Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Ciolos vrea sa opreasca Guvernul Dancila din a adopta amnistia si gratierea

Noul infiintat partid al lui Dacian Ciolos a transmis o cerere de suspendare a unor categorii de acte administrative emise de Guvern si Ministerul Justitiei.

"Nu putem sta sa asteptam Ordonanta de urgenta privind amnistia si gratierea si nici Ordonanta de urgenta privind modificarea Codurilor penale. Astazi, PLUS a solicitat Curtii de Apel Bucuresti sa suspende toate actele administrative emise in interiorul Guvernului si Ministerului Justitiei pentru a pregati adoptarea unor Ordonante de urgenta privind amnistia, gratierea sau modificarea Codurilor penale.", se arata in postarea publicata pe o retea de socializare. 


Mai jos, continutul integral al solicitarii:


Catre
Curtea de Apel Bucuresti 


Domnule Presedinte,
Subscrisul Partidul Libertate Unitate si Solidaritate, cu sediul in  Bucuresti sector 2, Soseaua Pipera nr. 41, Corp A, et 6, cam 2, inregistrat in Registrul Partidelor politice la pozitia 181, infiintat prin hotararea judecatoreasca definitiva nr. 58DEC/P/26.10.2018.


in contradictoriu cu 


Guvernul Romaniei, cu sediul in Bucuresti, Palatul Victoria, Piata Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucuresti, cod postal 011791 si Ministerul de Justitie cu sediul in Str. Apolodor Nr.17, sector 5, Bucuresti
in temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,


formulam prezenta


Cerere de suspendare


A urmatoarelor categorii de acte administrative ce au fost emise de catre cele doua parate:
I. Actele administrative emise de Guvernul Romaniei si de Ministerul de Justitie in vederea adoptarii unor Ordonante de Urgenta cu scopul de a modifica Codul Penal si Codul de procedura penala, in conditiile in care in Parlament sunt in dezbatere doua proiecte de lege ce vizeaza aceleasi modificari - PL-x nr. 373/2018 si PL-x nr. 406/2018
II. Actele administrative emise de Guvernul Romaniei si de Ministerul de Justitie intocmite in scopul adoptarii unei Ordonante de Urgenta in vederea amnistierii si gratierii mai multor categorii de infractiuni, printre care se numara si cele comise de oamenii politic aflati la conducerea Romaniei
Cu titlu prealabil solicitam onoratei instante sa puna in vedere paratilor Ministerul de Justitie si Guvernul Romaniei, in temeiul art. 293 C.proc.civ., sa depuna la dosar toate actele emise in vederea adoptari OUG privitoare la modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, respectiv in vederea amnistierii mai multor categorii de infractiuni, printre care se numara si cele comise de oamenii politic aflati la conducerea Romaniei.
Conditiile de admisibilitate
Conform art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executarii actului administrativ poate fi solicitata daca sunt respectate urmatoarele conditii:
1. Declansarea procedurii administrative prealabile;
2. Existenta unui caz bine justificat;
2.1. In ceea ce priveste actele indicate in petitul I, invocam incalcarea prevederilor art. 1 alin. (4), art. 75 din Constitutie –, aspect devoalat de textul deciziei Curtii Constitutionale nr. 1431/2010;
2.2. In ceea ce priveste actele indicate in petitul I, invocam incalcarea prevederilor art. 11 alin. (1) si art. 148 alin. (2) din Constitutie, si art. 2 TUE, prin raportare la Rapoartele MCV prin care Romaniei i se recomanda sa nu a duca modificari legislatiei penale;
2.3. In ceea ce priveste actele indicate in petitul II, invocam incalcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.
2.4. In ceea ce priveste actele indicate in petitul II, invocam incalcarea prevederile art. 11 alin. (1) si art. 148 alin. (2) din Constitutie, si art. 2 TUE
3. Necesitatea prevenirii unei pagube iminente;


Dezvoltarea argumentelor
1. Declansarea procedurii administrative prealabile;
In conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, in termenul legal de 30 de zile de la aducerea la cunostinta publica a intentiei Guvernului Romaniei de a emite OUG urile ce fac obiectul prezentei cereri de suspendare si, implicit, subscrisul a inregistrat la Guvernul Romaniei, si la Ministerul de Justitie plangeri prealabile (in anexa) prin care am solicitat revocarea acestor acte.
Depunerea acestor plangeri prealabule satisface conditia de admisibilitate a prezentei cereri de suspendare.
2. Existenta unui caz bine justificat
Dupa cum s-a indicat in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (decizia nr. 507 din 26 ianuarie 2007), existenta unui caz bine justificat poate fi retinuta daca din imprejurarile cauzei ar rezulta o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor ce fac obiectul cererii de suspendare.
Apreciem ca in prezenta cauza exista un caz bine justificat care prezinta argumente puternice in sensul admiterii cererii noastre de suspendare, pentru cel putin urmatoarele motive:
2.1. In ceea ce priveste actele indicate in petitul I, invocam incalcarea prevederilor art. 1 alin. (4), art. 75 din Constitutie –, aspect devoalat de textul deciziei Curtii Constitutionale nr. 1431/2010;
Adoptarea actelor si proiectelor ce fac obiectul prezentei cereri de suspendare s-a facut cu incalcarea Constitutiei. Astfel, adoptarea unor OUG in materia indicata in cadrul prezentei cereri de suspendare ar fi neconstitutionala si ar declansa un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, intrucat proiectele de lege se afla in proces de legiferare la Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala. Mai mult, este necesar a se sublinia faptul ca emiterea unei ordonante de urgenta in acest moment ar incalca jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale a Romaniei (Decizia nr. 1431/03.11.2010), care, cu ocazia solutionarii conflictului juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei si Guvern, declansat prin stoparea procedurii legislative de la Senat privind proiectul Legii educatiei nationale si angajarea raspunderii de catre Guvern asupra acestui proiect, a stabilit urmatoarele:
„legiferarea pe calea angajarii raspunderii de catre Guvern are caracter de exceptie. Asa cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa, respectiv prin Decizia nr.1.557 din 18 noiembrie 2009, la aceasta modalitate simplificata de legiferare trebuie sa se ajunga in extremis, atunci cand adoptarea proiectului de lege in procedura obisnuita sau in procedura de urgenta nu mai este posibila ori atunci cand structura politica a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta". Prin aceeasi decizie, Curtea a mai statuat ca "angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmareste ca acesta sa fie adoptat in conditii de maxima celeritate, continutul reglementarii vizand stabilirea unor masuri urgente intr-un domeniu de maxima importanta, iar aplicarea acestora trebuie sa fie imediata. [...] Prin urmare, chiar daca la prima vedere posibilitatea angajarii raspunderii nu este supusa niciunei conditii, oportunitatea si continutul initiativei ramanand teoretic la aprecierea exclusiva a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut”.
Raportat la notiunea de „blocaj”, pretins de Guvern ca ar fi intervenit in finalizarea adoptarii de catre Parlament a modificarii Codului penal si Codului de procedura penala, Curtea observa, in aceeasi decizie, faptul ca art.75 din Constitutie nu stabileste niciun termen cu privire la dezbaterea proiectelor de lege in Camera decizionala si niciun criteriu pentru a aprecia cu privire la caracterul rezonabil al termenului in care se finalizeaza procesul legislativ in Camera decizionala, retinand ca acceptarea ideii potrivit careia Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiect de lege in mod discretionar, oricand si in orice conditii, ar echivala cu transformarea acestei autoritati in autoritate publica legiuitoare, concurenta cu Parlamentul in ceea ce priveste atributia de legiferare.
Curtea conchide ca in situatia in care Parlamentul este sesizat cu un proiect de lege deosebit de complex, apreciat insa de Guvern ca fiind vital pentru programul sau de guvernare, ceea ce presupune si o anumita urgenta, si fata de faptul ca textul constitutional de referinta, respectiv art.75 din Constitutie, nu prevede niciun termen in care Camera decizionala trebuie sa se pronunte asupra proiectului de lege adoptat de prima Camera sesizata, buna desfasurare a procesului de legiferare si atingerea finalitatii sale este conditionata si de colaborarea dintre Guvern si Parlament, de o importanta vitala pentru buna functionare a statului de drept, puterile statului fiind tinute sa se manifeste in spiritul normelor de loialitate constitutionala, comportamentul loial fiind o prelungire a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat.
In concluzie, trebuie mentionat faptul ca Guvernul Romaniei nu poate emite Ordonante de Urgenta care sa contina reglementari ce se afla in procedura de adoptare in Parlamentul Romaniei. Ratiunea acestei interdictii este lesne de inteles, Parlamentul Romaniei este singura putere legiuitoare pe care o reglementeaza Constitutia. Posibilitatea acordata prin Constitutie Guvernului de a adopta Ordonante de Urgenta reprezinta o exceptie. In aceste conditii este de la sine inteles ca puterea executiva, care, in general, nu poate edicta legi, nu isi poate folosi prerogativele exceptionale de a legifera in locul Parlamentului, atunci cand Parlamentul insusi este pe cale a adopta prevederi similare, daca nu chiar identice. O interpretare diferita fata de cea propusa in cadrul prezentului punct ar avea ca efect incalcarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat – art. 1 alin. (4) din Constitutie „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.”
2.2. In ceea ce priveste actele indicate in petitul I, invocam incalcarea prevederilor art. 11 alin. (1) si art. 148 alin. (2) din Constitutie, si art. 2 TUE, prin raportare la Rapoartele MCV prin care Romaniei i se recomanda sa nu a duca modificari legislatiei penale
Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) din Constitutie „Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”
Mai mult, prevederile art. 148 alin. (2) impun statului Roman si, implicit, Guvernului „Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Coroborand cele doua prevederi constitutionale trebuie trasa concluzia potrivit careia Romania, inclusiv Guvernul Romaniei, nu poate sa isi exercite puterile sale specifice in mod discretionar. Astfel, puterea de legiferare si domeniile de legiferare sunt conditionate de respectarea dreptului Uniunii Europene si, implicit, de obligatia de a respecta  si indeplini cu buna credinta toate obligatiile asumate fata de Uniunea Europeana.
Printre cele mai importante obligatii asumate de Romania fata de Uniunea Europeana este aceea de a respecta principiile fundamentale ale Uniunii, printre care se numara si respectarea principiilor specifice „statului de drept” - Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate intre femei si barbati. Cea mai importanta componenta a statutului de stat de drept este aceea ca Statul membru, prin forta sa executiva – Guvernul– sa respecte normele sale constitutionale si sa respecte recomandarile emise de organele Uniunii Europene. Astfel cum am aratat in cadrul pct. 2.1 din prezenta cerere de suspendare, Guvernul Romaniei incalca atat Constitutia cat si deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale.
O alta obligatie asumata de Romania este aceea de a pune in aplicare recomandarile organelor Uniunii Europene. In acest sens, trebuie precizat faptul ca prin Raportul emis in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, dat publicitatii in 13 noiembrie 2018, Comisia Europeana formuleaza mai multe recomandari, printre care:
(i) incheierea reformei Codului penal si a Codului de procedura penala in aceasta etapa, in acord cu ingrijorarea exprimata de catre Comisia de la Venetia in legatura cu faptul ca „luate separat, dar mai ales avand in vedere efectul lor cumulativ, multe modificari vor afecta grav eficacitatea sistemului de justitie penala din Romania in combaterea diferitelor infractiuni, inclusiv a infractiunilor legate de coruptie, a infractiunilor violente si criminalitatii organizate”;
(ii) asigurarea de catre Guvern si Parlament a unei transparente totale, a consultarii cu autoritatile relevante si cu partile interesate in cadrul procesului decizional si in activitatea legislativa legat de Codul penal si de Codul de procedura penala, de legile anticoruptie, de legile in materie de integritate (incompatibilitati, conflicte de interese, avere ilicita), de legile justitiei (referitoare la organizarea sistemului justitiei), precum si de Codul civil si Codul de procedura civila, inspirandu-se din transparenta procesului decizional pusa in practica de Guvern in 2016
In ciuda acestor recomandari, nu doar ca Statul roman prin puterile sale constitutionale nu a abandonat modificarea codurilor penale, respectiv nu a incercat sa faca transparent procesul decizional, ci incearca sa forteze edictarea lor si intrarea lor in vigoare printr-un procedeu reglementat cu titlu de exceptie, ce nu permite verificarea constitutionalitatii acestor reglementari.
2.3. In ceea ce priveste actele indicate in petitul II, invocam incalcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.
Potrivit prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie „Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.”
Prin sintagma „nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale”, legiuitorul constituant a urmarit regulile care sunt stabilite prin legile ce au ca obiect organizarea si functionarea acestor institutii fundamentale. Legat de sfera institutiilor fundamentale, s-a considerat ca trebuie avute in vedere atat institutiile cuprinse in Titlul III din Constitutie, care realizeaza clasicele functii ale statului.
Prin edictarea OUG privind amnistia si gratierea functionarea institutiilor fundamentale ale statului va fi grav afectata intrucat toti infractorii care vor beneficia de efectele amnistierii si gratierii vor putea ocupa functii publice in cadrul acestor institutii. „Popularea” cu infractori a institutiilor fundamentale ale statului va afecta grav functionarea acestora.
Totodata, potrivit aceluia sart. 115 alin. (6) din Constitutie s-a mai sustinut, pe buna dreptate, ca ordonantele de urgenta nu pot contine reglementari care sa diminueze sfera garantiilor legale ale oricarui drept si a oricarei indatoriri prevazute de Constitutie. In cele ce urmeaza vom indica drepturile si indatoririle ce se incalca urmare a emiterii OUG privind amnistia si gratierea:
a) Art. 16 din Constitutie - Egalitatea in drepturi;
b) Art. 22 din Constitutie - Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
2.4. In ceea ce priveste actele indicate in petitul II, invocam incalcarea prevederile art. 11 alin. (1) si art. 148 alin. (2) din Constitutie, si art. 2 TUE
Intr-o tara in care democratia functioneaza normal si statul de drept este pus acolo unde ii este locul nu se poate pune problema ca politicienii aflati la guvernare, respectiv persoanele care sunt in cercul lor de influenta, sa poata beneficia de o lege prin care le sunt amnistiate infractiunile comise. 
Amnistia inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita iar daca intervine dupa condamnare, ea inlatura si executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Practic, o infractiune amnistiata este stearsa definitiv din cazier, iar toate interdictiile complementare sunt ridicate (inclusiv cele privitoare la posibilitatea de a fi ales sau numit in functii publice).
Adoptarea amnistiei prin OUG, intrucat acest act normativ intra in vigoare fara a se putea exercita un control de constitutionalitate anterior intrarii sale in vigoare, va inlatura raspunderea penala a persoanelor care au comis infractiunile amnistiate, chiar daca ulterior se constata ca adoptarea unei astfel de Ordonante este neconstitutionala. Din pacate, dreptul intern roman nu contine nici un remediu pentru aceasta situatie. Practic, chiar daca se constata ca actul normativ a fost unul ilegal – incalcand Constitutia – acesta va produce efectele scontate.
Solutia pentru a evita aceasta anomalie vine din calitatea Romaniei de stat membru al Uniunii Europene. Aceasta calitate presupune adoptarea unui set de reguli menite a preintampina asemenea derapaje ce sunt total straine notiunii de stat de drept. Constitutia Romaniei stabileste in termeni extrem de clari faptul ca orice norma juridica din dreptul intern nu poate produce efecte daca incalca prevederi ale normelor de drept UE (art. 148 din Constitutie).
Legea interna este reprezentata de OUG privind amnistia, iar norma de drept UE incalcata este reprezentata de art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana. Textul art. 2 din Tratat stabileste ca:
„Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor.”
Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene dar si Curtea Europeana a Drepturilor Omului au retinut ca statul de drept interzice caracterul arbitral al exercitarii puterii executive. Astfel, principiile statului de drept sunt in mod evident incompatibile cu posibilitatea politicienilor de a edicta legi pentru a le servi propriilor interese, si cu atat mai putin pentru a ii salva de raspunderea penala. Revenim prin a spune ca amnistia sterge orice urma de raspundere penala. 
Fata de cele invederate, solicitam onoratei instante sa constate ca este indeplinita cerinta existentei unui caz bine justificat, imprejurare ce determina rasturnarea prezumtiei de legalitate a actelor administrative ce fac obiectul prezentei cereri de suspendare.
3. Necesitatea prevenirii unei pagube iminente;
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, la art. 2 alin. (1) lit. s), defineste paguba iminenta ca fiind „prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public”.
In cazul de fata suntem in fata unei pagube iminente in ceea ce priveste capacitatea institutionala de lupta impotriva infractionalitatii, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, si are aptitudinea de a pune in pericol valori sociale fundamentale intr-un stat de drept.
Astfel, odata ce aceste Ordonante de Urgenta ar intra in vigoare, toti infractorii din Romania ar urma sa beneficieze de efectele acestor modificari ale legislatiei penale, prin aplicarea principiului „legii penale mai favorabile”. Restul covarsitor al populatiei Romaniei care respecta legea ar avea un puternic sentiment de teama dar si de frustrare, ceea ce ar putea determina miscari sociale puternice.
Mai mult, imaginea Romaniei in fata partenerilor externi ai Romaniei ar avea forate mult de suferit intrucat respectarea principiilor constitutionale si a obligatiilor internationale asumate de Romania reprezinta o conditie in vederea mentinerii si dezvoltarii dialogului la nivel international.
Fata de cele invederate, solicitam onoratei instante sa suspende:
 
 
I. Actele administrative emise de Guvernul Romaniei si de Ministerul de Justitie in vederea adoptarii unor Ordonante de Urgenta cu scopul de a modifica Codul Penal si Codul de procedura penala, in conditiile in care in Parlament sunt in dezbatere doua proiecte de lege ce vizeaza aceleasi modificari - PL-x nr. 373/2018 si PL-x nr. 406/2018
 
II. Actele administrative emise de Guvernul Romaniei si de Ministerul de Justitie intocmite in scopul adoptarii unei Ordonante de Urgenta in vederea amnistierii si gratierii mai multor categorii de infractiuni, printre care se numara si cele comise de oamenii politic aflati la conducerea Romaniei
In probatiune solicitam proba cu inscrisuri.
Solicitam totodata onoratei instante sa puna in vedere paratilor Ministerul de Justitie si Guvernul Romaniei, in temeiul art. 293 C.proc.civ, sa depuna la dosar toate actele emise in vederea adoptari OUG privitoare la modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, respectiv in vederea amnistierii mai multor categorii de infractiuni, printre care se numara si cele comise de oamenii politic aflati la conducerea Romaniei.

de

Data aparitiei: 18 Decembrie 2018
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Ciolos vrea sa opreasca Guvernul Dancila din a adopta amnistia si gratierea":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016