Ministerul Justitiei vine cu noi precizari in legatura cu proiectul de lege privind beneficiile pentru judecatori si procurori, pus in dezbatere publica.
E-juridic a scris AICI despre proiect.
Astfel, intr-un comunicat postat pe site-ul just.ro, oficialii din minister sustin ca "reducerea dezbaterii proiectului despagubirilor la suma maxim acordata este o eroare", asta pentru ca "proiectul plafoneaza despagubiri, care altfel, fiind la decizia instantei, erau mai mari, si se aplica daca, in exercitarea profesiei, magistratul plateste cu viata sau sanatatea".
• Proiectul de act normativ privind conditiile de acordare a despagubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistrati in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea nu acorda „noi beneficii” judecatorilor si procurorilor.
• Proiectul de act normativ stabileste cuantumuri maxime pentru despagubirile pe care un judecator sau procuror le poate primi din partea instantei pentru prejudiciile suferite in exercitiul functiunii, de exemplu in caz de atentat, imbolnavire profesionala grava etc.; in lipsa acestor limite maxime stabilite prin reglementari, instantele pot acorda despagubiri fara limita si se poate crea jurisprudenta neunitara pentru situatii similare.
• Despagubirile nu se acorda daca la producerea prejudiciului a concurat fapta judecatorului sau procurorului.
• Aceste despagubiri nu se acorda de catre Ministerul Justitiei, ci de catre instante, iar acestea le pot acorda doar in limitele maxime stabilite prin proiectul Ministerului Justitiei.
• Reducerea dezbaterii publice a proiectului la sumele pe care magistratii le primesc ca despagubiri si compensatii in cazuri extreme – afectarea integritatii si sanatatii sau deces ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu – este o eroare si pierde chiar esenta dezbaterii, pentru ca existenta acestor despagubiri si compensatii este produsul unei circumstante speciale in care magistratul a dovedit dedicare profesionala, chiar cu pretul sanatatii sau al vietii.
• La fel de important pentru substanta si obiectivitatea dezbaterii este faptul ca, potrivit proiectului, pentru recuperarea sumelor de bani platite ca despagubiri, institutiile implicate initiaza demersuri prelitigioase si litigioase pentru recuperarea banilor de la vinovatii pentru prejudicii. Concret, acest lucru se traduce prin faptul ca, pentru despagubirea magistratilor, platesc chiar cei vinovati de prejudicii, ex: infractorii, retelele de crima organizata si trafic de persoane.
• Proiectul Ministerului Justitiei privind conditiile de despagubire a magistratilor nu este o noutate, o astfel de protectie este acordata tuturor profesiilor din domeniul ordinii publice, securitatii nationale si apararii, profesii care implica, prin natura lor, riscuri specifice sporite pentru angajati. Pana la acest proiect de act normativ, guvernul si instantele au dat astfel de despagubiri, de la caz la caz, uneori in sume chiar mai mari decat cele prevazute in proiect ca limita maxima, de aici si necesitatea unei reglementari care sa aduca clarificari intr-o materie neclara pana la acest moment.
• Protectia magistratilor pentru imprejurari legate de exercitarea atributiilor de serviciu a fost consacrata legislativ prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Anterior acestei reglementari, solutia prevazuta era mai scumpa, insemnand asigurare gratuita pe viata, Legea nr. 92 venind cu varianta mult mai putin costisitoare a despagubirii, in cazul in care evenimentul negativ s-a produs.
• Ulterior, prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, art.78 a fost modificat si completat, astfel incat legea prevede acordarea acestui beneficiu si judecatorilor si procurorilor pensionari, precum si un remediu in situatia in care exista un refuz de acordare a acestor despagubiri si anume dreptul magistratului de a se adresa sectiei de contencios administrativ a tribunalului in vederea acordarii acestor despagubiri.
• Ministerul Justitiei este permanent atacat din doua directii care, desi aparent sunt opuse – „privilegii pentru magistrati” si „lipsa de sustinere pentru magistrati”, ambele sunt fundamentate pe acelasi tip de argumentatii manipulative si interpretari (ex: „ministerul Justitiei a crescut salariile”, in conditiile in care ministerul nu creste salarii, ci doar aplica hotarari judecatoresti) si avand acelasi efect final – erodarea increderii in Justitie si in activitatea Ministerului Justitiei – toate acestea in contextul in care Ministerul Justitiei isi directioneaza politicile pentru consolidarea sistemului si pentru ordonarea lui pe principii stiintifice manageriale, desprinse din studiile privind sistemele judiciare, realizate cu sprijinul unor organizatii profesioniste, bazate pe expertiza, cum ar fi cele realizate de Ministerul Justitiei si CSM prin experti independenti, ori studiile realizate cu Banca Mondiala.
Ministerul Justitiei considera aceste precizari utile, cu atat mai mult in contextul planului mai larg de actiune institutionala, in care ministerul este angajat intr-un santier de amploare pentru refacerea coerentei si stabilitatii sistemului judiciar, pentru a-l ajuta sa fie eficient, puternic, coerent si capabil sa livreze dreptate la costuri rezonabile pentru cetateni.
E-JURIDIC.RO
