DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulata de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare, reprezentata de Senatul Romaniei, pe de alta parte
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 28 noiembrie 2012
Prin Cererea cu nr. 28.851/1.154 din 31 octombrie 2012, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare, reprezentata de Senatul Romaniei, pe de alta parte.
Sesizarea se intemeiaza pe prevederile art. 146 lit. e) din Constitutie si ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), ale art. 34, 35 si 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Cererea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 6.083 din 31 octombrie 2012 si formeaza obiectul Dosarului nr. 1.444E/2012.
In motivarea sesizarii, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii expune urmatoarele argumente:
Prin Adresa nr. 4.048 din 31 octombrie 2012, Agentia Nationala de Integritate a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa analizeze posibilitatea sesizarii Curtii Constitutionale cu solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatile publice, in conformitate cu dispozitiile art. 24 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Se arata ca prin Decizia nr. 3.104 din 21 iunie 2012, definitiva si irevocabila, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie privindu-l pe senatorul Mircea Diaconu a fost mentinut ca temeinic si legal Raportul de evaluare nr. 5.034/G/II/2011 intocmit de Agentia Nationala de Integritate, prin care s-a constatat starea de incompatibilitate in care s-a aflat. Parlamentul Romaniei si-a exprimat votul negativ privind punerea in executare a Deciziei nr. 3.104 din 21 iunie 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, definitiva si irevocabila.
Potrivit art. 71 din Constitutia Romaniei, republicata, calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului, alte incompatibilitati stabilindu-se prin lege organica.
In caz de incompatibilitate, in conformitate cu art. 70 alin. (2) din Legea fundamentala, calitatea de deputat sau de senator inceteaza - dispozitii similare regasindu-se si in art. 7 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, cu modificarile ulterioare, potrivit caruia "Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou-alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces".
In cauza analizata, Senatul si-a exprimat votul negativ privind punerea in executare a unei hotarari a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desi prin aceasta se confirmase, irevocabil, starea de incompatibilitate a domnului Mircea Diaconu.
Or, spre deosebire de alte ipoteze in care legiuitorul recunoaste Parlamentului Romaniei posibilitatea de a aprecia cu privire la anumite aspecte, apreciem ca in situatia analizata o astfel de apreciere nu este posibila.
Astfel, spre exemplu, art. 109 alin. (2) din Legea fundamentala implica o posibilitate de apreciere pentru subiectul indrituit sa ceara urmarirea penala, care ar putea sa fundamenteze si o solutie de respingere a sesizarii adresata acestuia in scopul inceperii urmaririi penale; aceasta cu atat mai mult cu cat aceeasi reglementare constitutionala nu prevede vreo limita in exercitiul dreptului de a cere urmarirea penala.
Aceste considerente nu pot fi insa retinute cu referire la situatia analizata, caci a admite posibilitatea Parlamentului Romaniei de a aprecia asupra starii de incompatibilitate a unui senator, in conditiile in care acest aspect a fost dezlegat irevocabil de o instanta judecatoreasca, este de natura a genera un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice, respectiv intre autoritatea judecatoreasca si autoritatea legiuitoare.
In acest sens, mentionam ca, desi conflictul juridic de natura constitutionala nu beneficiaza de o definitie constitutionala, elementele care caracterizeaza aceasta institutie au fost conturate de jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Astfel, potrivit instantei de contencios constitutional, conflictul juridic de natura constitutionala presupune "acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Prin solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala se urmareste inlaturarea unor posibile blocaje institutionale intre diferite autoritati publice constitutionale, determinate de conflicte pozitive sau negative de competenta (a se vedea Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 317 din 12 mai 2003).
In acest cadru, examinand situatia prezentata de Agentia Nationala de Integritate, tinand seama de deciziile Curtii Constitutionale la care ne-am referit mai sus, opinam ca refuzul Parlamentului Romaniei - Camera Senatului de punere in executare a unei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat si egalitatea in fata legii.
Examinarea conditiilor privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala:
I. Cadrul constitutional si legal privind regimul juridic al incompatibilitatilor parlamentare
1. Incompatibilitati de ordin constitutional:
Articolul 71 - "Incompatibilitati": "(1) Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
2. Incompatibilitati de ordin legal:
Dispozitiile constitutionale referitoare la incompatibilitati au fost preluate si dezvoltate in mai multe legi organice. Astfel, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008, a stabilit in cap. IV urmatoarele incompatibilitati:
- Art. 14: Incompatibilitati cu caracter general [conform art. 71 alin. (1) si (2) din Legea fundamentala];
- Art. 15: Incompatibilitati cu functii din economie [conform art. 71 alin. (3) din Constitutie];
- Art. 16: Alte incompatibilitati [conform art. 71 alin. (3) din Legea fundamentala]; art. 16 alin. (4) prevede ca "alte incompatibilitati cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organica."
De asemenea, Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, prevede, in titlul IV, cap. III, sectiunea 2: "Incompatibilitati privind calitatea de parlamentar", art. 81 si 82, cazurile exprese de incompatibilitate referitoare la calitatea de deputat sau de senator, iar in art. 83 alin. (4) stabileste ca "Procedura de constatare a incompatibilitatii este cea prevazuta in Regulamentul Camerei Deputatilor si in Regulamentul Senatului."
3. Incompatibilitati prevazute de Regulamentul Senatului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005.
Art. 177 si 178 cuprinse in cap. IV: "Statutul senatorului", sectiunea 2: "Conflictul de interese, constatarea incompatibilitatilor si alte interdictii", reiau prevederile art. 81 si 82 din Legea nr. 161/2003 .
4. Principiul constitutional privind separatia puterilor in stat si asigurarea independentei in exercitarea mandatului de parlamentar au impus reglementarea instrumentelor juridice de protectie a acestui mandat. Rolul Parlamentului in societatea fundamentata pe statul de drept, ca organism reprezentativ al poporului, nu poate fi indeplinit decat in conditii care sa permita parlamentarilor sa-si exercite obligatiile asumate fata de cetateni, in interesul exclusiv al celor care i-au ales.
Cititi AICI cuprinsul integral al Deciziei Curtii Constitutionale
