Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Decizia nr. 108/2014: solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca si autoritatea executiva

Decizia nr. 108/2014 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca si autoritatea executiva

 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 257 din 09.04.2014.

        
    Augustin Zegrean     - presedinte
    Valer Dorneanu     - judecator
    Toni Grebla     - judecator
    Petre Lazaroiu     - judecator

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari


Consilier - Codul Muncii va ofera solutii de actualitate Daca doriti sa Rezolvati mai usor problemele de serviciu Luati rapid decizii corecte si avantajoase Aveti singuranta aplicarii corecte a legislatiei Reduceti cu cel putin 75 timpul de rezolvare a unei probleme Evitati conflictele de munca folosind argumente legale Consilier Codul...

Oferta Speciala
valabila 48h

    Mircea Stefan Minea     - judecator
    Daniel Marius Morar     - judecator
    Mona-Maria Pivniceru     - judecator
    Puskas Valentin Zoltan     - judecator
    Tudorel Toader     - judecator
    Afrodita Laura Tutunaru     - magistrat-asistent

A.
Pe rol se afla examinarea Adresei nr. 27.764/1.154 din 14 februarie 2014, prin care presedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Curtea Constitutionala cu cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de catre Curtea de Apel Suceava, pe de o parte, si puterea executiva, reprezentata de catre Guvernul Romaniei, pe de alta parte.
Sesizarea a fost formulata in temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie si al art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), ale art. 34 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, precum si ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Cererea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 638 din 14 februarie 2014 si formeaza obiectul Dosarului nr. 113E/2014.
Prin actul de sesizare se solicita Curtii Constitutionale constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice mentionate, precum si dispunerea masurilor necesare si utile pentru restabilirea ordinii constitutionale care trebuie sa existe intre autoritatile statului. Se considera ca, in cauza, conflictul a fost generat de modul in care prefectul judetului Suceava a inteles sa-si exercite prerogativele constitutionale si legale, avand in vedere refuzul acestuia de a emite ordinul de incetare a mandatului de primar al comunei Udesti, ca urmare a constatarii starii de conflict de interese prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pronuntata de Curtea de Apel Suceava.
B. In motivarea sesizarii, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii expune urmatoarele argumente:
1. Prezentarea situatiei de fapt
La data de 22 octombrie 2013, domnul Ioan Stratu, consilier local in cadrul Consiliului Local al Comunei Udesti, s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii solicitand sesizarea Curtii Constitutionale cu conflictul juridic de natura constitutionala intervenit intre institutiile statului, respectiv puterea judecatoreasca si puterea executiva, reprezentata de Guvernul Romaniei.
Se arata ca prin Sentinta Curtii de Apel Suceava nr. 286 din 1 octombrie 2012, ramasa definitiva si irevocabila prin nerecurare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, se mentine Raportul de evaluare nr. 26.073/G/II/11.05.2012, intocmit de catre Agentia Nationala de Integritate, prin care se confirma starea de conflict de interese in care s-a aflat domnul Savel- Viorel Botezatu, primarul comunei Udesti din judetul Suceava, care a incheiat contracte comerciale, in calitate de ordonator principal de credite, cu S.C. "Udisteana" - S.R.L. din Udesti, societate la care este actionar unic, iar administrator este sotia sa, Elena Botezatu.
Se mentioneaza ca, desi starea de conflict de interese a rezultat si in urma cercetarii penale realizate de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Suceava, fiind aplicata in dosarul penal amenda administrativa, prefectul judetului Suceava a fost instiintat de catre Agentia Nationala de Integritate si a refuzat punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.
Potrivit punctului de vedere exprimat de prefectul judetului Suceava, anexat la adresa domnului Ioan Stratu, nu se impune sanctiunea incetarii de drept a mandatului de primar ca urmare a constatarii unei stari de conflict de interese, acesta nefiind un motiv de incetare de drept a mandatului in legislatia aplicabila demnitatii, respectiv Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare.
2. Dispozitii legale incidente
- Art. 55 si 73 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Art. 70 si art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 octombrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010.
3. Scurte comentarii referitoare la obiectul sesizarii
Prefectul judetului Suceava a apreciat ca nu exista temei legal pentru emiterea ordinului de incetare a mandatului de primar al comunei Udesti sau cea de declansare a procedurii disciplinare fata de acesta. In acest sens se impun urmatoarele aprecieri:
Desi Constitutia nu cuprinde o prevedere expresa cu privire la natura juridica a formelor de raspundere a autoritatilor administratiei publice locale, acestea sunt stabilite prin Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, potrivit careia "Consilierii locali sau judeteni, dupa caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, secretarii unitatilor administrativ-teritoriale si personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean raspund, dupa caz, contraventional, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii». De asemenea, potrivit Legii nr. 393/2004, «Alesii locali raspund, in conditiile legii, administrativ, civil sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin.»
Legea nr. 176/2010 prevede la art. 25 alin. (1) ca fapta persoanei cu privire la care s-a constatat ca a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective, in masura in care prevederile prezentei legi nu deroga de la aceasta si daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni.
Prin urmare, potrivit textului de lege, sanctionarea unei fapte savarsite cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese se sanctioneaza ca abatere disciplinara conform reglementarii aplicabile demnitatii, in masura in care prevederile Legii nr. 176/2010 nu deroga de la aceasta. Or, in conditiile existentei unor dispozitii derogatorii de la reglementarile aplicabile demnitatii, se aplica prevederile speciale cuprinse in legea privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
Astfel, potrivit art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, «Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din functie ori, dupa caz, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective.»
In conditiile in care, potrivit Legii administratiei publice ori Legii privind statutul alesilor locali, primarul nu raspunde disciplinar, iar aceste acte normative nu contin reglementari cu privire la tragerea la raspundere a primarului ca urmare a constatarii starii de conflict de interese, apreciem ca urmeaza a fi aplicabile prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, potrivit carora «Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din functie».
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public. Or, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat ca a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese nu poate ramane nesanctionata, pe considerentul ca dispozitiile speciale nu se regasesc si in reglementarile aplicabile demnitatii.
4. Examinarea conditiilor privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala
«Art. 1. -
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.»
In conformitate cu art. 123 alin. (2) din Legea fundamentala, «Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale», iar potrivit art. 126 alin. (1), «Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.»
Potrivit instantei de contencios constitutional, conflictul juridic de natura constitutionala presupune «acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor» (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Aceeasi decizie statueaza si faptul ca autoritatile publice susceptibile de a fi parti implicate in conflictul juridic de natura constitutionala sunt numai acelea prevazute in titlul III al Constitutiei Romaniei.
Prin solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala se urmareste inlaturarea unor posibile blocaje institutionale dintre diferite autoritati publice constitutionale, determinate de conflicte pozitive sau negative de competenta (a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 148 din 16 aprilie 2003).
In acest cadru, examinand situatia prezentata de domnul Ioan Stratu, tinand seama de deciziile Curtii Constitutionale prin care au fost solutionate conflicte juridice de natura constitutionala care au privit autoritatea judecatoreasca, lipsirea de efecte a unei hotarari judecatoresti poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat si egalitatea in fata legii.
Potrivit acestui principiu, autoritatile statului au datoria de a-si exercita competentele in limitele impuse de Constitutie si de lege, fara a imixtiona in atributiile legale ale celorlalte autoritati.
In speta, puterea judecatoreasca a fost in mod legal investita cu solutionarea cauzei avand ca obiect aprecierea legalitatii raportului de evaluare intocmit de Agentia Nationala de Integritate prin care a fost constatata starea de conflict de interese in ceea ce il priveste pe domnul Savel-Viorel Botezatu, care, in calitatea de asociat unic, iar sotia sa, in calitate de administrator, a furnizat pentru Consiliul Local o serie de produse alimentare, facturate si ulterior avizate la plata de catre domnul primar, banii fiind virati in contul firmei acestuia, cauza solutionata in mod irevocabil, in sensul constatarii legalitatii acestui raport, prin Sentinta nr. 286 din 1 octombrie 2012 a Curtii de Apel Suceava.
Ca hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, Sentinta nr. 286 din 1 octombrie 2012 a Curtii de Apel Suceava are forta obligatorie, ea fiind prezumata in mod absolut a exprima realitatea raporturilor juridice dintre parti (res judicata pro veritae habetur), impotriva celor constatate irevocabil de instanta de judecata neputandu-se primi vreo dovada contrara.
Or, asa cum instanta de contencios european al drepturilor omului a precizat, in mod constant, executarea hotararilor judecatoresti face parte integranta din procesul civil.
Din aceasta perspectiva, refuzul prefectului judetului Suceava de a emite ordinul de incetare a mandatului de primar al comunei Udesti pe motiv ca nu ar exista temei legal ar putea constitui o incalcare nu doar a dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Constitutie, ci si a celor prevazute de art. 1 alin. (5), potrivit carora in Romania respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Sub acest aspect, trebuie mentionat ca hotararea judecatoreasca, desemnand tocmai rezultatul activitatii judiciare, reprezinta, fara indoiala, cel mai important act al justitiei. Hotararea judecatoreasca, in general, reprezinta un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice si de eficientizare a normelor de drept substantial. Forta executorie a hotararii judecatoresti este un efect intrinsec al acesteia. Pe cale de consecinta, ordinea juridica interna a statului ar deveni iluzorie daca s-ar permite ca o decizie judiciara definitiva si obligatorie sa devina inoperanta, prin chiar atitudinea de nerespectare a acesteia de catre reprezentantii Guvernului.
Autoritatile publice susceptibile de a fi parti implicate in conflictul juridic de natura constitutionala sunt numai acelea prevazute in titlul III al Constitutiei Romaniei. In acest context, mentionam ca institutia Prefectului este reglementata in capitolul V al titlului III din Legea fundamentala, denumit «Administratia publica locala». Potrivit art. 123 alin. (2) din Constitutie, «Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.» In conformitate cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, «In realizarea functiei sale de conducere generala a administratiei publice, Guvernul exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de specialitate din subordinea sa, precum si asupra prefectilor.»
In concluzie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii apreciaza ca «sunt indeplinite conditiile existentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata in cauza de Curtea de Apel Suceava, pe de o parte, si puterea executiva, reprezentata de Guvernul Romaniei, pe de alta parte, generat de modul in care prefectul judetului Suceava a inteles sa-si exercite prerogativele constitutionale si legale, avand in vedere refuzul acestuia de a emite ordinul de incetare a mandatului de primar al comunei Udesti, ca urmare a constatarii starii de conflict de interese.»
Asa fiind, solicita admiterea cererii si pronuntarea unei «decizii prin care sa se constate existenta conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca si puterea executiva, precum si dispunerea masurilor pe care Curtea Constitutionala le va socoti necesare si utile pentru restabilirea ordinii constitutionale, care trebuie sa existe intre autoritatile statului.»
La cererea formulata sunt anexate urmatoarele documente:
- o copie a adresei domnului Ioan Stratu prin care a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa analizeze posibilitatea sesizarii Curtii Constitutionale cu privire la conflictul juridic de natura constitutionala;
- Sentinta civila nr. 286 din 1 octombrie 2012 a Curtii de Apel Suceava;
- ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si de aplicare a unei sanctiuni cu caracter administrativ dispusa de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Suceava;
- corespondenta purtata de prefectul judetului Suceava cu Agentia Nationala de Integritate si cu anumiti consilieri locali din cadrul Consiliului Local Udesti;
- un comunicat de presa emis de Agentia Nationala de Integritate la data de 11 mai 2012;
- extras din Legea nr. 176/2010;
- doua articole de presa aparute intr-o publicatie locala la data de 6 februarie si 22 martie 2013.
- Raportul de evaluare nr. 26.073/G/II/11.05.2012 al Agentiei Nationale de Integritate".
C. In conformitate cu dispozitiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cererea a fost comunicata Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Curtii de Apel Suceava si prefectului judetului Suceava pentru a-si exprima in scris punctul de vedere asupra continutului conflictului si a eventualelor cai de solutionare a acestuia.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis prin Adresa nr. 27.764/1.154/2013 din 25 februarie 2014, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 795 din 25 februarie 2014, punctul sau de vedere in care, suplimentar fata de cele prezentate in sesizarea Curtii Constitutionale, arata ca mentinerea mandatului alesilor locali (categorie in care se includ si primarii) depinde de exercitarea sa in acord cu ansamblul reglementarilor legale care conditioneaza detinerea acestuia. Asa cum s-a aratat, principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice sunt impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public.
Prefectul judetului Suceava, in Adresa nr. 2.591/PG din 25 februarie 2013, anexata la solicitarea domnului Ioan Stratu, a apreciat ca pentru starea de conflict de interese constatata si mentinuta de catre instanta de judecata, primarului comunei Udesti i s-a aplicat o sanctiune administrativa de catre organele de cercetare penala, care au stabilit ca nu sunt intrunite elementele necesare pentru ca fapta acestuia sa constituie o infractiune, in cauza nefiind aplicabile alte prevederi potrivit carora prefectul judetului Suceava sa dispuna declansarea procedurii disciplinare a domnului Savel-Viorel Botezatu, primarul comunei Udesti.
Potrivit prevederilor Legii nr. 176/2010, Agentia Nationala de Integritate, prin raportul de evaluare, si ulterior instanta judecatoreasca investita cu solutionarea contestatiei formulate impotriva acestui act administrativ nu pot constata decat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese in care se afla persoana in cauza, fara a avea competente cu privire la dispunerea sanctiunii ce intervine.
Aceasta procedura este distincta de cea a tragerii la raspundere