Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

UNJR si AMR solicita CSM declasificarea integrala a protocolului PICCJ-SRI

AMR si UNJR au solicitat pe 6 iunie 2019 printr-o scrisoare Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca, in calitate de garant al independentei justitiei, “sa intreprinda, de urgenta, toate demersurile avand ca finalitate declasificarea si publicarea celor 19 anexe la Raportul Inspectiei Judiciare privind modalitatea de aplicarea a protocolului de cooperare dintre PICCJ si SRI din 2009“.

Solicitarea asociatiilor profesionale vine dupa ce, la data de 30.05.2019, ca raspuns la cererea acestora de comunicarea a raportului Inspectiei Judiciare si a anexelor la acestea, CSM a comunicat ca “documentele mentionate au forma clasificata cu grad de secretizare “strict secret” de la unitatile emitente (respectiv parchete, S.R.I.)”.

AMR si UNJR au aratat ca demersul lor vine in continuarea eforturilor incepute inca din 2015, prin care au scos la iveala nelegala interferenta a serviciilor secrete in procedurile judiciare.

Aceasta pozitie a magistratilor a fost confirmata si de catre Curtea Constitutionala, prin decizia Decizia nr. 26/16 ianuarie 2019, prin care s-a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului nr.00750 din 4 februarie 2009, precum si de exercitarea, in mod necorespunzator, a controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii.

Scrisoare AMR si UNJR catre CSM pentru declasificarea si publicarea anexelor raportului IJ privind protocolul PICCJ-SRI

Catre

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII,
Doamnei Presedinte, judecator LIA SAVONEA,

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, declarata ca fiind “de utilitate publica” prin HG nr. 530/21 mai 2008 – cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, tel./fax. 021.4076286, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, cod de inregistrare fiscala 11760036, cont bancar RON IBAN RO37RNCB0090000508620001, deschis la banca BCR-Sucursala Lipscani -, reprezentata legal de judecator dr. Andreea Ciuca, in calitate de presedinte interimar

si

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), cu sediul in cu sediul in Oradea, Parcul Traian nr.10, judetul Bihor, CUI 23059414, cont RO72MIND015000028404RO01 deschis la ATE Bank — Oradea, reprezentata prin judecator Dana Girbovan, in calitate de presedinte,

Avand in vedere raspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicat prin e-mail in data de 30.05.2019, la solicitarea formulata de Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), prin adresa nr. 82/29.05.2019, inregistrata la CSM sub nr. 10564/29.09.2019, in care s-a mentionat ca, potrivit adresei nr. 2/10564/2019 a Compartimentului de documente clasificate de la nivelul CSM, anexele (19) la Raportul Inspectiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 privind “modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat in anul 2009, declasificat si reinregistrat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sub nr. 884/C/29.03.2018”, sunt clasificate la nivel strict secret, de catre emitentul Inspectia Judiciara, astfel ca ele nu pot fi transmise,

Avand in vedere continuarea raspunsului Consiliului Superior al Magistraturii, comunicat prin e-mail in data de 30.05.2019, potrivit caruia, dupa consultarea Inspectiei Judiciare, a rezultat ca documentele mentionate au forma clasificata cu grad de secretizare “strict secret” de la unitatile emitente (respectiv parchete, S.R.I.),

Solicitam Consiliului Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independentei justitiei, calitate consacrata si garantata prin art. 133 alin. 1 din Constitutie, sa intreprinda, de urgenta, demersurile avand ca finalitate declasificarea si publicarea celor 19 anexe la Raportul Inspectiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 privind “modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat in anul 2009, declasificat si reinregistrat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sub nr. 884/C/29.03.2018”.

In sustinerea solicitarii noastre indreptatite – prin raportare la scopul statutar, de reprezentare a drepturilor si intereselor magistratilor, ceea ce implica, in mod necesar si esential, apararea independentei acestora si a independentei sistemului judiciar, ca atare -, facem trimitere, in primul rand, la faptul ca, din anul 2015, AMR si UNJR au avut o pozitie constanta cu privire la nelegalitatea interferentei serviciilor secrete in procedurile judiciare, facand o serie de demersuri concrete pentru restabilirea regulilor statului de drept.

Nu uitati! Un condamnat pentru coruptie a obtinut achitarea datorita protocoalelor de cooperare Justitie-SRI

Astfel, spre exemplu, intr-o scrisoare din luna martie 2016, adresata Presedintelui Romaniei, in calitatea sa de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, am subliniat ca “este obligatoriu ca societatea romaneasca sa primeasca un raspuns ferm la un subiect care nu a avut niciodata o examinare serioasa, probata in mod corespunzator” – cu referire la faptul ca justitia a fost catalogata in mod public si inacceptabil, ca fiind “camp tactic” pentru serviciile secrete.

Nelegalitatea calificarii anexelor la Raportul Inspectiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 ca fiind documente “strict secrete” reiese, cu evidenta, din faptul ca documentul primar, originar, respectiv Protocolul de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat in anul 2009 a fost declasificat, astfel cum s-a mentionat, in mod expres, chiar in titlul raportului Inspectiei Judiciare.

De asemenea, consideram ca sunt deosebit de semnificative, in sustinerea solicitarii noastre, aspectele asupra carora Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 26/16 ianuarie 2019, constatand existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul Romaniei, pe de-o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului nr.00750 din 4 februarie 2009, precum si de exercitarea, in mod necorespunzator, a controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii.

Invocam, asadar, urmatoarele dezlegari ale instantei constitutionale:

  • Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a calificat astfel de protocoale [protocoale de colaborare/ cooperare] ca fiind acte administrative emise sau incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare; in consecinta, ele au caracter extrajudiciar si nu pot fi asimilate cu procedura judiciara in sine, drept care au si o expresie normativa distincta… (par. 148);
  • … in ceea ce priveste Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009, incheiat intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii, Curtea retine ca art.2, art.3 lit.g), art.6 alin.(1), art.7, art.9, art.16, art.17 alin.(1) si (2) si art.33 alin.(1) din protocol cuprind dispozitii care excedeaza sferei de cuprindere a unui act administrativ normativ, realizand, sub aspect substantial, o modificare implicita a Constitutiei (par. 151);
  • Curtea retine ca art.2 din “protocolul de colaborare” mentioneaza expres infractiunile care formeaza obiectul de competenta al Serviciului Roman de Informatii [infractiunile impotriva securitatii nationale, cele de terorism si infractiunile ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale], astfel incat sintagma “infractiuni grave, potrivit legii”, din cuprinsul aceluiasi text, in realitate, adauga la competenta legala a Serviciului Roman de Informatii… (par. 153); … dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, la 1 februarie 2014, s-a renuntat in cuprinsul art.139 alin.(2) [corespondentul fostului art.911 alin.2 din Codul de procedura penala din 1968] la sintagma “infractiune grava”, fara ca protocolul sa fi fost adaptat in mod corespunzator, ceea ce este de natura a confirma faptul ca protocolul a adaugat la lege (par. 153); Curtea observa ca o asemenea norma atributiva de competente in privinta serviciului secret nu putea fi edictata nici macar de Parlament, intrucat ar fi insemnat o redimensionare implicita a art.119 din Constitutie, respectiv a rolului Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (par. 154);
  • … la data incheierii protocolului de cooperare analizat, Serviciul Roman de Informatii nu avea atributii de cercetare penala [a se vedea si Decizia nr.51 din 16 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.190 din 14 martie 2016, par.37] si, prin urmare, nu avea calitatea de organ de cercetare penala, activitatea sa marginindu-se la asigurarea unui sprijin tehnic “la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala” (par. 155);
  • Curtea retine ca sintagma “echipe operative comune” din art.3 lit.g) al protocolului denota faptul ca reprezentanti ai unor organe ale statului puteau participa activ si nemijlocit in cadrul urmaririi penale, fara ca acestea sa fi avut calitatea de organe de cercetare penala speciale. De asemenea, Curtea constata ca, potrivit art.3 lit.g) din protocol, echipele operative comune urmau “sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor, in vederea documentarii faptelor prevazute la art.2”. Prin existenta unei confuziuni intre atributiile celor doua organe s-a ajuns la intruziunea unui serviciu secret in modul de desfasurare a urmaririi penale. Planurile de actiune, pe baza carora actioneaza echipele operative comune, implica, astfel cum rezulta din denumirea lor, o pozitie concordanta si decizionala a entitatilor care au incheiat protocolul, ceea ce inseamna ca Ministerul Public a cedat o competenta exclusiva a sa ce priveste activitatea judiciara (par. 157).

 

Prin urmare, analiza obiectiva, completa si profunda a concluziilor Raportului Inspectiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 nu poate fi realizata in lipsa cunoasterii continutului anexelor la acest raport, iar emiterea unor concluzii trunchiate ar incalca grav imperativul garantarii independentei justitiei si, in consecinta, interesul sistemului de justitie, precum si drepturile fundamentale ale cetatenilor acestei tari.

Cu consideratie,
jud. dr. Andreea Ciuca 
Asociatia Magistratilor din Romania (AMR)
jud. Dana Girbovan
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR)

de

Data aparitiei: 06 Iunie 2019
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "UNJR si AMR solicita CSM declasificarea integrala a protocolului PICCJ-SRI":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 4 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016