Ministerul Justitiei (MJ) a reactionat dupa ce Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a acuzat Curtea Constitutionala din Romania (CCR) ca ia decizii care sunt in afara competentelor acesteia: (
Click aici
pentru a citi
comunicatul AMR)
“Referitor la comunicatul de presa al AMR din 4.02.2011, prin care aceasta isi exprima pozitia cu privire la deciziile Curtii Constitutionale nr. 53, respectiv nr. 54 din 3.02.2011, facem urmatoarele precizari:
A. Prin Legea nr. 177/2010, dispozitiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 au fost completate in sensul stabilirii unei noi competente a Curtii Constitutionale, respectiv pronuntarea asupra constitutionalitatii hotararilor plenului Camerei Deputatilor, a hotararilor plenului Senatului si a hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului”.
Exercitand controlul anterior asupra acestui text, Curtea Constitutionala a respins obiectia de neconstitutionalitate prin care autorii sesizarii apreciau ca s-ar extinde nejustificat atributiile Curtii Constitutionale, fapt ce ar excede prevederilor Legii fundamentale (decizia nr 1106/2010).
Curtea Constitutionala a apreciat, in motivarea deciziei pronuntate, ca dispozitiile art. 146 din Constitutie enumera atributiile Curtii Constitutionale, dar ca enumerarea expresa prevazuta de lit. a) – k) nu este limitativa, de vreme ce acelasi articol, la lit. l), prevede ca instanta de contencios constitutional indeplineste “si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii“. Curtea a apreciat ca, „noua reglementare consacra o atributie noua a Curtii, respectiv controlul de constitutionalitate al hotararilor plenului Camerei Deputatilor, al hotararilor plenului Senatului si al hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, atributie care se circumscrie, in mod evident, cadrului constitutional consacrat de art. 146.”
Singura autoritate investita cu atributii de control al constitutionalitatii legilor a statuat, asadar, ca este constitutionala atributia conferita Curtii Constitutionale de organul legiuitor al Statului, Parlamentul Romaniei. In aceste conditii, pozitia prin care sunt apreciate ca fiind contrare Legii Fundamentale dispozitii dintr-o lege verificata de Curte si constatate constitutionale, este in afara cadrului constitutional.
De altfel, si in cuprinsul deciziilor sale recente Curtea isi verifica in mod expres competenta si statueaza ca are atributia de a verifica hotararea Plenului Senatului criticata.
B. Pe de alta parte, sustinerea faptului ca deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala ar obliga Senatul sa reia procedurile de validare a membrilor CSM cu incalcarea prevederilor legii (art. 18 alin.4 din Legea 317/2004), validand individual membrii Consiliului Superior al Magistraturii, si nu lista cuprinzand magistratii alesi ca membri nu este intemeiata.
Constitutia, la art. 133 alin. 2) statueaza: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat”. Asadar, cei care sunt validati de Senat, sunt „membrii”, textul constitutional nefacand referire la vreo „lista”. Sintagma utilizata de art. 18 alin. 4 din Legea nr. 317/2004:„Senatul … valideaza lista cuprinzand magistratii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii” nu poate fi interpretata ca o posibilitate obligatorie si exclusiva, deoarece lista poate fi „validata”, total sau partial, dar si invalidata. Senatul, in aplicarea principiului echilibrului si controlului puterilor in stat exercita dreptul de control asupra modalitatii de desemnare a CSM, pe baza verificarilor efectuate. O formulare similara contine si art. 73 alin. 1 din Constitutie, care utilizeaza sintagma „adopta legi”, ceea ce nu exclude posibilitatea pentru forul legislativ de a adopta partial sau de a respinge o initiativa sau o propunere legislativa. In plus, nu exista nici o ratiune pentru care Senatul ar trebui sa invalideze toti membrii alesi in adunarile generale, in conditiile in care numai pentru unii s-ar constata ca procedura de desemnare a fost viciata, sanctionandu-i, astfel,pentru o nelegalitate care nu ii priveste.
Astfel, ar fi greu de respectat obiectivitatea si impartialitatea in luarea deciziilor, in conditiile in care ar fi permise noi candidaturi ale membrilor care tocmai isi incheie mandatul, fiind greu de imaginat cum ar putea un membru al CSM, candidat pentru un nou mandat, sa isi „judece” cu obiectivate si impartialitate propria procedura de alegere in cadrul acestui organism si extrem de dificil de conceput solutia pe care ar putea-o pronunta organul cu rol suprem in asigurarea independentei justitiei, daca toti membrii sai ar candida din nou in alegeri, pentru obtinerea unui nou mandat.
Avand in vedere cele de mai sus, ministrul Justitiei solicita adoptarea din partea tuturor factorilor implicati sau care au legatura cu infaptuirea justitiei a unei pozitii echilibrate, nepartizane, fireasca intr-un stat de drept cu o democratie constitutionala, si le solicita sa sprijine, prin atitudinea lor, interesele sistemului judiciar.”
