Curtea Constitutionala: Decizia 823 din 22 iunie 2010 (Decizia 823/2010)

Curtea Constitutionala
Decizia 823 din 22 iunie 2010 (Decizia 823/2010)
referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

Publicat in Monitorul Oficial 611 din 30 august 2010

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicata de Florenta Nutu in Dosarul nr. 5.718/110/2009 al Tribunalului Bacau - Sectia comerciala si contencios administrativ.
   La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
   Magistratul-asistent refera asupra faptului ca autorul exceptiei a depus o cerere de renuntare la judecata.
   Referitor la cererea depusa, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea acesteia.
   Curtea respinge cererea formulata, intrucat, in temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, in fata instantei constitutionale nu sunt aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la stingerea procesului.
   Presedintele dispune a se face apelul si in dosarele nr. 239D/2010 si nr. 261D/2010 avand ca obiect o exceptie de neconstitutionalitate identica cu cea ridicata in Dosarul nr. 8.038D/2009.

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza

Vezi AICI detalii

Curtea, avand in vedere identitatea dintre obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in dosarele sus-mentionate, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor nr. 239D/2010 si nr. 261D/2010 la Dosarul nr. 8.038D/2009.
   Partea prezenta, Alexandru Mihailiuc, reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Justitie si Casatie, precum si cel al Ministerului Public sunt de acord cu masura conexarii.
   Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 239D/2010 si nr. 261D/2010 la Dosarul nr. 8.038D/2009, care este primul inregistrat.
   Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul autorului exceptiei din Dosarul nr. 239D/2010, care sustine admiterea exceptiei formulate.
   Reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Justitie si Casatie solicita respingerea exceptiei, invocand deciziile Curtii Constitutionale nr. 188/2010 si nr. 190/2010.
   Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 188/2010 si nr. 190/2010.

   C U R T E A,

   avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
   Prin incheierile din 21 octombrie 2009, 27 ianuarie 2010 si 23 noiembrie 2009, pronuntate in dosarele nr. 5.718/110/2009, nr. 17.746/4/2009 si nr. 7.007/320/2009, Tribunalul Bacau - Sectia comerciala si contencios administrativ, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civila si Judecatoria Targu Mures au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicata de Florenta Nutu, Alexandru Mihailiuc, Ramona Mihaela Cretu si Horatius Nicolae Dumbrava in cauze avand ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv solutionarea unor contestatii la executare.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca suspendarea executarii hotararilor judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar si esalonarea platii acestora incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21, art. 44 alin. (1) si (2), art. 52, 53 si art. 115 alin. (1)-(4) si (6). Se arata ca la momentul emiterii ordonantei de urgenta nu exista o situatie extraordinara si ca ordonanta de urgenta criticata consacra o discriminare vadita intre creditorii unor drepturi de natura salariala din sistemul bugetar si ceilalti creditori.
   In fine, se apreciaza ca perioada pe care se intinde executarea hotararilor judecatoresti in cauza incalca cerinta termenului rezonabil in care trebuie solutionate cauzele aflate in fata instantelor judecatoresti. Prin urmare, se incalca si prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie.
   Tribunalul Bacau - Sectia comerciala si contencios administrativ, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civila si Judecatoria Targu Mures apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este intemeiata. Se arata ca ordonanta de urgenta criticata incalca art. 115 alin. (4) din Constitutie. Totodata, se creeaza o inegalitate in fata legii intre institutiile statului si particulari in ceea ce priveste regimul executarii silite asupra fondurilor banesti, invocandu-se in acest sens, printre altele, hotararile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauzele Hornsby impotriva Greciei, 1997, Burdov impotriva Rusiei, 2002, si Sandor impotriva Romaniei, 2005.

Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civila mai apreciaza ca ordonanta de urgenta criticata pune in discutie comportamentul constitutional loial al Guvernului in raport cu Curtea Constitutionala, intrucat, dupa ce dispozitiile art. I-III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2008 au fost declarate neconstitutionale, Guvernul a emis ordonanta de urgenta criticata, similara primei, cu diferenta notabila a maririi termenelor de esalonare a platii si extinderii aplicarii acesteia la tot personalul bugetar. Totusi, se arata ca o atare esalonare, in conditiile in care executarea titlurilor executorii devine excesiva pentru bugetul de stat, ar fi trebuit realizata prin lege, si nu pe calea unei ordonante de urgenta.
   Judecatoria Targu Mures mai arata ca ordonanta de urgenta criticata incalca si competenta instantei de judecata de a stabili oportunitatea instituirii unor termene de gratie in favoarea debitorului, competenta prevazuta de art. 1101 alin. 1 si 2 din Codul civil si de art. 262 din Codul de procedura civila.
   Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
   Guvernul, in dosarele nr. 239D/2010 si nr. 261D/2010, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Argumentatia Guvernului se bazeaza pe faptul ca un termen de maximum 4 ani in care vor fi executate titlurile executorii la care se refera ordonanta de urgenta criticata este unul rezonabil in conditiile existentei unei grave crize economice. Neaplicarea unei asemenea masuri ar fi dus la crearea unui deficit public excesiv. In Dosarul nr. 8.038D/2009 Guvernul nu a comunicat punctul sau de vedere.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

   C U R T E A,

   examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
   Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.
   Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierile de sesizare pronuntate de instantele judecatoresti, il constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale prin aceste incheieri a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, act normativ ce introduce un nou alineat, alin. (11), si modifica alin. (2) si (3) ale art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009.
   In fine, prin dispozitiile art. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010, au fost modificate din nou prevederile art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 si a fost abrogat alin. (11) al art. 1, alineat ce reglementa plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala devenite executorii in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010. Totodata, prin art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010 s-a reglementat plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala devenite executorii dupa 1 ianuarie 2010 si pana la data intrarii in vigoare a acestei ordonante, si anume 20 mai 2010.

Prin urmare, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2010 si prin art. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010, avand in prezent urmatorul cuprins:
   "Art. 1. - (1) Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2009, se va realiza dupa o procedura de executare care incepe astfel:
   a) in anul 2012 se plateste 34% din valoarea titlului executoriu;
   b) in anul 2013 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu;
   c) in anul 2014 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu.
   (2) In cursul termenelor prevazute la alin. (1) si (11) orice procedura de executare silita se suspenda de drept.
   (3) Sumele prevazute la alin. (1) si (11), platite in temeiul prezentei ordonante de urgenta, se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica.
   (4) In intelesul prezentei ordonante de urgenta, prin sectorul bugetar se intelege autoritatile si institutiile publice a caror finantare se asigura astfel:
   a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
   b) din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
   c) integral din venituri proprii.
   Art. 2. - Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilita procedura de efectuare a platii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevazute la art. 1.
   Art. 3. - Platile restante la sumele aferente titlurilor executorii aflate sub incidenta prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de masuri pentru solutionarea unor aspecte financiare in sistemul justitiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 76/2009, si a prevederilor Ordinului ministrului justitiei, al ministrului economiei si finantelor, al presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr. 1.859/C/2.484/26.650/131/3.774/C/2008 privind modalitatea de esalonare a platii sumelor prevazute in titlurile executorii emise pana la intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de masuri pentru solutionarea unor aspecte financiare in sistemul justitiei se executa cu respectarea prevederilor art. 1 si 2."

Ca urmare a abrogarii alin. (11) al art. 1 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010, referirile din alin. (2) si (3) ale aceluiasi articol la acest alineat au ramas fara obiect.
   Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) privind suprematia Constitutiei, art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 44 alin. (1) si (2) privind dreptul de proprietate, art. 52 privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, precum si ale art. 115 alin. (1)-(4) si (6) privind delegarea legislativa. Totodata, in sustinerea exceptiei sunt invocate si prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul aditional la Conventie privind protectia proprietatii.
   Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a pronuntat prin Decizia nr. 712 din 25 mai 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, nepublicata inca*), si prin Decizia nr. 714 din 25 mai 2010, nepublicata inca**), prin raportare la aceleasi critici de neconstitutionalitate ca si cele invocate in prezenta cauza, respingand exceptia de neconstitutionalitate.

 ___________
   *)In prezent, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010 este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010.
   **)In prezent, Decizia nr. 714 din 25 mai 2010 este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 422 din 24 iunie 2010.

   Cu acele prilejuri, Curtea a retinut - referitor la criticile de neconstitutionalitate extrinseca - ca sustinerea potrivit careia Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 incalca prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie este neintemeiata.
   Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat in mod constant ca situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun, aspect intarit si prin adaugarea sintagmei "a caror reglementare nu poate fi amanata" (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005).
   Curtea a mai aratat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, ca pentru indeplinirea cerintelor prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie este necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune in pericol un interes public. Cu privire la criteriul obiectiv necesar pentru aprecierea situatiei extraordinare, Curtea a retinut, cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005, ca "invocarea elementului de oportunitate, prin definitie de natura subiectiva, caruia i se confera o eficienta contributiva determinanta a urgentei, ceea ce, implicit, il converteste in situatie extraordinara, impune concluzia ca aceasta nu are, in mod necesar si univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie si unor factori subiectivi, de oportunitate (...). Intrucat insa asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existentei situatiei extraordinare, in temeiul lor sau prin convertirea lor intr-o asemenea situatie, confera acesteia un caracter arbitrar, de natura sa creeze dificultati insurmontabile in legitimarea delegarii legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de constitutionalitate - situatia extraordinara -, a carui respectare este prin definitie supusa controlului Curtii, sa fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil". Totodata, cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 421 din 9 mai 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constitutionala a statuat ca "urgenta reglementarii nu echivaleaza cu existenta situatiei extraordinare, reglementarea operativa putandu-se realiza si pe calea procedurii obisnuite de legiferare".

Mai mult, Curtea a statuat ca nu se constituie intr-o situatie extraordinara cazurile "cu implicatii financiare legate de punerea in executare a hotararilor judecatoresti. Aceste aspecte tin de oportunitatea adoptarii reglementarii" (Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, si Decizia nr. 784 din 12 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 466 din 7 iulie 2009).
   Raportat la cauza de fata, Curtea a observat ca Guvernul a motivat situatia extraordinara ca fiind determinata de:
   -dificultatile intampinate cu privire la executarea hotararilor judecatoresti avand ca obiect drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar;
   -influenta substantiala asupra bugetului de stat pe anul 2009 pe care o are executarea, in conditiile dreptului comun, a titlurilor executorii;
   -necesitatea mentinerii echilibrelor bugetare si, in mod implicit, nerespectarea angajamentelor interne si internationale asumate de Guvernul Romaniei, inclusiv in ceea ce priveste nivelul deficitului bugetar.
   Avand in vedere jurisprudenta sa cu privire la art. 115 alin. (4) din Constitutie, Curtea a analizat fiecare dintre aceste motive invocate de Guvern, pentru a stabili daca implicatiile financiare legate de punerea in executare a hotararilor judecatoresti, in situatia data, se circumscriu situatiei extraordinare sau unor elemente de oportunitate. O atare analiza este necesara pentru a stabili daca un considerent de principiu rezultat din jurisprudenta Curtii Constitutionale, in speta fiind vorba de Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 si Decizia nr. 784 din 12 mai 2009, este aplicabil fara nicio circumstantiere sau, din contra, in functie de circumstantele spetei sa ii poata fi adaugat un corectiv si sa poata fi considerata ca fiind o situatie extraordinara.
   Astfel, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a retinut ca situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, in lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala. Aceasta este premisa de la care Curtea urmeaza sa analizeze relevanta motivelor invocate de Guvern in adoptarea ordonantei de urgenta criticate.

Primul motiv pentru justificarea situatiei extraordinare este cel ce vizeaza dificultatile intampinate cu privire la executarea hotararilor judecatoresti avand ca obiect drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar. Un atare motiv privit ut singuli nu justifica existenta unei situatii extraordinare, de aceea Curtea va proceda la analizarea si a urmatoarelor doua motive invocate de Guvern, respectiv influenta negativa pe care executarea titlurilor executorii le-ar avea asupra bugetului de stat si cresterea deficitului bugetar. Aceste ultime doua motive sunt sustinute de faptul ca valoarea titlurilor executorii avand ca obiect drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar este foarte mare din moment ce nu este vorba despre titluri executorii singulare sau care afecteaza un anume domeniu de activitate, ci despre o chestiune sistemica, la nivel statal. Nici aceste motive privite ut singuli nu justifica existenta unei situatii extraordinare, insa, privind toate cele 3 motive in mod cumulat si plecand de la premisa constatata de catre Curte prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, Curtea Constitutionala ajunge la concluzia ca, in cauza de fata, exista un grad mare de abatere de la obisnuit, si anume de la conditiile concrete in care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedura civila, respectiv a Ordonantei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, dupa caz, astfel incat considera ca exista o situatie extraordinara in sensul art. 115 alin. (4) din Constitutie. Prin urmare, Curtea constata ca exista o stare de fapt obiectiva, cuantificabila si independenta de vointa Guvernului, care pune in pericol un interes public, respectiv stabilitatea economica a statului roman.

De asemenea, Curtea a constatat ca ordonanta de urgenta a fost adoptata in vederea atenuarii efectelor unei stari de criza economica generalizata. O atare finalitate economica implica, in mod necesar si neechivoc, o reglementare juridica primara, rapida, unitara si energica. In consecinta, adoptarea masurii criticate reclama, in mod indubitabil, urgenta; or, reglementarea urgenta a situatiei rezultate in conditiile de criza economica nu putea fi facuta in mod rapid si rezonabil nici prin asumarea raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului asupra unui proiect de lege si nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgenta. In aceste conditii, pentru conservarea stabilitatii economice a statului, singurul instrument ramas la indemana Guvernului a fost adoptarea unei ordonante de urgenta.
   Pentru aceste motive, Curtea a constatat ca reglementarea criticata indeplineste exigentele urgentei prevazute in art. 115 alin. (4) din Constitutie.
   In consecinta, Curtea a constatat ca, in anumite situatii extreme, precum in cea de fata, implicatiile financiare legate de punerea in executare a hotararilor judecatoresti se pot constitui intr-o situatie extraordinara in sensul art. 115 alin. (4) din Constitutie, in masura in care asemenea masuri sunt motivate, in mod fundamentat, de apararea stabilitatii economice a statului roman. O atare situatie extraordinara, in mod evident, are un caracter temporar, regula in aceasta materie fiind executarea hotararilor judecatoresti in conformitate cu dreptul comun in materie, respectiv Codul de procedura civila sau Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, dupa caz, chiar daca debitor este statul. Altfel, Guvernul nu poate uza de reglementarea, in viitor, in mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun atunci cand statul este debitor; este sarcina statului sa gaseasca solutii pentru executarea conforma a hotararilor judecatoresti, potrivit dreptului comun. In caz contrar, nu ar mai exista o situatie extraordinara in sensul art. 115 alin. (4) din Constitutie, ci, mai degraba, s-ar pune in evidenta elemente de oportunitate legislativa.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea a constatat, prin aceleasi decizii, ca si acestea sunt neintemeiate pentru urmatoarele motive:
   Nu se poate retine existenta niciunei discriminari intre debitori, in sensul ca statul ca debitor si-ar aroga mai multe drepturi decat debitorii persoane de drept privat in ceea ce priveste executarea hotararilor judecatoresti.
   Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci cand nu este justificata in mod obiectiv si rezonabil, aceasta insemnand ca nu urmareste un scop legitim sau nu pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si obiectivul avut in vedere (in acest sens, a se vedea hotararile pronuntate in cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic in scolile belgiene" impotriva Belgiei, 1968, Marckx impotriva Belgiei, 1979, Rasmussen impotriva Danemarcei, 1984, Abdulaziz, Cabales si Balkandali impotriva Regatului Unit, 1985, Gaygusuz impotriva Austriei, 1996, Larkos impotriva Cipru, 1999, Bocancea si altii impotriva Moldovei, 2004). Totodata, in conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiaza de o anumita marja de apreciere in a decide daca si in ce masura diferentele intre diversele situatii similare justifica un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variaza in functie de anumite circumstante, de domeniu si de context (in acest sens, a se vedea hotararile pronuntate in cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic in scolile belgiene" impotriva Belgiei, 1968, Gaygusuz impotriva Austriei, 1996, Bocancea si altii impotriva Moldovei, 2004).
   Or, in cauza de fata, astfel cum s-a aratat si mai sus, masura contestata urmareste un scop legitim - asigurarea stabilitatii economice a tarii - si pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si obiectivul avut in vedere - executarea esalonata a hotararilor judecatoresti in cauza. Astfel, situatia particulara ivita si motivata prin existenta unei situatii extraordinare este una care reclama o diferenta evidenta de tratament juridic.

 Toate acestea duc la concluzia ca ordonanta de urgenta criticata este conforma art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
   Cu privire la invocarea art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justitie si la un proces echitabil, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale - Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009 -, "procesul civil parcurge doua faze: judecata si executarea silita, aceasta din urma intervenind in cazul hotararilor susceptibile de a fi puse in executare cu ajutorul fortei de constrangere a statului sau a altor titluri executorii, in masura in care debitorul nu isi executa de bunavoie obligatia". Insa, asa cum s-a aratat si mai sus, actul normativ criticat este o masura de natura sa intareasca finalitatea procesului judiciar, in sensul ca reprezinta un prim pas important al debitorului de a-si executa creanta. Faptul ca acesta isi executa creanta intr-o perioada de 3 ani nu reprezinta o durata excesiva a executarii unei hotarari judecatoresti, datorita caracterului sistemic al problemelor aparute in legatura cu executarea titlurilor executorii ale personalului bugetar. De altfel, chiar si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, solutionand cererea nr. 60.858/00 si pronuntand decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002 in cauza Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy impotriva Ucrainei, a apreciat ca un termen de 2 ani si 7 luni de executare a unei hotarari judecatoresti nu este excesiv in conditiile concrete ale cauzei, respectiv lipsa vadita de fonduri a unitatii militare debitoare. Totodata, in cauza Burdov impotriva Rusiei, 2002, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca o autoritate statala nu ar putea sa invoce lipsa de lichiditati pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare. Or, in cauza de fata, Guvernul roman nu numai ca nu refuza executarea hotararilor judecatoresti, ci se obliga la plata esalonata a sumelor prevazute prin acestea. Executarea esalonata a unor titluri executorii care au ca obiect drepturi banesti nu este interzis in niciun mod de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; executarea uno icto constituie doar o alta modalitate de executare, fara ca acest lucru sa insemne ca este singura si unica posibila modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.

  In ceea ce priveste dreptul de proprietate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca despagubirea recunoscuta printr-o decizie definitiva si executorie constituie un bun in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; neexecutarea platii intr-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca si faptul ca lipsa de lichiditati nu poate justifica un asemenea comportament (Ambruosi impotriva Italiei, 2000, Burdov impotriva Rusiei, 2002). Guvernul, prin adoptarea ordonantei de urgenta criticate, nu neaga existenta si intinderea despagubirilor constatate prin hotarari judecatoresti si nu refuza punerea in aplicare a acestora. Masura criticata este mai degraba una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobandit in sensul Conventiei, fiind, deci, o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constitutie, in conditiile unei crize financiare accentuate.
   Totodata, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 27 ianuarie 2010, "ordonatorii principali de credite efectueaza plata titlurilor executorii, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, din sumele aprobate la titlul ĞCheltuieli de personalğ", ceea ce echivaleaza cu impunerea unei obligatii de rezultat in sarcina acestora. Totodata, astfel cum prevede art. 25 alin. (2) din aceeasi lege, "prin hotarare a Guvernului, in cazuri temeinic justificate, in ultima luna a fiecarui trimestru pot fi majorate sumele aprobate la titlul ĞCheltuieli de personalğ in bugetele ordonatorilor principali de credite finantati integral de la bugetul de stat, pentru acoperirea necesarului de credite bugetare pentru plata titlurilor executorii prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, in mod esalonat pe parcursul anului 2010, din suma globala prevazuta cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Finantelor Publice - ĞActiuni generaleğ". Acest aspect releva grija pe care legiuitorul delegat o acorda executarii intru totul a hotararilor judecatoresti ce cad sub incidenta Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009.

Curtea a mai retinut ca, in aplicarea art. 25 alin. (1) din Legea nr. 11/2010, Guvernul a adoptat Hotararea nr. 422 din 28 aprilie 2010 privind suplimentarea bugetelor Ministerului Justitiei, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Ministerului Public si Consiliului Superior al Magistraturii, la titlul "Cheltuieli de personal", pentru plata titlurilor executorii prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, hotarare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 3 mai 2010.
   Avand in vedere toate aceste considerente, Curtea constata ca atat solutia, cat si considerentele deciziilor mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.

   Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

   CURTEA CONSTITUTIONALA

   In numele legii

   D E C I D E:

   Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicata de Florenta Nutu, Alexandru Mihailiuc, Ramona Mihaela Cretu si Horatius Nicolae Dumbrava in dosarele nr. 5.718/110/2009, nr. 17.746/4/2009 si nr. 7.007/320/2009 ale Tribunalului Bacau - Sectia comerciala si contencios administrativ, Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civila si Judecatoriei Targu Mures.
   Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 22 iunie 2010.

   PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN

   Magistrat-asistent,
Benke Karoly