Din statisticile oficiale rezulta ca din martie si pana in septembrie, numarul de someri a scazut cu peste 90.000 de persoane. Aceleasi date arata si ca numarul de disponibilizari in primele noua luni ale anului a fost de aproape 239.000, din care peste 30.000 s-au facut prin concedieri colective.

In conditiile in care numarul somerilor angajati este cu mult mai mic decat al celor nou intrati in statistici, cum este posibil ca rata somajului sa scada de la luna la luna?

Desi autoritatile de la Bucuresti se lauda ca Romania are una dintre cele mai mici rate ale somajului din tarile UE, indicatorul fiind cu mult sub media europeana, piata muncii este departe de a-si fi revenit, iar patronii nu numai ca nu fac angajari, dar continua sa dea afara, intr-un ritm mai redus, ce-i drept, fata de anul trecut.

Pe de alta parte, sindicatele spun ca, in Romania, la ora actuala, numarul celor care nu au un loc de munca se ridica la aproape un milion, indiferent de ce spun cifrele oficiale.
 
Prima explicatie pentru acest paradox este ca o parte din somerii inregistrati la ANOFM in prima perioada a crizei, sfarsitul lui 2008 - inceputul lui 2009, au iesit din statistici. Si nu pentru ca si-ar fi gasit un loc de munca, ci pentru ca dupa un an, acestia sunt scosi automat si nu mai primesc indemnizatie de somaj.
 
In acelasi timp, daca un somer inregistrat nu se duce pentru o perioada mai mare de trei luni la agentie pentru a declara ca nu si-a gasit loc de munca, acesta nu mai este luat in calcul la stabilirea ratei somajului.
 
Daca luam in calcul faptul ca multi dintre cei care au ramas fara loc de munca si-au incercat norocul in strainatate, zeci de mii de romani semnand un contract intr-o alta tara de la inceputul anului, ei contribuie, de asemenea, la scaderea ratei somajului.

 
Faptul ca numarul de someri nou intrati in statisticile oficiale este cu mult mai mic fata de anul anterior este si o consecinta a diferitelor „metode” la care apeleaza patronii, pentru a evita concedierile colective si plata unor salarii compensatorii.
 
Una dintre aceste metode este cea a plecarilor voluntare. In schimbul unei sume de bani acordate la plecare, patronii au continuat si in 2010 sa trimita oamenii acasa, fara prea mari batai de cap. Adica i-au convins, in schimbul a doua sau trei salarii luate la plecare, sa renunte cu usurinta la job. Iar cei vizati, stiindu-se amenintati de concediere, au preferat sa ia banii, gandindu-se ca in cateva luni isi vor gasi altceva de munca.
 
Lucru care, in multe cazuri, nu s-a intamplat. Si astfel, mii de romani au ramas si fara loc de munca si fara o minima protectie sociala, pentru ca, in cazul plecarilor voluntare, fostii angajati nu pot beneficia de indemnizatie de somaj.
 
Potrivit unui studiu realizat de HR Club, una din cinci firme din Romania a apelat, si in 2010, la planuri de plecari voluntare, procent aproape egal cu al celor care au facut concedieri colective.
 
Evitarea concedierilor colective este o alta varianta pe care o au patronii, pentru a scapa de bataia de cap a disponibilizarilor. Chiar daca si in cazul concedierilor individuale, este nevoie de anumite formalitati si de inregistrarea la ANOFM, procedurile sunt mai simple, iar angajatorii nu mai sunt obligati sa negocieze cu reprezentantii salariatilor si sa plateasca pachete compensatorii consistente.
 
Iar daca sunt destul de convingatori si ii fac pe cei vizati sa-si semneze demisia, fostii angajati nu pot fi catalogati drept someri si nu primesc indemnizatie.
 
Potrivit legislatiei muncii, o firma face concedieri colective atunci cand da afara mai mult de 30 de angajati, in cazul celor care au peste 300 de salariati, sau mai mult de 10%, in cazul celor cu salariati mai putini. Nu putine au fost cazurile in care numarul de persoane concediate, pe luna, a fost de 29 sau sub 10%, cat prevede legea, pentru a nu intra sub incidenta concedierilor colective.
 
Metoda la care se pare ca apeleaza si statul, in conditiile in care in acest an peste 70.000 de bugetari ar fi trebuit concediati. Desi inca nu s-a ajuns la aceasta cifra si autoritatile spun ca pana in august fusesera dati afara de la stat cateva zeci de mii de bugetari, prea putini dintre acestia apar insa in statisticile oficiale.

Sursa incont.ro