Un proiect de lege trimis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prevede pedepse majorate in cazul persoanelor condamnate la inchisoare cu executare care nu se prezinta la politie in termen de 7 zile pentru a-si executa sentinta.
Proiectul, initiat de Ministerul Justitiei, "descurajeaza sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate", a spus ministrul Alina Gorghiu.
Astfel initiativa legislativa prevede ca in cazul unei persoane condamnate la inchisoare cu executare sa ii fie adaugata la pedeapsa dispusa si una pentru evadare, in cazul in care nu se prezinta in termen de 7 zile pentru a isi executa sentinta.
„Statul roman nu a fost niciodata pasiv legat de acest subiect al extradarii fugarilor si nu doar ca nu a fost pasiv, ne-am preocupat permanent de solutiile legislative. Acum de exemplu, am inaintat CSM din nou un proiect si sper sa obtinem un aviz favorbabil pe aceasta initiativa. Este vorba despre un proiect de lege care descurajeaza sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate. In limba romana ce inseamna acest lucru? Inseamna ca cel care a fost condamnat la inchisoare cu executare, daca nu se prezinta in termen de 7 zile pentru isi executa pedeapsa, se adauga la pedeapsa pe care o are si pedeapsa pentru evadare”, a afirmat Alina Gorghiu, citata de
News.ro.
Ministrul Justitiei a mai precizat ca este un proiect pe care l-a inaintat pentru a avea un punct de vedere de la Consiliul Superior al Magistraturii si, „in functie de ceea ce spun colegii din CSM, vom decide introducerea acestuia in procedura”.
Senatoarea PNL a adaugat ca „desi sunt foarte putine persoane condamnate in Romania care aleg jurisdictii straine, si sigur aleg si prevederile legislatiei altor state pentru a nu executa pedeapsa in sistemul penitenciar romanesc, unele cazuri sunt de notorietate si atunci senzatia este ca sunt foarte multi cei care pleaca in strainatate si isi executa pedeapsa acolo”.
„Conditiile de detentie din Romania au fost argumentul principal pana acum folosit de acesti fugari pentru a executa pedeapsa in alt stat. Nu suntem singurul stat in aceasta situatie. Mai sunt si alte state din Uniunea Europeana cu situatii similare. De aceea va rog sa imi permiteti sa va dau cateva detalii despre maniera in care incercam sa consolidam cooperarea judiciara cu aceste state. In primul rand, trebuie sa stim cu totii ca atributiile privind emiterea si executarea mandatului european de arestare apartine exclusiv instantelor de judecata. Ministerul Justitiei si rolul lui este limitat doar la facilitarea comunicarii, asistarii si sprijinirii autoritatilor judiciare romane si straine la emiterea acestui mandat european de arestare”, a completat Gorghiu.
Ea a adaugat ca, in perioada 14-20 iulie 2023, politistii romani au pus in aplicare 13 mandate europene de arestare, iar 231 de persoane cautate de autoritatile romane au fost identificate de partenerii straini pe teritoriul lor, in decursul acestei saptamani.
„Va dau cateva date statistice ca sa puteti sa intelegi dimensiunea acestui fenomen. In acest moment in care eu tin conferinta de presa la Calarasi, Romania nu mai inregistreaza niciun refuz cu privire la extradarea fugarilor din state ca Germania, Marea Britanie, Suedia. Toate cele pe care le-am mentionat, cu care anterior au fost anumite probleme, ne asigura extradarea cetatenilor de pe teritoriul lor. Cu privire la fugarii din Italia, despre care s-a facut destul de mult vorbire in spatiul public, pot sa va spun ca Romania si-a indeplinit obligatiile care decurg din relatia bilaterala de cooperare judiciara si a respectat principiul reciprocitatii si vreau sa va dau cateva cifre si aici, ca sa cunoasteti indeaproape situatia. Un numar de 72 de persoane au fost predate in 2020, 80 de persoane predate in 2021, 86 de persoane predate in 2022, durata medie a procedurii judiciare fiind de 25 de zile”, a mai spus Alina Gorghiu.
Aceasta a mai precizat ca a transmis o scrisoare omologului italian, pe 11 iulie, in care i-a propus sa existe un dialog tehnic si politic bilateral pe tema extradarii fugarilor, in asa fel incat cooperarea judiciara sa fie la nivelul dorit.
„In contextul acestor demersuri diplomatice pe care le-am facut privind extradarea fugarilor, la mai putin de o luna de cand am preluat mandatul de ministru al Justitiei, mai exact in data de 11 iulie, am transmis o solicitare omologului italian, ministrul de Justitie din Italia, o scrisoare in care i-am propus sa avem un dialog tehnic si politic pe aceasta tema, astfel incat cooperarea judiciara sa fie la nivelul la care ne dorim sa fie. De altfel, la ultimul Consiliu JAI informal, domnul secretar de stat a discutat cu partea italiana despre acest lucru si am primit asigurari ca dialogul va avea loc curand si in parametrii pe care ni-i dorim. In scrisoare am propus crearea unui grup de lucru bilateral care sa fie dedicat dezvoltarii si imbunatatirii cooperarii judiciare in materie penala, sigur urmand sa fie constituit acest grup si din experti, si din reprezentantii autoritatilor centrale”, a declarat Gorghiu.
„Vreau sa stiti ca in 2021 legea italiana s-a schimbat”, a continuat ministrul Justitiei.
„A fost un proces relativ lung pe care Italia l-a parcurs pentru modificarea legislatiei pentru ca sa ajunga la aceasta decizie cu privire la mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre. Sunt asa cum stiti nume sonore care au plecat din tara. Nu vreau sa discut despre nume punctual, pentru ca va asigur ca Ministerul Justitiei si Romania actioneaza la fel, indiferent de numele persoanei respective, si actionam pe toate planurile astfel incat sa le aducem inapoi”, a conchis Gorghiu.
E-JURIDIC.RO
