Legea privind restituirea padurilor, contestata la CCR

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a contestat la CCR Legea privind restituirea padurilor.

Proiectul de lege a fost adoptat, decizional, de Camera Deputatilor pe 28 iulie si trimis spre promulgare pe 3 august. 

La articolul I punctul 2 din legea criticata care modifica dispozitiile alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013 este prevazut ca: „ (1) In situatia in care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibila, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unitatii administrativ-teritoriale, chiar daca acestea s-au aflat in proprietatea statului roman inainte de anul 1948, au intrat in proprietatea statului sau au fost incluse in amenajamente silvice dupa aceasta data. Restituirea terenurilor forestiere care s-au aflat in proprietatea statului roman inainte de anul 1948 se face in conditiile legii, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (5). Restituirea terenurilor forestiere care au intrat in proprietatea statului dupa anul 1948, respectiv terenurile proprietate privata ce au facut obiectul nationalizarii, se face de catre comisiile locale si judetene de fond funciar, respectiv de catre comisia de fond funciar a Municipiului Bucuresti, conform prevederilor legale in vigoare".

"Reglementarea are in vedere ipoteze normative ce reprezinta, in esenta, exceptii de la regula restituirii in natura a terenurilor forestiere pe vechile amplasamente. Daca in ceea ce priveste situatia terenurilor care au fost in proprietatea statului inainte de anul 1948 se prevede parcurgerea procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public al statului in cel privat al acestuia, in cazul terenurilor care au intrat in proprietatea statului dupa anul 1948, norma cuprinsa in teza a III-a a alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013 este neclara intrucat din redactarea acesteia rezulta ca ar fi posibila trecerea de drept a terenurilor din domeniul public in cel privat al statului, fara parcurgerea unei proceduri administrative de trecere interdomeniala, ceea ce contravine dispozitiilor Codului administrativ ce prevad parcurgerea unei proceduri administrative de trecere a unui bun din domeniul public al statului in cel privat al acestuia si, implicit celor ale art. 1 alin. (5) din Constitutie. Pe de alta parte, din redactarea normei criticate rezulta ca restituirea terenurilor forestiere aflate la data solutionarii cererii in domeniul public al statului, si care este in mod intrinsec afectat unei utilitati publice, se va face direct din domeniul public al statului, ceea ce contravine dispozitiilor art. 136 alin. (4) din Constitutie, precum si celor din Codul civil, potrivit carora bunurile proprietate publica sunt inalienabile", arata textul sesizarii sefului statului. 

De asemenea, presedintele Iohannis face referire si la prevederea care are in vedere terenurile forestiere care au intrat in proprietatea statului dupa anul 1948. Potrivit noii solutii legislative, restituirea acestora este facuta de catre comisiile locale si judetene de fond funciar, respectiv de catre comisia de fond funciar a Municipiului Bucuresti, conform prevederilor legale in vigoare.

"Prin faptul ca nu face trimitere la art. 6 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificat prin legea criticata, consideram ca norma este neclara si permite interpretarea ca pentru acestea nu va mai fi necesar transferul interdomenial, prealabil retrocedarii - similar terenurilor forestiere care s-au aflat in proprietatea statului roman inainte de anul 1948 (teza a II-a a alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013)”, explica presedintele Romaniei.

Seful statului argumenteaza ca modificarea facuta de Parlament „permite interpretarea potrivit careia reglementeaza o dezafectare ope legis a bunurilor din domeniul public al statului, prin trecerea respectivelor terenuri forestiere in domeniul privat, in vederea reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea fostilor proprietari, teza a III-a a alin. (1) al art.13 din legea criticata contravine dispozitiilor Codului administrativ, ce nu prevad o trecere de drept a unui bun din domeniul public in cel privat al statului”.

De altfel, nici Legea nr. 213/2008 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia nu prevedea o astfel de posibilitate, mai spune seful statului. 

In vederea stabilirii regimului juridic aplicabil bunurilor in cauza, momentul de reper il constituie data solutionarii cererii de retrocedare. Prin urmare, cererea va putea fi direct solutionata favorabil numai in situatia in care bunurile sunt in domeniul privat al statului. In masura in care acestea fac parte din domeniul public, este necesara parcurgerea procedurii administrative de transfer interdomenial, explica sursa citata.

Iohannis mai arata ca bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, sub nicio forma, insa legiuitorul a prevazut in legislatie un mecanism care sa asigure posibilitatea statului de a stinge regimul de proprietate publica, prin trecerea bunului in cauza din proprietatea publica a statului in cea privata a acestuia.

"Aplicarea acestui mecanism cunoaste doua limitari, respectiv in situatiile in care bunul face parte din proprietatea publica exclusiva potrivit Constitutiei sau in situatiile in care legea interzice expres trecerea anumitor bunuri in proprietatea privata a statului", potrivit textului sesizarii la CCR. 

Seful statului mentioneaza ca pentru asigurarea integritatii fondului forestier national, potrivit art. 34 din Codul silvic „terenurile forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembramant al acestuia".