistand un refuz de plata din partea angajatorului.
Intimata a mai aratat ca pe perioada angajarii, contestatoarea a beneficiat si de tichete de masa: anul 2019- 91 tichete de masa in valoare de 1.365 lei, anul 2018 - 173 tichete de masa in valoare de 2.430 lei, anul 2017- 163 tichete de masa in valoare de 1.559,91 lei, anul 2016- 74 tichete de masa in valoare de 708,18 lei.
Potrivit Legii nr.140/1998 privind tichetele de masa, acestea se acorda pentru hrana pe perioada prezentei la serviciu, nu si pentru perioada de delegare, iar in cazul de fata contestatoarea a primit tichete de masa si pentru perioada invocata prin actiune ca nu si-ar fi primit diurna, invederandu-se ca pentru perioada de deplasare nu se acorda concomitent tichete de masa si diurna.
Referitor la petitul privind daunelor morale in cuantum de 30.000 lei, intimata a aratat ca nu a fost probat eventualul prejudiciu moral adus.
In acest sens, s-a invocat decizia nr. 2356/20.04.2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care s-a retinut ca daunele morale sunt apreciate ca reprezentand atingerea adusa existentei fizice a persoanei, integritatii corporale si sanatatii, cinstei, demnitatii si onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despagubiri nu este suficienta stabilirea culpei autoritatii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite.
Ca urmare, partea care solicita acordarea daunelor morale este obligata sa dovedeasca producerea prejudiciului si legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta autoritatii.
Cat priveste petitul privind plata contributiilor aferente sumei de 500 lei net lunar, despre care contestatoarea sustine ca a primit-o cu titlu de bonus lunar, nefiind prinsa la salariu si nefiind calculate si achitate contributiile catre bugetul de stat, intimata a aratat ca este neintemeiat, intrucat suma de 500 lei nu i-a fost acordata si fiind vorba de un bonus, era lasat la latitudinea angajatorului, care putea acorda bonusuri in functie de rezultatele obtinute si in baza unor referate aprobate de catre conducerea societatii, insa contestatoarei nu i s-au acordat bonusuri pe perioada activitatii salariale.
Prin intampinare s-a mai aratat ca inca de la angajare, societatea a asigurat fostei salariate conditii corespunzatoare pentru desfasurarea activitatii, aceasta fiind dotata cu masina tip Skoda, cartela telefonica, telefon mobil, laptop; de asemenea, a primit toate drepturile banesti, inclusiv pentru perioada de preaviz.
In perioada angajarii nu s-au exercitat presiuni asupra contestatoarei, nefiind supusa vreunei cercetari disciplinare sau sanctionata, astfel ca nu se poate sustine ca prin masura restructurarii postului s-a dorit inlaturarea acesteia din cadrul societatii.
Mai mult, la incetarea contractulului, societatea i-a acordat contestatoarei si facilitatea de a achizitiona autoturismul Skoda Superb la un pret de ½ din valoarea acestuia, societatea suportand impozitele si taxele diferentei de valoare.
In cauza, au formulat intampinare si intimatele ___________________________ SRL si ___________________ __________________ au solicitat respingerea, ca neintemeiata, a contestatiei formulata impotriva deciziilor nr.526/26.07.2019, respectiv nr.2244/26.07.2019.
Prin intampinare, cele doua intimate au reluat sustinerile formulate de ________________________ privind infiintarea si obiectul de activitate principal al celor trei societati intimate, precum si cele privind contractele de munca incheiate intre intimate si contestatoare.
Cat priveste motivele de contestatie ale celor doua decizii de concediere, s-au reluat apararile formulate de ________________________ cu privire la notificarile de preaviz nr.68/15.05.2019, respectiv nr.631/15.05.2019, cele privind restructurarea postului contestatoarei si a departamentului de audit intern din care a facut parte aceasta, cele privind legea auditului intern, raportul de diagnoza si organigramele.
De asemenea, s-au reluat apararile formulate de _______________________ cu privire la faptul ca masura restructurarii postului contestatoarei a fost legala si a indeplinit cerintele art.65 alin.1 Codul muncii, in sensul ca desfiintarea locului de munca a fost efectiva si a avut o cauza reala si serioasa, precum si apararile referitoare la petitul privind daunele morale.
Prin intampinare, intimata ___________________ _____________ aratat ca este neintemeiata solicitarea contestatoarei privind plata sumei de 600 lei/lunar, care ar reprezenta diferenta de la 300 lei lunar primita, pana la suma de 900 lei mediu lunar acordata auditorilor interni angajati cu contract de munca cu norma intreaga, pentru perioada octombrie 2016 - iulie 2019 .
In acest sens, intimata a invederat ca la data de 10.10.2016 contestatoarea a semnat contractul individual de munca nr. 13.358 prin care se prevedea un salariu de baza lunar but de 430 lei, neformuland obiectiuni cu privire la cuantum. Acest salariu a fost negociat de ambele parti la data semnarii contractului de munca, iar reclamanta a fost de acord cu salariul propus de angajator.
In sustinerea apararilor formulate prin intampinari, intimatele au depus la dosar, in copie, urmatoarele inscrisuri: preavizele si deciziile de concediere, dovezile de comunicare, rapoarte de diagnoza, contractele individuale de munca ale contestatoarei, acte aditionale , fisele de post ale contestatoarei, organigramele anterioare si ulterioare reorganizarii, dovada luarii la cunostinta de catre contestatoare a regulamentului intern, decizia de incetare a contractului individual de munca al directorului de resurse umane, decizia de incetare a contractului de munca a unui auditor intern, contracte de prestari servicii, extrase din contracte audit extern, acte studii contestatoare.
Prin incheierea de sedinta din data de 21.11.2019, s-a retinut ca obiectul cauzei este „contestatie decizii de concediere” fiind chemate in judecata 3 intimate, iar referitor la doua dintre intimate se formuleaza si alte petite, respectiv de la intimata ________________________ se solicita c/val diurna pe perioada august 2016-iulie 2019, plata contributiilor de asigurari sociale pentru bonusul salarial de 500 lei net lunar platit in perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx11; cat priveste pe intimata ___________________ ___________________ diferente salariale de 600 lei lunar pentru perioada octombrie 2016- iulie 2019.
Fata de obiectul cauzei si de intimatele chemate in judecata, in baza art.139 alin.5 Cod proc.civ., pentru o buna administrare a judecarii cauzei, s-a dispus disjungerea actiunii si formarea de dosare separate referitor la intimatele ___________________________ SRL si ___________________ _________________________> Urmare a disjungerii, s-a inregistrat dosarul nr.4574 /101/2019 privind pe contestatoarea B______ M______ C_____ si pe intimata ___________________________ SRL , avand ca obiect contestatia formulata impotriva deciziei nr. 526 /2019 emisa de ___________________________ SRL , cu petitele aferente concedierii, plata sumei de 30.00 0 lei reprezentand daune morale .
La solicitarea avocatului contestatoarei, intimata a depus la dosar, in copie, Hotararea nr. 2 /15.05.2019 a Adunarii Generale a Asociatilor ___________________ ___________________. 2/2012 , extras din Regulamentul intern al societatii/Cap.II Incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca.
Din oficiu, s-a pus in vedere intimatei sa depuna note scrise din care sa rezulte criteriile avute in vedere la concedierea contestatoarei si restructurarea postului acesteia.
Ca urmare, intimata a formulat note de scrise prin care a aratat ca restructurarea postului contestatoarei s-a dispus in temeiul art.65 alin.1 Codul muncii, pentru motive care nu tin de persoana salariatului, reluand sustinerile din intampinare referitoare la caracterul efectiv, cauza reala si serioasa a concedierii.
S-a mai invederat ca, in speta, a avut loc o concediere individuala si nu una colectiva; spre deosebire de concedierea colectiva, unde angajatorul trebuie sa motiveze de ce din mai multi salariati care ocupau posturi de aceeasi natura, a preferat pe unii in detrimentul altora, in baza unor criterii imperative legate in primul rand de performanta profesionala, in subsidiar cele de ordin social, in materia concedierii individuale el nu are o aceasta obligatie, ci poate decide desfiintarea oricarui post, cu conditia ca aceasta sa fie reala si serioasa, respectiv locul de munca sa fie suprimat efectiv, iar rolul instantei nu este de a cenzura dreptul societatii de a-si organiza activitatea, invocand in acest sens practica judiciara in materie, anexandu-se decizii de speta , in extras.
Intimata a mai aratat ca la restructurarea postului s-a avut in vedere necesitatea de eficientizare a activitatii societatii in scopul utilizarii cu randament maxim a resurselor umane si financiare, fiind atributul exclusiv al angajatorului de a hotari asupra modalitatii in care isi organizeaza activitatea, precum si nevoia de centralizare operationala a resurselor umane, avand in vedere ca posturile detinute de ceilalti auditori se afla la sediul central din Ploiesti, judetul Prahova.
--
Sunteti nevoit sa concediati angajati in contextul creat de coronavirus? Atentie la greselile de procedura pe care le puteti face!
Va oferim informatii putin cunoscute despre subtilitatile procedurii de concediere intr-o lucrare de exceptie: Concedierea perfect legala!
Un mare avantaj al acestei lucrari este ca va ofera zeci de studii de caz solutionate impecabil – situatii reale intalnite in practica si care creeaza dificultati majore.
--
In cauza, contestatoarea a depus note scrise cu privire la prevederile Regulament ului intern, invocand in aparare ca decizia de concediere este lovita de nulitate absoluta.
In acest sens a sustinut ca potrivit art.16 din regulament, societatea intimata a decis, cu consultarea sindicatului si a reprezentantilor salariatilor, ca, la initiativa angajatorului, contractul individual de munca nu poate inceta decat in situatia premisa prevazuta de art.61 Codul muncii, eliminand concedierea prevazuta de art.65 Codul muncii.
Fata de aceasta prevedere, contestatoarea a sustinut ca aceasta este interpretarea corecta a Regulamentului intern, in sensul ca dispozitiile art.58 Codul muncii sunt cuprinse in sectiunea a doua „concediere” si defineste concedierea ca fiind incetarea contractului individual de munca la initiativa angajatorului, putand fi dispusa pentru motive care tin de persoana angajatului- art.61 Codul muncii si mentionata in art.16 din regulament si care nu tin de persoana angajatului -art.65 Codul muncii, cauza ce nu a fost mentionata in Regulament intern, derogand, conform art.132 alin.2 din Legea 62/2011, in favoarea angajatului, lucru permis de lege.
Asa fiind, contestatoarea a sustinut ca intimata a dispus concedierea sa prin incalcarea regulamentului intern, motiv pentru care este lovita de nulitate (chiar relativa), efectele acesteia neputand fi reparate decat prin anularea deciziei de concediere.
La dosar, contestatoarea a mai depus un set de inscrisuri: certificat de divort, contract de ipoteca din 08.05.2018, act aditional la contractul de credit din 08.05.2018, grafic de plata rate, dispozitie privind stabilirea indemnizatiei de somaj, cupon plata somaj, acte medicale/certificate de concediu medical, scrisori medicale, situatie cheltuieli lunare pe luna septembrie 2019 intocmita pe asociatia de proprietari, inscrisuri privind existenta pe site-ul societatii a unui post vacant de manager regional distributie.
Analizand contestatia in raport de motivele invocate si de dispozitiile legale incidente in materie, Tribunalul constata si retine urmatoarele:
Contestatoarea B______ M______ C_____ fost salariata intimatei ___________________________ SRL fiind incadrata pe postul de auditor intern, incepand cu data de 02.08.2013 , cu o norma de 2 ore/zi, conform contractului individual de munca incheiat pe durata nedeterminata inregistrat sub nr. 2.680/01.08.2013 .
Prin decizia nr. 526 /26.07.2019 emisa de ___________________________ SRL s-a dispus, incepand cu data de 26.07.2019, incetarea contractului individual de munca al contestatoarei in baza art.65 alin.1 Codul muncii, ca urmare a restructurarii postului ocupat de aceasta.
Prin contestatia dedusa judecatii, se solicita anularea deciziei de concediere nr. 526 /26.07.2019, repunerea partilor in situatia anterioara si reintegrarea pe postul detinut anterior concedierii , plata unei despagubiri egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, plata de daune morale in suma de 30.000 lei.
In raport de motivele de contestatie invocate , Tribunalul retine ca potrivit art.76 Codul muncii, republicat „Decizia de concediere …..trebuie sa contina in mod obligatoriu: a) motivele care determina concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective; d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64”.
Potrivit art. 75 alin.1 Codul muncii, republicat „ Persoanele concediate in temeiul.... art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare. ”
Raportat la aceste dispozitii legale, se constata ca in decizia nr. 526/2019 au fost prevazute elementele obligatorii referitoare la motivele concedierii si la durata preavizului, elemente necesare in raport de temeiul juridic in baza caruia s-a dispus concedierea/art.65 alin.1 Codul muncii.
Fata de temeiul juridic retinut prin decizie, rezulta ca , in cazul contestatoarei, s-a dispus masura concedierii individuale pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
Cat priveste motivu l de contestatie referitor la sem narea adresei de preaviz nr. 68 /15.05.2019 de catre o persoana fara atributii, se apreciaza ca este neintemeiat.
In acest sens, se constata ca in art.76 Codul muncii , care reglementeaza continutul deciziei de concediere , se prevede obligativitatea mentionarii duratei preavizului.
De altfel, art. 75 Codul muncii c are reglementeaza preavizul, nu mentioneaza ca acordarea acestuia se concretizeaza intr-o decizie sau in alt act intern emis de angajator.
In materia preavizului s-a pronuntat decizia in interesul legii nr.8/08.12.2014 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care s-a statuat ca „ In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 78 Codul muncii cu referire la art. 75 alin.1 din acelasi cod, neacordarea preavizului cu durata minima prevazuta de art. 75 alin.1 Codul muncii, republicat, respectiv cu durata cuprinsa in contractele colective sau individuale de munca, daca aceasta este mai favorabila angajatului, atrage nulitatea absoluta a masurii de concediere si a deciziei de concediere. In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 76 lit. b) Codul muncii, raportat la dispozitiile art.78 din acelasi cod, lipsa din cuprinsul deciziei de concediere a mentiunii privind durata preavizului acordat salariatului nu este sanctionata cu nulitatea deciziei si a masurii concedierii, atunci cand angajatorul face dovada ca i-a acordat salariatului preavizul cu durata minima prevazuta de art. 75 alin.1 Codul muncii sau cu durata prevazuta in contractele colective sau individuale de munca, in ipoteza in care aceasta este mai favorabila angajatului.”
Prin urmare, important in materia preavizului este acordarea dreptului cu durata minima prevazuta de art.75 alin.1 Codul muncii si mentionarea perioadei de preaviz in cuprinsul deciziei de concediere.
In cauza, contestatoarei i s-a acordat si a beneficiat de preavizul de 20 de zile lucratoare incepand cu data de 16.05.2019, aspect recunoscut atat de fosta salariata, cat si de intimata.
Criticile contestatoarei referitoare la semnarea adresei de preaviz nr.6 8 /15.05.2019 de catre directorul resurse umane care nu ar mai fi avut atributii, nu au relevanta juridica, cat timp preavizul a fost acordat contestatoarei.
Cat priveste motivul de contestatie in sensul ca la concedierea contestatoarei nu s-au respectat dispozitiile legale privind aud itul financiar, contestatoarea avand specializare in domeniu, se retine ca si acest motiv este neintemeiat, deoarece organizarea si functionarea activitatii societatii este atributul angajatorului, conform art.40 alin.1 lit.a) Codul munci i .
In cauza, societatea a asigurat activitatea de audit , prin incheierea de contracte de audit cu firme specializate, apeland la auditori externi pentru auditarea situatiilor financiare.
In ce priveste motivul de contestatie referitor la faptul ca in art.16 din Regulamentul intern al societatii nu s-a prevazut concedierea salariatului in baza art.65 Codul muncii (conform notelor scrise depuse la fila 85 dosar) Tribunalul constata ca este, de asemenea, neintemeiat.
In acest sens, se retine ca in capitolul II din Regulamentul intern al societatii s-a reglementat „Incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca”.
In art.16 lit.a-d din acest capitol s-au prevazut situatiile in care poate inceta, prin concediere, contractul individual de munca al salariatului (savarsirea de catre salariat a unei abateri grave, arestarea preventiva a salariatului, inaptitudinea fizica/psihica a salariatului constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, necorespunderea profesionala a salariatului pe locul de munca pe care este incadrat).
In art.97 s-a prevazut ca regulamentul intern are la baza prevederile legislatiei in vigoare si se completeaza cu dispozitiile cuprinse in Codul muncii si in celelalte acte normative in vigoare (filele 81- 8 2 dosar).
In raport de aceste dispozitii ale Regulamentului intern al societatii, coroborate cu dispozitiile Codului muncii in materia concedierii, nu se poate concluziona ca necuprinderea in art.16 din Regulament a concedierii intemeiate pe art.65 Codul muncii este de natura sa elimine, in cadrul societatii intimate, concedierea salariatului pe acest temei juridic.
In acest sens se retine ca regulamentul intern se intocmeste in acord cu dispozitiile Codului muncii si cu celelalte acte normative in domeniul legislatiei muncii, asa cum rezulta si din art.97 din regulament.
Faptul ca in art.16 din regulament nu a fost mentionat cazul de concediere intemeiat pe art.65 Codul muncii, nu poate conduce la concluzia ca societatea intimata a inteles sa excluda acest motiv dintre situatiile de concediere a salariatului, cat timp concedierea este reglementata in detaliu in Codul muncii.
In ceea ce priveste motivul de contestatie in sensul ca reorganizarea departamentului de audit intern in cadrul caruia si-a desfasurat activitatea contestatoarea, nu a fost una efectiva, reala si serioasa, Tribunalul retine urmatoarele:
Potrivit ar.65 alin.1,2 Codul muncii „concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de mu nca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat , din unul sau mai multe motive , fara legatura cu persoana acestuia. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si aa aiba o cauza reala si serioasa.”
Din interpretarea acestei dispozitii legale rezulta ca desfiintarea locului de munca este efectiva cand este suprimat din structura functional-organizatorica a angajatorului, evidentiata in statul de functii si in organigrama si implica cu necesitate caracterul definitiv al suprimarii.
Cauza este reala atunci cand prezinta un caracter obiectiv, fiind impusa de dificultati economice sau de transformari tehnologice si este serioasa cand are la baza studii temeinice vi zand imbunatatirea activitatii/ se impune din necesitati evidente privind imbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea.
In speta, se constata ca contestatoarea a desfasurat activitate ca auditor intern in cadrul departamentului de audit intern, care, anterior reorganizarii , avea urmatoarea structura: director audit intern si 4 posturi de auditori interni, toate posturile fiind ocupate, conform organigramei anterioara concedierii.
Trebuie mentionat ca contractul individual de munca al unuia dintre cei 4 auditori din departamentul de audit intern a incetat la data de 20.05.2019, prin acordul partilor, conform deciziei nr.340 /17.05.2019.
De asemenea, in cadrul societatii functiona si un departament juridic.
Cele doua departamente mentionate anterior au fost desfiintate si s-a constituit un nou departament, sub denumirea Departamentul juridic si de control financiar intern, in care sunt salariati din cele 2 departamente restructurate, respectiv 3 posturi de auditori si 1 post de consilier juridic, conform organigramei dupa reorganizare, depusa la dosar.
In noul departament nu se mai regaseste contestatoarea.
In fundamentarea deciziei de restructurare si reorganizare a celor doua departamente mentionate anterior, societatea angajatoare a avut in ved ere raportul de diagnoza nr. 67 /15.05.2019 privind departamentul de audit intern si departamentul juridic, prin care sunt analizate atributiile efectiv indeplinite de salariati si masurile propuse pentru eficientizarea activitatii.
Din cuprinsul deciziei de concediere, rezulta ca societatea intimata a avut in vedere concluziile acestui raport de diagnoza, procedand la restructurarea postului de auditor intern detinut de contestatoare, retinand ca masura are un efect financiar benefic si corespunde necesitatilor de adaptare a activitatii la nevoile curente si la eficientizarea activitatii societatii.
Prin urmare, in raport de organigramele anterioare si ulterioare concedierii, rezulta ca desfiintarea postului pe care l-a ocupat contestatoarea in cadrul societatii a fost efectiva, insa cat priveste caracterul real si serios al cauzei concedierii, se apreciaza ca din decizia de concediere nu rezulta modalitatea concreta in care angajatorul a procedat la stabilirea salariatilor cu functia de auditori interni care ocupa aceste posturi in noul departament si a decis concedierea contestatoarei.
In concret, in cadrul fostului departament de audit intern, anterior concedierii, figurau si erau ocupate 5 posturi ( 1 post de director si 4 posturi auditori interni), din care un post de auditor intern a fost desfiintat, urmare a demisiei salariatului, in timp ce in departamentul nou infiintat - Departamentul juridic si de control financiar intern, figureaza 3 posturi de auditori intern ocupate de 3 salariati din fostul departament de audit.
In cauza s-a dispus concedierea individuala a contestatoarei in temeiul art.65 Codul muncii, aceasta dispozitie reglementand concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului, iar aceste motive trebuie sa rezulte din decizia de concediere, pentru ca instanta sa verifice caracterul serios al masurii dispuse de angajator.
Asa cum s-a aratat, reducerea numarului de posturi a vizat posturile de auditori interni, astfel ca angajatorul era necesar sa prevada criterii obiective prin care salariatii care ocupa posturile vizate de masura reducerii sa poate fi comparati si pastrati numai cei care, in urma aplicarii criteriilor, se constata ca le indeplinesc sau corespund acestora.
Nu poate fi primita apararea intimatei in sensul ca fata de contestatoare s-a dispus o concediere individuala, ci nu una colectiva, astfel ca nu avea obligatia sa prevada criterii de concediere, sustinandu-se ca este atributul exclusiv al angajatorului sa hotarasca asupra organizarii si eficientizarii activitatii, in scopul utilizarii cu randament maxim a resurselor umane si financiare.
In acest sens se constata ca, in speta, a fost restructurat numai postul de auditor intern detinut de contestatoare, masura apreciindu-se ca avand un efect financiar benefic prin eliminarea cheltuielilor lunare pentru postul desfiintat, precum si prin redistribuirea bunurilor din dotarea salariatului concediat.
In materia concedierii, angajatorul are dreptul de a aprecia asupra structurii si conducerii activitatii proprii, legea lasand la latitudinea acestuia stabilirea organigramei, pentru o organizare eficienta si luarea masurilor pe care le considera necesare, inclusiv ceea a desfiintarii unor posturi, dar cu conditia ca desfiintarea posturilor sa aiba o cauza reala si serioasa.
In speta de fata, societatea intimata nu a facut dovada modalitatii in care a stabilit/ departajat/ sel ectat salariatii cu functia de auditor intern care urmau sa faca parte din compartimentul nou infiintat, respectiv a modalitatii in care a ajuns la concluzia concedierii contestatoarei .
Faptul ca in Codul muncii nu se regasesc dispozitii referitoare la existenta unor criterii in cazul concedierii individuale, aceste criterii fiind prevazute expres numai la concedierea colectiva, are o justificare logica, intrucat in cazul concedierii individuale se desfiinteaza un singur post sau un numar redus de posturi.
Prin urmare, desi in cazul contestatoarei , s-a dispus masura concedierii individuale, angajatorul avea obligatia sa stabileasca, anterior, in contractul colectiv de munca, in regulamentul intern modalitatile concrete, criteriile de departajare intre salariatii care ocupa acelasi gen de posturi, pentru situatia in care se impune restructurarea posturilor unora dintre acestia si pastrarea altora.
Art.5 alin.1 Codul muncii reglementeaza principiul nediscriminarii in cadrul relatiilor de munca fata de toti salariatii, iar art. 8 Codul muncii reglementeaza principiul bunei credinte in relatiile de munca.
In raport de aceste principii, se apreciaza ca fostul angajator nu a depus un minimum de probe in vederea verificarii caracterului serios al cauzei concedierii individuale a contestatoarei, pentru a se stabili daca restructurarea postului acesteia corespunde exigentelor art.65 al. 1 Codul muncii, respectiv ca concedierea a fost dispusa pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
Intimata a sustinut ca angajatorul are prerogativa de a stabili organizarea si functionarea societatii conform art.40 alin.1 lit.a) Codul muncii, in cauza, nu este negat acest drept al societatii, insa verificarea caracterului real si serios al masurii concedierii se realizeaza prin controlul judiciar al legalitatii si temeiniciei deciziei de concediere.
O interpretare contrara a dispozitiilor legale in materia concedierii individuale intemeiata pe art.65 Codul muncii, ar conduce la concluzia ca instanta verifica numai aspecte formale (indeplinirea conditiilor de forma si de continut ale deciziei de concediere), lipsind de o protectie efectiva pe salariatul afectat de masura dispusa de angajator.
Avand in vedere considerentele in fapt si in drept anterior expuse, urm eaza sa se dispuna anularea deciziei nr. 526 /26.07.2019.
Ca o consecinta a anularii deciziei, in baza art.80 alin.1 Codul muncii se va dispune obligarea intimatei ___________________________ SRL sa plateasca contestatoarei o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data concedierii/26.07.2019 si pana la data reintegrarii efective.
Urmare a solicitarii contestatoarei, in baza art.80 alin.2 Codul muncii, se va dispune repunerea partilor in situatia anterioara si reintegrarea contestatoarei pe postul detinut anterior concedierii.
Cat priveste solicitarea privind obligarea intimatei la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale, se retine ca potrivit art. 249 Cod proc. civila „ cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca”.
In cauza, in sustinerea acestor daune, contestatoare a depus un set de inscrisuri - contract de credit si grafic lunar de plata a ratelor, certificat de divort, certificate de concediu medical, acte medicale pentru persoane din familie, insa depunerea acestor inscrisuri nu este suficienta pentru acordarea daunelor morale, fara a se proba producerea acestora.
Se mai retine ca masura concedierii, prin sine insasi, este producatoare de prejudicii, iar cu inscrisurile depuse, nu s-au probat daunele morale solicitate, apreciindu-se ca, urmare a anularii deciziei de concediere, a reintegarii pe post si a platii despagubirilor constand in salariile care i s-ar fi cuvenit de la concediere pana la reintegrare, se realizeaza o reparatie a prejudiciului moral cauzat.
Fat a de motivele in fapt si in drept anterior expuse, se constata ca este intemeiata contestatia, urmand sa fie admisa in parte.
Cat priveste solicitarea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecata, se constata ca la dosar nu s-au depus inscrisuri doveditoare, motiv pentru care nu se poate hotari asupra acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite in parte contestatia formulata de contestatoarea B______ M______ C_____ -CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domililiul in Drobeta T____ S______, __________________, ____________.2, _______________________ in contradictoriu cu intimata ___________________________ SRL , JXXXXXXXXXXX, CUI RO xxxxxxxx, cu sediul in Ploiesti, __________________.105 A, judetul Prahova.
Anuleaza decizia de concediere nr. 526/26.07.2019 emisa de intimata ___________________________ SRL.
Dispune reintegrarea contestatoarei pe postul detinut anterior concedierii.
Obliga intimata sa plateasca contestatoarei o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data concedierii/26.07.2019 si pana la data reintegrarii efective.
Respinge petitul privind daunele morale.
Cu apel, cale de atac care se depune la Tribunalul M________.
Pronuntata azi, 12.05.2020, in sedinta publica, la sediul Tribunalului M________.
Presedinte,
N______ M______ B____
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri