Newsletter Infojuridic
Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Rentrop&Straton organizeaza marti si miercuri, 2-3 februarie, Primul Seminar National de Contabilitate si Fiscalitate din 2010. Evenimentul are loc la Hotelul Crown Plaza si la el vor participa peste 200 de reprezentanti ai firmelor cu rezonanta din peisajul fiscal romanesc, alaturi de reprezentanti ai ANAF, Ministerul de Finante si lectori specializati.
Mai jos va vom tine la curent cu temele dezbatute de experti pe toata durata desfasurarii Seminarului National de Fiscalitate si Contabilitate
A inceput a doua zi a Seminarului National de Contabilitate!
Cititi Aici tot ce s-a discutat in Prima zi a Seminarului National de Contabilitate
A patra tema importanta discutata in a doua zi a Seminarului National de Contabilitate este "Tratamente contabile si fiscale privind reevaluarea imobilizarilor corporale"
Prezinta Gabriel Jinga, Consultant Divizia Audit Vulpoi & Toader Management
Seminarul Online de Fiscalitate si Contabilitate, 15 - 19 februarie Fise distractive pentru gradinita Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a
Toate noutatile
contabile
le veti afla de la acest eveniment
Detalii Aici
12.ASPECTE FISCALE In Normele metodologice ale art. 24 alin. 15 la pct 715 se precizeaza regimul fiscal al reevaluarilor istorice. Astfel:
- partea ramasa neamortizata a reevaluarilor contabile efectuate pana la 31.12.2003 a generat si genereaza recunoasterea de cheltuieli deductibile
- plusul din reevaluare inregistrat in perioada 1.01.2004 – 31.12.2005 a generat recunoasterea de cheltuieli nedeductibile pana la 31.12.2006 si deductibile dupa 1.01.2007
- Plusurile din reevaluare recunoscute dupa 1.01.2007 genereaza recunoasterea de cheltuieli deductibile cu amortizarea sau cu valoarea ramasa neamortizata a imobilizarilor scoase din functiune
Tot la pct. 715 din norme se precizeaza ca in cazul in care se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a se recalculeaza corespunzator.
ATENTIE: In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de reevaluare.
- Adoptarea tratamentului alternativ privind reevaluarea imobilizarilor corporale este o decizie foarte importanta, care a avut si va avea efecte pentru entitate pe termen lung.
- Aceasta decizie nu ar trebui determinata doar de obtinerea unor anumite avantaje fiscale pe termen scurt, deoarece acestea se pot transforma in adevarate ”bombe fiscale” pe termen lung.
- Evidenta contabila cat mai transparenta a reevaluarii poate sa determine eliminarea oricarui risc de aplicare a unui tratament fiscal eronat.
11. NOU (art.153): Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensul ca aceasta urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, in contabilitate se inregistreaza transferul activului din categoria imobilizari corporale in cea de stocuri. Transferul se inregistreaza la valoarea neamortizata a imobilizarii.
Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
In nota 6 „Principii, politici si metode contabile” din situatiile financiare se vor prezenta in cazul reevaluarii imobilizarilor corporale:
- elementele supuse reevaluarii, precum si metodele prin care sunt determinate valorile rezultate in urma reevaluarii;
- valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate;
- valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.
- tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare;
- modificarile rezervei din reevaluare:
- valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
- diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar;
- sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;
- valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
10. Operatiuni de reevaluare - Modificari nesemnificative fata de vechiul Ordin 1752/2005.
- Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar
- Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului.
- Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, DE REGULA, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.
- Reflectarea rezultatelor reevaluarii se face in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul in care s-a efectuat.
Evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor de intreprinderi (fuziuni, divizari) nu constituie reevaluare
NOU Fac exceptie situatiile in care data situatiilor financiare care stau la baza reorganizarii coincide cu data situatiilor financiare anuale.
- Daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita, cu ocazia reevaluarii acesteia i se stabileste o noua valoare si o noua durata de utilizare economica.
Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan.
O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati.
Exemple de grupe de imobilizari corporale sunt: terenuri; cladiri; masini si echipamente; nave; aeronave etc.
Exceptie la reevaluarea simultana: inexistenta unei piete active pentru un activ
O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) elementele comercializate sunt omogene;
b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati; si
c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.
Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.
*******************************************************
A treia tema importanta discutata in a doua zi a Seminarului National de Contabilitate este " Stocuri si alte active circulante din perspectiva Ordinului 3.055"
Prezinta Carmen Dragon, Consultant Divizia Audit Vulpoi & Toader Management
9. Prevederi privind calculatia costurilor
Calculatia costurilor presupune ansamblul lucrarilor efectuate intr-o forma organizata cu scopul de a obtine informatii privind costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, activitatilor sau altor obiecte de calculatie.
Organizarea lucrarilor privind calculatia costurilor depinde de o serie de factori, cum ar fi:
- marimea unitatii,
- structura organizatorica a acesteia,
- tipul si modul de organizare a productiei,
- tehnologia de fabricatie,
- gradul de integrare a productiei, caracterul etc.
In scopul determinarii costurilor unitare astfel incat bunurile, lucrarile, serviciile sa poata fi evaluate si recunoscute in contabilitatea financiara, iar preturile de vanzare sa poata fi stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, in contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifica in:
- costuri de achizitie;
- costuri de productie;
- costuri de prelucrare;
- cheltuieli ale perioadei.
Principiile calculatiei costurilor
Pentru asigurarea unui continut real si exact al structurii costurilor se vor avea in vedere urmatoarele principii:
1. Principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea etc. acestora. Acesta presupune ca la nivelul obiectelor de calculatie stabilite de fiecare persoana juridica sa se separe cheltuielile atribuibile obiectelor respective de cheltuielile ocazionate de restul activitatii. Cheltuielile care nu participa la obtinerea obiectelor de calculatie mentionate, cum ar fi: cheltuielile de administratie, cheltuielile de desfacere, regia fixa nealocata costului, cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare etc., nu se includ in costul acestora.
4. Principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare, de cheltuielile cu caracter neproductiv.
5. Delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile aferente productiei in curs de executie. Acest principiu este valabil pentru acele unitati productive a caror productie se prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de transformare, cantitatea si valoarea acesteia fiind diferita de la o perioada de gestiune la alta.
8. Inregistrarea in contabilitate a intrarii stocu
rilor se efectueaza la data transferului riscurilor si beneficiilor. In general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii si de livrare coincid. Totusi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
- bunuri vandute in consignatie sau stocurile la dispozitia clientului;
- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care raman in evidenta debitorului pana la vanzarea lor;
- bunuri receptionate pentru care nu s-a primit inca factura, care trebuie inregistrate in activele cumparatorului;
- bunuri livrate si nefacturate, care trebuie scoase din evidenta, transferul de proprietate avand loc;
- bunuri vandute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul proprietatii. De exemplu, la vanzarile cu conditia de livrare "ex-work", bunurile vandute ies din stocul vanzatorului din momentul punerii lor la dispozitia cumparatorului etc.
Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
In aplicarea alin. (1) este necesar sa se asigure:
a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune;
c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.
7. In cadrul stocurilor se cuprind:
- marfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
- materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
- materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit;
- materialele de natura obiectelor de inventar;
produsele, si anume:
- semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile
- animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie - lana, lapte si blana;
ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte;
- productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate.
In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, masinile folosite numai ca material de demonstratie pentru negociere in domeniul automobilelor, cu durata de utilizare de sub un an. Acestea se inregistreaza distinct in contabilitate, pe categorii de stocuri. Daca materialele de demonstratie au durata de utilizare mai mare de un an, ele reprezinta imobilizari.
Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele stocuri cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 32 „Stocuri in curs de aprovizionare” din Planul de conturi general).
6. Stocurile sunt active circulante care indeplinesc urmatoarele conditii:
- sunt detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
- sunt in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
- sunt sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
In categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabricatie, destinate vanzarii (de exemplu, ansambluri sau complexuri de locuinte etc. realizate de entitatile ce au ca activitate principala obtinerea si vanzarea de locuinte).
Daca constructiile sunt realizate in scopul exploatarii pe termen lung, de catre entitatea care le-a realizat, ele reprezinta imobilizari.
De asemenea, atunci cand un teren este cumparat in scopul construirii pe acesta de constructii destinate vanzarii, acesta este inregistrat la stocuri.
Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensul ca aceasta urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, in contabilitate se inregistreaza transferul activului din categoria imobilizari corporale in cea de stocuri. Transferul se inregistreaza la valoarea neamortizata a imobilizarii. Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
In cazul in care un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii, in functie de modul de negociere a contractelor de vanzare a bunurilor ce fac obiectul constructiei si vanzarii, valoarea terenului se include in valoarea activului construit sau se evidentiaza distinct la stocuri de natura marfurilor, la valoarea de inregistrare in contabilitate.
Daca terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
******************************************************
A doua tema importanta discutata in a doua zi a Seminarului National de Contabilitate este "Perspectiva Auditorului asupra Ordinului 3.055"
Prezinta Adina Bocan, Consultant Divizia Audit Vulpoi & Toader Management
5. Provizioane si Ajustari pentru depreciere
Desi limitate fiscal, provizioanele si ajustarile pentru depreciere trebuie inregistrate de catre companie pentru a reda imaginea fidela si pentru a oferi o informatie utila si actuala utilizatorilor. Auditorul este interesat ca activele companiei sa nu fie supraevaluate si va calcula/verifica ajustari pentru deprecierea acestora. Auditorul este interesat ca toate riscurile sa fie prezentate si inregistrate corespunzator si va calcula/verifica provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datoriile contingente.
Pentru auditor este foarte importanta existenta unui set/manual de proceduri interne care sa defineasca metodele si tratamentele contabile aplicabile companiei. Managementul este in masura sa aprecieze pe baza experientei si a istoricului care metode si tratamente reflecta cel mai bine activitatea companiei.
4. Corectarea erorilor exercitiilor anterioare pe seama rezultatului reportat sau a rezultatului curent
In cadrul procedurilor interne ale companiei se impune stabilirea unui prag de semnificatie fata de care corectarea erorilor provenite din perioade precedente se va efectua pe seama rezultatului reportat sau curent. Auditorul va estima pe baza propriului prag de semnificatie corectitudinea inregistrarii.
Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor. In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate.
EXEMPLU:
Inregistrarea unei facturi omise in anul in care a fost emisa, reprezentand o masa de protocol nu va avea o valoare semnificativa pentru nicio companie si se va corecta pe seama rezultatului curent, in timp ce o factura omisa reprezentand organizarea unui eveniment de promovare a unor produse in cadrul unei campanii de marketing ar trebui inregistrata pe seama rezultatului reportat.
3. Aspecte “sensibile” la audit:
Modificarea metodelor contabile
Modificarea politicilor contabile este permisa doar daca este ceruta de lege sau are ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii. In cazul modificarii unei politici contabile, entitatea trebuie sa mentioneze in notele explicative natura modificarii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofera informatii credibile si mai relevante, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii.
Nu se considera modificari ale politicilor contabile:
a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care difera ca fond de evenimentele sau tranzactiile produse anterior;
b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.
La modificarea unei metode contabile, compania trebuie sa calculeze impactul asupra situatiilor financiare ale anului precedent pentru a identifica valoarea diferentei generate de aplicarea unei alte metode. Este absolut necesara prezentarea in notele la situatiile financiare a schimbarii metodei contabile si a comparabilitatii cu perioada precedenta.
2. Suplimentar prevederilor Ordinului nr 3055, potrivit Legii Nr. 31 Republicata din 16 noiembrie 1990 privind societatile comerciale:
Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari - persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege.
Obligatii de prezentare:
Nota 10 la situatii financiare: Se prezinta in mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exercitiului financiar, de auditorul statutar sau firma de audit pentru auditul statutar al situatiilor financiare anuale, totalul onorariilor percepute pentru alte servicii de asigurare, totalul onorariilor percepute pentru servicii de consultanta fiscala si totalul onorariilor percepute pentru orice alte servicii decat cele de audit statutar.
Inventarierea si auditorul:
Auditorul trebuie sa se asigure asupra existentei activelor corporale si poate realiza acest lucru numai prin observarea numararii efective a stocurilor sau inspectia fizica a mijloacelor fixe. Auditorul nu se implica in numaratoare sau in organizarea inventarierii patrimoniului, ci doar certifica faptul ca inventarierea s-a efectuat in mod corespunzator si exista asigurare asupra existentei.
ORDINUL Nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii subliniaza faptul ca din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective si nici auditorii interni sau statutari.
1. Exercitiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic, in cazurile prevazute la art. 27 alin. (3) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.
Persoanele care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic au urmatoarele obligatii:
a) pentru primul exercitiu financiar incheiat in conditiile art. 27 alin. (3) din legea contabilitatii, sa intocmeasca situatii financiare anuale;
b) sa intocmeasca si sa depuna raportari anuale la unitatile teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in conditiile prevazute de prezentul ordin;
c) sa instiinteze in scris unitatea teritoriala a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala despre exercitiul financiar ales potrivit art. 27 alin. (3) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.
Conform art. 185 si 201 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu exercitiul financiar 2009 societatile comerciale vor depune situatiile financiare anuale numai la oficiile Registrului Comertului.
Potrivit prevederilor art. 185 alin. (4) din aceeasi lege, datele cuprinse in situatiile financiare anuale sunt transmise in forma electronica de catre oficiile Registrului Comertului catre Ministerul Finantelor Publice, in conditiile stabilite in acest sens.
(2) Situatiile financiare anuale depuse la oficiile Registrului Comertului vor fi insotite de formularul "Date informative" (cod 30) si formularul "Situatia activelor imobilizate" (cod 40).
*******************************************************
Prima tema importanta discutata in a doua zi a Seminarului National de Contabilitate este celebrul Ordin 3055, cu toate implicatiile sale.
Prezinta Georgiana Toader, Consultant Vulpoi & Toader Management
8. Mentiuni importante din Ordinul 3.055
Legat de repartizarea profitului nu se mai preia in noul Ordin fraza care interzicea modificarea inregistrarilor referitoare la repartizarea profitului.
In cazul in care aplicarea metodei LIFO conduce la solduri creditoare in conturile de stocuri, aceasta diferenta se reia pe seama altor venituri din exploatare.
Capitalul varsat in valuta
Inregistrarea contravalorii in lei a capitalului social subscris in valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din data subscrierii.
Diferentele de curs valutar intre cursul de la data subscrierii si cursul de la data varsarii capitalului social in valuta se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
Scoaterea din evidenta a unui bun adus ca aport la capital
Scoaterea din evidenta a unui bun care a constituit aport la capitalul social nu modifica capitalul social, cu exceptia situatiilor prevazute de legislatia in vigoare. In toate cazurile de modificare a capitalului social, aceasta se efectueaza in baza hotararii adunarii generale a actionarilor, cu respectarea legislatiei in vigoare.
Cheltuielile cu demolarea - precizari – pct. 105 (3)
In cazul in care o cladire este demolata pentru a fi construita o alta, cheltuielile cu demolarea sunt recunoscute dupa natura lor, fara a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului (care sunt enumerate ca fiind costuri ce pot fi capitalizate in costul constructiei). Acelasi tratament contabil se aplica si cheltuielilor reprezentand valoarea neamortizata a cladirii demolate.
7. Metodele de amortizare – sunt prezentate mai detaliat, inclusiv se adauga o a patra metoda.
112 - (1) Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:
- amortizarea liniara;
- amortizarea degresiva,
- amortizarea accelerata,
- amortizare calculata pe unitate de produs sau serviciu, atunci cand natura imobilizarii justifica utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
Aceasta metoda este identificata de IAS 16 ca fiind metoda amortizarii proportionale cu utilizarea. Este recomandabil a fi utilizata in cazul instalatiilor cu utilizare variabila (de exemplu in productie pot exista perioade de utilizare mai intensa sau mai redusa in functie de specificul activitatii) si are meritul ca amortizarea anuala fluctueaza in raport cu beneficiile generate de activ in fiecare an. Mai mult, daca amortizarea se regaseste in costul produselor finite, costul unitar din perioadele de productie redusa ar fi exagerat si ar putea depasi valoarea neta realizabila daca nu s-ar adopta amortizarea proportionala cu utilizarea.
6. Erori contabile
Elementul de noutate il constituie faptul ca se face distinctia intre:
- erorile semnificative aferente exercitiilor anterioare – care se corecteaza pe seama rezultatului reportat;
- erorile nesemnificative aferente exercitiilor anterioare – care se POT corecta pe seama rezultatului curent.
Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor.
In Codul Fiscal corectarea erorilor presupune refacerea declaratiei 101. Ca atare o corectare a unei erori aferente exercitiilor anterioare pe seama rezultatului curent trebuie sa tina seama si de acest lucru.
5. Leasing financiar, leasing operational, lease back
Se subliniaza obligativitatea privind „clasificarea contractelor de leasing financiar sau leasing operational se efectueaza la inceputul contractului” – pct. 95 (2).
Punctul 98 (2) precizeaza modul de recunoastere pentru dobanda curenta si cea viitoare aferenta unui contract de leasing financiar prin conturi in afara bilantului 8051 "Dobanzi de platit".
98 - (1) Reflectarea in contabilitatea locatarilor a activelor aferente operatiunilor de leasing financiar se efectueaza cu ajutorul conturilor de imobilizari necorporale si imobilizari corporale.
(2) Dobanzile de platit corespunzatoare datoriilor din operatiuni de leasing financiar se inregistreaza in contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitatii de angajamente, in contrapartida contului de cheltuieli. Dobanda de platit, aferenta perioadelor viitoare, se evidentiaza in conturi in afara bilantului (contul 8051 "Dobanzi de platit").
Pentru leaseback, in cazul transformarii intr-un leasing financiar se face precizarea ca desi aceasta tranzactie (vanzarea si apoi inchirierea) nu se recunoaste in contabilitate separat in cele doua faze, totusi din punct de vedere al TVA sunt 2 tranzactii distincte
102 - O tranzactie de vanzare a unui activ pe termen lung si de inchiriere a aceluiasi activ in regim de leasing (leaseback) se contabilizeaza in functie de clauzele contractului de leasing, astfel:
a) daca tranzactia de vanzare si inchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzactia reprezinta un mijloc prin care locatorul acorda o finantare locatarului, activul avand rol de garantie.
4. II. Tranzactii specifice
1. Plati anticipate in contul impozitului pe profit
Reflectarea platilor anticipate in contul impozitului pe profit se vor recunoaste prin intermediul contului 4411 „Impozitul pe profit” in contrapartida contului 691 „Cheltuieli privind impozitul pe profit” deoarece are natura unei obligatii (ce se va inregistra trimestrial) ce se calculeaza diferit: nu se mai determina in termeni reali in functie de rezultatul efectiv trimestrial ci in baza impozitului declarat pentru anul anterior
198 - (1) Impozitul pe profit/venit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite.
(2) Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept creanta.
(3) Platile anticipate in contul impozitului pe profit, determinate potrivit legii, se reflecta distinct in contabilitate (contul 4411 "Impozitul pe profit").
2. Imobilizarile financiare primite cu titlu gratuit se recunosc in contul 1068 „Alte rezerve”
Deoarece imobilizarile financiare se refera la interese de participare detinute in societati afiliate in sensul dezvoltarii activitatii si nu pentru tranzactionare, s-a considerat mai potrivit ca recunoasterea primirii gratuite sa se faca prin intermediul unui cont de rezerve.
3. Conturile 418 „Clienti facturi de intocmit” si respectiv 408 „Furnizori facturi de sosit” – recunoastere lunara
O precizare foarte importanta legata de principiul independentei exercitiului este cea legata de recunoasterea in contabilitate a cheltuielilor, respectiv veniturilor fara factura. In acest punct erau adesea extrem de multe dificultati legate de recunoasterea asa numitilor „accruals” care respectau independenta exercitiului dar, din punct de vedere fiscal nu erau recunoscuti ca si cheltuiala / venit deoarece nu aveau la baza documentele prevazute in Codul Fiscal. Pe baza acestor precizari, avand in vedere posibilitatea de recunoastere a acestor elemente in baza reglementarilor contabile ele ar trebui recunoscute si din punct de vedere fiscal, cu conditia existentei documentelor care atesta livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
Datoriile catre furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, pana la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"), pe baza documentelor care atesta primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.
Creantele fata de clientii pentru care, pana la finele lunii, nu au fost intocmite facturile se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 418 "Clienti - facturi de intocmit"), pe baza documentelor care atesta livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
(2) In baza contabilitatii de angajamente, entitatile trebuie sa evidentieze in contabilitate toate veniturile si cheltuielile, respectiv creantele si datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
(3) In conturile de furnizori si clienti se evidentiaza distinct datoriile, respectiv creantele din penalitati stabilite conform clauzelor contractuale, despagubiri datorate pentru contracte intrerupte inainte de termen si alte elemente de natura similara.
2. Reflectarea in contabilitate a depozitelor si acreditivelor bancare (lei/valuta) ca investitii pe termen scurt
In vechiul Ordin 1752/2005 depozitele si acreditivele nu figurau intr-o categorie anume de active. Datorita acestei lipse de reglementari, depozitele (fie in lei fie in valuta) erau reflectate in diverse conturi din balanta, ceea ce crea probleme de comparabilitate a situatiilor financiare: fie ca si creante imobilizate (depozitele pe termen lung reprezentand o suma pusa la dispozitia bancii si ca atare societatea avea un drept de creanta asupra bancii), fie ca disponibilitati (analitic distinct la contul de disponibilitati bancare).
Ordinul 3055 precizeaza ca „(2) in categoria altor investitii pe termen scurt intra si depozitele bancare pe termen scurt.”, ceea ce inseamna ca acestea ar trebui reflectate in clasa 50 „Investitii pe termen scurt” prin intermediul contului 508 „Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate”. in cadrul acestui cont, in planul de conturi din ordin exista detaliate insa doar doua analitice:
- 5081. Alte titluri de plasament (A)
- 5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament (A)
Daca pentru celelalte elemente din categoria investitiilor pe termen scurt, la iesirea din gestiune se aplica una din metodele de evaluare aplicabile si pentru stocuri (LIFO, FIFO, CMP), pentru depozitele bancare aceste reguli nu se aplica
Ordinul precizeaza modalitatea de inregistrare si respectiv lichidare a depozitelor pe termen scurt si a acreditivelor in valuta:
- La constituire se inregistreaza la nivelul cursului BNR din ziua respectiva;
- Lichidarea se realizeaza in baza cursului BNR valabil in ziua respectiva;
- Diferentele de curs intre cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt inregistrate in contabilitate (in baza reevaluarii lunare) si cursul BNR din ziua lichidarii se recunosc in venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar.
Diferentele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt inregistrate in contabilitate si cursul Bancii Nationale a Romaniei de la data lichidarii depozitelor bancare se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
I. Implicatii asupra tranzactiile contabile lunare
1. Evaluarea lunara a creantelor si datoriilor in valuta la cursul BNR din ultima zi bancara a lunii in cauza. Ramane de stabilit daca acest curs se va comunica oficial ca la fiecare sfarsit de an sau se va considera efectiv cel anuntat pe site-ul BNR in ultima zi din luna.
186 - La finele fiecarei luni, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
Prevederile de mai sus se aplica si creantelor si datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute. In acest caz, diferentele inregistrate se recunosc in contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dupa caz.
Aceasta reevaluare, in cursul anului 2010 nu va avea implicatii asupra rezultatului fiscal deoarece incepand cu ianuarie 2010 societatile vor aplica sistemul de plati anticipate, dar se va reflecta in rezultatul contabil. De abia in anul 2011, cand se va stabili rezultatul fiscal final diferentele de curs vor avea impact, ceea ce inseamna ca din perspectiva fiscala, efectul diferentelor de curs inregistrate lunar in contabilitate va avea consecinte asupra sumei impozitului pe profit doar la sfarsit de an, ca si pana in prezent.
Ziua 2 de Seminar - 03 februarie 2010
Modificarile Legii Contabilitatii si a Reglementarilor contabile conforme cu Directivele europene
- 08.30 - 09.00: Inregistrarea participantilor si inmanarea materialelor de seminar
- 09.00 - 13.00: Prezentari in plen
4 ore de prezentari si discutii in plen despre cum vor arata Reglementarile contabile in 2010. Au fost invitati:
- Georgeta Petre, Director Directia Legislatie si Reglementari Contabile
- Georgiana Toader, Consultant Vulpoi & Toader Management
- Nina Nicolae, Consultant Vulpoi & Toader Management
- Simona Sauciuc, Consultant Vulpoi & Toader Management
- 13.00 - 14.00: Pranz si networking contabil intr-unul din cele mai bune restaurante din Bucuresti, restaurantul Crowne Plaza.
14.00 - 17.30: 4 ateliere de lucru: 4 ateliere speciale in care primiti rezolvari concrete la problemele dumneavoastra specifice.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
ARTICOLE SIMILARE
