Mandatul european de arestare - emitere, legislatie si aplicare

Mandatul european de arestare face parte din cooperarea judiciara internationala in materie penala si faciliteaza retinerea unei persoane in vedere judecarii pentru anumite fapte prevazute de Codurile penale. Iata tot ce trebuie sa stii despre emiterea sa, legislatia aplicabila si punerea sa in vigoare.

Mandatul european de arestare - in vigoare din 2004 - ofera un instrument eficient pentru extradarea dintr-o tara a UE in alta a persoanelor suspectate de savarsirea unei infractiuni, astfel incat infractorii sa nu se poata ascunde in Europa. De exemplu, datorita acestui sistem, zeci de persoane suspectate de savarsirea infractiunilor de trafic de droguri si omor si a infractiunilor sexuale asupra minorilor au fost aduse inapoi in Regatul Unit, din Spania. Comisia Europeana a constatat intr-un raport ca, desi s-au inregistrat multe succese, state membre ale UE pot imbunatati modul in care functioneaza sistemul, care este bazat pe increderea reciproca intre sistemele judiciare nationale. Statele membre ar trebui sa utilizeze mandatul european de arestare respectand pe deplin drepturile fundamentale si tinand seama, pentru fiecare caz in parte, de necesitatea reala a extradarii.

Mai exact, mandatul european de arestare (MEA) a inlocuit sistemul traditional de extradare cu un mecanism mai simplu si mai rapid de predare a persoanelor cautate in vederea derularii urmaririi penale sau a executarii unei pedepse sau masuri de siguranta privative de libertate.

Semnalarea introdusa in Sistemul de Informatii Schengen cu privire la o persoana cautata pentru a fi arestata echivaleaza cu un mandat european de arestare in toate cazurile in care se aplica Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 190 din 18 iulie 2002. Atunci cand nu se aplica respectiva decizie-cadru, o semnalare introdusa in Sistemul de Informatii Schengen produce aceleasi efecte juridice ca o cerere de arestare provizorie in vederea extradarii.

Mandatul reprezinta o cerere pe care o face o autoritate judiciara dintr-o tara UE in scopul arestarii unei persoane intr-o alta tara membra si predarii acesteia pentru urmarirea penala sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate ori a unui ordin de retinere emis in prima tara. Mecanismul se bazeaza pe principiul recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti. Este operational in toate tarile UE!

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Acesta functioneaza prin contacte directe intre autoritatile judiciare.

Atunci cand executa un MEA, autoritatile trebuie sa respecte drepturile procedurale ale persoanelor suspectate sau acuzate.

Astfel cum a aratat Curtea de Justitie in Hotararile pronuntate in cauza C-452/16 PPU, Poltorak, si in cauza C-477/16 PPU, Kovalkovas, rezulta din articolul 1 alineatul (1) din Decizia-cadru privind MEA ca mandatul european de arestare constituie o "decizie judiciara", care trebuie sa fie emisa de o „autoritate judiciara”, in sensul articolului 6 alineatul (1) din decizia mentionata. Curtea de Justitie a hotarat ca termenul "autoritate judiciara" de la articolul 6 alineatul (1) din Decizia-cadru privind MEA nu include doar judecatorii sau instantele unui stat membru, ci poate fi extins, in sens larg, la autoritatile care participa la administrarea justitiei in cadrul sistemului juridic vizat. Cu toate acestea, Curtea de Justitie a constatat ca termenul "autoritate judiciara", mentionat la acest articol, nu poate fi interpretat ca incluzand si organele de politie sau un organ executiv al unui stat membru, cum ar fi un minister, si ca actele emise de astfel de autoritati nu pot fi considerate "decizii judiciare".

Mandat european de arestare - emitere

• in faza de urmarire penala, de catre judecatorul de drepturi si libertati desemnat de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond, din oficiu sau la sesizarea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala a persoanei solicitate;
• de judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara;
• in faza de judecata, de catre judecatorul desemnat de presedintele primei instante, din oficiu sau la sesizarea procurorului ori a organului la care se afla spre executare mandatul de arestare preventiva sau hotararea prin care s-a luat masura privativa de libertate;
• in faza de executare, de catre judecatorul desemnat de presedintele instantei de executare, din oficiu sau la sesizarea procurorului ori a organului la care se afla spre executare mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata sau a inchisorii sau hotararea prin care s-a luat masura privativa de libertate.

• emite mandatul european de arestare si supravegheaza luarea masurilor pentru transmiterea acestuia;
• constata, prin incheiere motivata, ca nu sunt indeplinite conditiile pentru a emite un mandat european de arestare. Incheierea poate fi atacata cu contestatie de procuror, in termen de 3 zile de la comunicare. Contestatia se judeca de instanta superioara, in termen de 3 zile de la inregistrarea cauzei, in camera de consiliu, fara citarea partilor, cu participarea procurorului. In caz de admitere a contestatiei, judecatorul de drepturi si libertati sesizat initial este obligat sa emita un mandat european de arestare.

Mandatul european de arestare se emite, atunci cand:

• persoana solicitata se afla pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene;
• mandatul de arestare preventiva sau mandatul de executare a detentiunii pe viata sau a inchisorii este valabil;
• nu a intervenit, potrivit legii romane, prescriptia raspunderii penale sau a executarii pedepsei ori amnistia sau gratierea;
• atunci cand arestarea si predarea se solicita:
• in vederea exercitarii urmaririi penale ori a judecatii, pedeapsa prevazuta de legea romana pentru infractiunea savarsita este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 2 ani sau mai mare;
• in vederea executarii pedepsei, pedeapsa aplicata sau restul de pedeapsa ramas de executat este detentiunea pe viata sau inchisoarea de un an sau mai mare;
• in vederea executarii masurii privative de libertate, durata masurii este de 6 luni sau mai mare.

Mandat european de arestare - drepturile persoanei cautate

• dreptul la interpretare, fara intarziere, in cadrul procedurii penale, in fata organelor de cercetare si a autoritatilor judiciare, inclusiv in cadrul interogatoriilor efectuate de politie, al tuturor audierilor in fata instantei si al eventualelor audieri intermediare;
• dreptul la servicii de interpretare pentru comunicarea dintre persoanele suspectate sau acuzate si avocatii acestora, in legatura directa cu orice interogatoriu sau audiere pe parcursul procedurii sau cu introducerea unei cai de atac sau a altor cereri de natura procedurala;
• dreptul de a contesta o decizie prin care se constata ca nu este necesara interpretarea si posibilitatea de a depune plangeri in cazul in care calitatea serviciilor de interpretare nu este suficienta pentru a garanta caracterul echitabil al procedurii;
• dreptul de a avea acces la un avocat se aplica la momentul oportun si astfel incat sa permita persoanei cautate sa isi exercite drepturile in mod efectiv si, in orice caz, fara intarzieri nejustificate de la momentul lipsirii de libertate;
• persoanele cautate au dreptul de a se intalni si de a comunica cu avocatul care le reprezinta; si
• acestea vor avea dreptul ca avocatul lor sa fie prezent si, in conformitate cu procedurile din dreptul intern, sa participe la o audierea efectuata de autoritatea judiciara de executare;
• dreptul de a comunica fara intarzieri nejustificate cu cel putin o terta persoana, desemnata de aceasta, cum ar fi o ruda;
• dreptul, din momentul arestarii in statul membru de executare, de a informa autoritatile consulare ale statului de cetatenie cu privire la privarea sa de libertate, fara intarzieri nejustificate, si de a comunica cu respectivele autoritati;
• dreptul de a fi vizitata de autoritatile consulare ale statului sau, dreptul de a conversa si de a coresponda cu acestea si de a beneficia de reprezentare juridica din partea autoritatilor consulare.