CSM a dat aviz negativ legii salarizarii personalului din sectorul bugetar

In sedinta de Plen, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ, proiectul de Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, pentru urmatoarele motive:

Proiectul de act normativ transmis spre avizare vizeaza  modificarea literelor a) – c) ale alin. (1) si a literelor a) – c) ale alin. (11) din art. 1 din O.U.G. nr. 71/2009, astfel cum a fost modificata prin O.U.G. nr. 18/2010, astfel incat ar urma ca plata tuturor sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data intrarii in vigoare a actului normativ preconizat, sa se realizeze esalonat, dupa  cum urmeaza:

a) in anul 2012 se plateste 34% din valoarea titlului executoriu;

b) in anul 2013 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu;

c) in anul 2014 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu.

Tinand seama si de actele normative precedente cu acelasi obiect – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2008, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2010 – s-a apreciat ca adoptarea unor acte normative succesive prin care este esalonata plata drepturilor salariale acordate personalului din sistemul bugetar, prin hotarari judecatoresti ce constituie titluri executorii, constituie o incalcare a dreptului de acces la justitie al titularilor acestor titluri executorii (art. 6 din CEDO), in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Aceasta a statuat in sensul ca executarea hotararilor judecatoresti este parte integranta a procesului civil si ca neexecutarea unei hotarari judecatoresti reprezinta o incalcare a dreptului de acces la justitie.

Complexitatea procedurii interne de executare silita sau a sistemului bugetar al statului nu poate scuti statul de obligatia sa, in baza Conventiei, de a garanta fiecarei persoane dreptul la executarea unei hotarari judecatoresti definitive si executorii intr-un interval rezonabil. De asemenea, autoritatile nu pot invoca lipsa de fonduri sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei hotarari judecatoresti (CEDO, cauza Burdov vs. Rusia, solutionata la 15 ianuarie 2009).

Cartea verde a contabilitatii

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele IX-XII

Vezi AICI detalii

Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza

Vezi AICI detalii

Prin aplicarea actului normativ preconizat s-ar ajunge la situatia in care executarea unor hotarari judecatoresti devenite executorii inca din anul 2008 ar urma sa se finalizeze abia in anul 2014, in conditiile in care executarea aceleiasi hotarari judecatoresti a mai fost amanata succesiv prin alte doua acte normative anterioare - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2008  si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009.

Or, intr-o astfel de situatie este evident ca cerinta executarii hotararilor judecatoresti definitive si executorii intr-un interval rezonabil este incalcata flagrant.

Pe de alta parte, amanarea repetata, prin acte normative succesive, a executarii unei hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala, este de natura, in acelasi timp, sa  infranga si cerinta predictibilitatii legii, constant ilustrata in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 

Precizam ca accesul liber la justitie este consacrat si de art. 21 din Constitutia Romaniei, continutul acestui drept incluzand si componenta referitoare la punerea in executare a hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti, obligatia corelativa a autoritatilor statului constand in adoptarea tuturor masurilor necesare pentru a executa efectiv hotararile judecatoresti.

In conditiile in care o astfel de interventie a autoritatilor statului in faza de executare a hotararilor judecatoresti nu mai poate fi considerata ca avand un caracter exceptional (actele normative anterioare conturand o veritabila practica  a autoritatii executive in aceasta materie), adoptarea actului normativ preconizat – care are ca efect o noua esalonare a platii prin vointa unilaterala a debitorului (autoritatea executiva) - reprezinta, in opinia consiliului, o imixtiune in actul de justitie. Aceasta deoarece etapa executarii silite a unei hotarari judecatoresti este parte integranta a procesului civil, deci, a actului de justitie, efectul acestor esalonari repetate constand in imposibilitatea unei anumite categorii de creditori ai statului – personalul din sectorul bugetar - de a incasa drepturile salariale restante, integral si in termen rezonabil.

In acelasi timp, aceasta practica a autoritatii executive nesocoteste principiul consacrat de art. 156 din Codul Muncii, potrivit caruia „salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor”, in virtutea acestui principiu creantele avand ca obiect plata de drepturi salariale restante beneficiind de un  caracter privilegiat in raport de orice alte datorii ale angajatorului.

Totodata, se arata ca nota de fundamentare a proiectului invoca – in motivarea unei noi esalonari a executarii hotararilor judecatoresti „avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sectorul bugetar, in special din sistemul justitiei si din sistemul administratiei penitenciare” -  si necesitatea unui proces de evaluare care sa permita, printre altele, si „identificarea cauzelor contenciosului de aceasta natura si sa indice solutii pe termen lung, care sa garanteze stabilitatea bugetului de stat si a sistemului de remunerare a personalului”.

Or, tocmai invocarea acestui motiv, precum si referirea speciala la personalul din sistemul justitiei, sunt, in opinia consiliului, elemente care pot sugera o punere in discutie a legalitatii titlurilor executorii, context care plaseaza proiectul transmis spre avizare in sfera unui veritabil refuz de executare a acestora.

In acelasi timp, se arata ca reglementarea proiectului este contradictorie: astfel, in timp ce art. 1 alin. (11) din O.U.G. nr. 71/2009, astfel cum se propune a fi modificat prin proiectul in discutie, ar urma sa fie aplicat in privinta hotararilor judecatoresti devenite executorii pana la data de 31.12.2010, art. II din proiect prevede ca prevederile O.U.G. nr. 71/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica numai titlurilor devenite executorii „pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta”.

De asemenea, consiliul apreciaza ca art. III din proiect trebuie eliminat intrucat O.U.G. nr. 18/2010 s-a incorporat in O.U.G. nr. 71/2009, motiv pentru care nu mai poate fi abrogata ca un act normativ de sine statator. Pe de alta parte, abrogarea propusa face sa dispara posibilitatea actualizarii cu indicele preturilor de consum a sumelor prevazute in titlurile executorii.

Avizul a fost transmis Ministerului Finantelor Publice, initiatorul acestui proiect.

"Consiliul Superior al Magistraturii si sistemul judiciar inteleg dificultatile financiare prin care trece tara, precum si suportul moral si financiar pe care trebuie sa-l acorde pentru surmontarea acestora. De aceea, CSM lucreaza in prezent la realizarea unor masuri concrete si ferme de rationalizare a cheltuielilor si eficientizare a activitatii, care vor fi facute publice de indata ce documentul va fi aprobat de Plen." a declarat  Florica Bejinaru, presedintele consiliului.

Consiliul Superior al Magistraturii a discutat si despre devansarea intalnirii programate pentru inceputul lunii iunie 2010 cu reprezentantii instantelor urmand ca joi, 20 mai 2010, sa stabileasca data si agenda intalnirii. CSM impreuna cu ministrul justitiei intentioneaza sa discute, cu aceasta ocazie, cu reprezentantii instantelor si parchetelor impactul pe care actuala criza economico- financiara o are asupra sistemului judiciar si sa gaseasca impreuna solutii practice pentru surmontarea acesteia.