Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
E-JURIDIC.ROE-JURIDIC.RO » Noutati Juridice 2020 
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Partajul in cadrul mostenirii. Impartirea corecta a averii

Acceptarea mostenirii inseamna ca beneficiarii devin proprietari si intreaga avere trebuie distribuita corect, conform cotei cuvenite. Incepe partajul.

Punctam lucrurile esentiale de retinut, inainte de a se ajunge in fata instantei.

Mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut, la data mortii, resedinta obisnuita. O persoana poate sa aleaga, ca lege aplicabila mostenirii in ansamblul ei, legea statului a carui cetatenie o are. Existenta si validitatea consimtamantului exprimat prin declaratia de alegere a legii aplicabile sunt supuse legii alese pentru a carmui mostenirea. Declaratia de alegere a legii aplicabile trebuie sa indeplineasca, in ceea ce priveste forma, conditiile unei dispozitii pentru cauza de moarte. Tot astfel, modificarea sau revocarea de catre testator a unei asemenea desemnari a legii aplicabile trebuie sa indeplineasca, in ceea ce priveste forma, conditiile de modificare sau de revocare a unei dispozitii pentru cauza de moarte.

Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia. Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva.

Daca prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absoluta actele juridice avand ca obiect drepturi eventuale asupra unei mosteniri nedeschise inca, precum actele prin care se accepta mostenirea sau se renunta la aceasta, inainte de deschiderea ei, ori actele prin care se instraineaza sau se promite instrainarea unor drepturi care s-ar putea dobandi la deschiderea mostenirii.

Sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali. In absenta persoanelor prevazute mai sus sau daca niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate sa vina la mostenire, sotul supravietuitor culege intreaga mostenire.

Cota sotului supravietuitor este de:

  • un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului;
  • o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului;
  • o jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului;
  • trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs fie cu ascendenti ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

 

Cota sotului supravietuitor in concurs cu mostenitori legali apartinand unor clase diferite se stabileste ca si cand acesta ar fi venit in concurs numai cu cea mai apropiata dintre ele.

Sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii, daca aceasta casa face parte din bunurile mostenirii. Dreptul de abitatie este gratuit, inalienabil si insesizabil.

Dreptul de abitatie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii. Acest drept inceteaza, chiar inainte de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorire a sotului supravietuitor.

Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati se imparte intre acestia in functie de numarul ascendentilor privilegiati care vin la mostenire, dupa cum urmeaza:

  • in cazul in care la mostenire vine un singur parinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, vor culege trei sferturi;
  • in cazul in care la mostenire vin 2 parinti, acestia vor culege impreuna o jumatate, iar colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, vor culege cealalta jumatate.

 

Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita colateralilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal.

In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare succesorala, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte intre ei pe tulpina.

In cazul in care colateralii privilegiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte, in mod egal, intre linia materna si cea paterna.

Atentie! Cel chemat la mostenire in temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta mostenirea sau poate renunta la ea.

Sub sanctiunea nulitatii absolute, optiunea succesorala este indivizibila si nu poate fi afectata de nicio modalitate.

Mostenitorul care, in baza legii sau a testamentului, cumuleaza mai multe vocatii la mostenire are, pentru fiecare dintre ele, un drept de optiune distinct. Legatarul chemat la mostenire si ca mostenitor legal isi va putea exercita optiunea in oricare dintre aceste calitati. Daca, desi nu a fost incalcata rezerva, din testament rezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal, acesta din urma poate opta doar ca legatar.

Util! Cum sa incheiati INTOTDEAUNA CONTRACTE PERFECT LEGALE, care va protejeaza interesele si va feresc de pierderi

Dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.

Termenul de optiune curge:

  • de la data nasterii celui chemat la mostenire, daca nasterea s-a produs dupa deschiderea mostenirii;
  • de la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, daca inregistrarea se face in temeiul unei hotarari judecatoresti de declarare a mortii celui care lasa mostenirea, afara numai daca succesibilul a cunoscut faptul mortii sau hotararea de declarare a mortii la o data anterioara, caz in care termenul curge de la aceasta din urma data;
  • de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatul sau, daca testamentul cuprinzand acest legat este descoperit dupa deschiderea mostenirii;
  • de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatura de rudenie pe care se intemeiaza vocatia sa la mostenire, daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii.

 

Mostenitorii celui care a decedat fara a fi exercitat dreptul de optiune succesorala il exercita separat, fiecare pentru partea sa, in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor.

Nota! Nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine.

Acceptarea poate fi expresa sau tacita.
Acceptarea este expresa cand succesibilul isi insuseste explicit titlul sau calitatea de mostenitor printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata.
Acceptarea este tacita cand succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea sa il faca decat in calitate de mostenitor.

Este prezumat, pana la proba contrara, ca a renuntat la mostenire succesibilul care, desi cunostea deschiderea mostenirii si calitatea lui de succesibil, nu si-a exercitat dreptul de optiune succesorala, prin acceptarea mostenirii sau renuntarea expresa la mostenire. Prezumtia de renuntare opereaza, dupa implinirea termenului de un an de la deschiderea mostenirii, daca succesibilul, citat in conditiile legii, nu face dovada exercitarii dreptului de optiune succesorala. Citatia trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii acesteia, pe langa elementele prevazute de Codul de procedura civila, si precizarea ca, daca succesibilul nu si-a exercitat dreptul de a accepta mostenirea in termenul de decadere prevazut la art. 1.103 din Codul civil, este prezumat ca renunta la mostenire.

Daca nimeni nu se prezinta intr-un termen rezonabil pentru acceptarea mostenirii, aceasta va deveni vacanta. Mostenirile vacante revin comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii si intra in domeniul lor privat. Este considerata nescrisa orice dispozitie testamentara care, fara a stipula transmiterea bunurilor mostenirii, urmareste sa inlature aceasta regula.

Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplina, partajul se poate realiza prin buna invoiala, in forma si prin actul pe care partile le convin. Daca printre bunurile succesorale se afla imobile, conventia de partaj trebuie incheiata in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Daca nu sunt prezenti toti mostenitorii ori daca printre ei se afla minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca ori persoane disparute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile mostenirii in cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ori privitoare la persoanele disparute.

Atentie! Mostenitorii universali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii proportional cu cota succesorala ce ii revine fiecaruia. Inainte de partajul succesoral, creditorii ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii ori s-au nascut inainte de deschiderea mostenirii pot cere sa fie platiti din bunurile aflate in indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silita asupra acestor bunuri.

Ascendentii pot face partajul bunurilor lor intre descendenti. Partajul de ascendent se poate realiza prin donatie sau prin testament, cu respectarea formelor, conditiilor si regulilor prevazute de lege pentru aceste acte juridice. Partajul realizat prin donatie nu poate avea ca obiect decat bunurile prezente. Daca in partajul de ascendent nu au fost cuprinse toate bunurile mostenirii, bunurile necuprinse se vor partaja conform legii.

Este lovit de nulitate absoluta partajul in care nu s-au cuprins toti descendentii care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie in nume propriu, fie prin reprezentare succesorala.

de Florin Amariei

Data aparitiei: 26 Mai 2020
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Partajul in cadrul mostenirii. Impartirea corecta a averii":
Rating:

Nota: 3.6 din 5 din 5 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2021 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

MODIFICARILE din Contractele Civile si Actele Comerciale se aplica deja!

Folositi NOILE Modele de Documente pentru 2021

Descarcati GRATUIT Raportul Special "7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016