Spalarea Banilor: Metode comune si prevenire

Legislatia din Romania defineste infractiunea de spalare a banilor ca fiind:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri ori in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei; 
b) ascunderea ori disimularea adevaratei naturi, a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni; 
c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri de catre o alta persoana decat subiectul activ al infractiunii din care provin bunurile, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni. 

Altfel spus, daca cineva stie ca banii pe care ii detine provin dintr-o activitate criminala, dar ii foloseste in continuare, acest lucru este considerat spalare de bani.

NOU! Ghid complet cu proceduri editabile pentru prevenirea spalarii banilor - actualizat conform noilor reglementari. Scapati fara emotii de riscul amenzilor!

La nivel global, spalarea banilor este estimata la 2-5% din PIB-ul total, un lucru extrem de periculos, avand in vedere ca efectele criminalitatii financiare se rasfrang asupra societatii in ansamblul ei.

       
Prin spalarea banilor se da o aparenta de legalitate unor profituri obtinute ilegal de catre infractori. Procesul este unul dinamic, in mai multe etape, ce implica:

Din acest moment, fondurile sunt complet integrate in economia legala iar legatura cu activitatea infractionala devine greu de dovedit.

 

Spalarea banilor are un impact negativ major asupra economiei, pentru ca afecteaza atat stabilitatea pietelor financiare, cat si increderea publicului in sistemele economice si de justitie.

De regula, in procesul de spalare a banilor sunt folositi bani obtinuti din activitati infractionale, cum ar fi traficul de droguri, coruptia sau evaziunea fiscala. Pe termen lung, spalarea banilor poate destabiliza sistemul financiar, incurajand tranzactii speculative si creand bule economice artificiale, deoarece fondurile murdare sunt investite in moduri imprevizibile, fara o baza economica solida.

NOU! Ghid complet cu proceduri editabile pentru prevenirea spalarii banilor - actualizat conform noilor reglementari. Scapati fara emotii de riscul amenzilor!

Spalarea banilor influenteaza negativ inclusiv competitia in mediul de afaceri, antreprenorii onesti fiind descurajati sau exclusi din piata de cei care se folosesc de bani murdari pentru a-si proteja interesele. Daca nu este controlat, fenomenul de spalare a banilor poate submina eforturile depuse pentru existenta unor piete libere si competitive, si afecteaza dezvoltarea unei economii sanatoase.

Pentru combaterea acestui fenomen, legislatia din Romania si directivele europene impun masuri stricte de monitorizare si raportare pentru institutiile financiare. Printre actele normative care vizeaza acest fenomen se numara: 

- Legea nr. 129 din 11 iulie 2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative;

- Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, pentru entitatile raportoare supravegheate si controlate de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor – aprobata prin Ordinul nr. 37/2021;

- Ordinul nr. 14 din 21 ianuarie 2021 pentru aprobarea formei si continutului rapoartelor prevazute la art. 6 si 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative si a metodologiei de transmitere a acestora;

- Ordonanta de Urgenta nr. 202/2008 privind punerea in aplicare a sanctiunilor internationale – Ofera cadrul necesar pentru implementarea sanctiunilor internationale in domeniul combaterii finantarii terorismului si spalarii banilor.

- Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedura Penala 

- Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal

- Regulamentul BNR nr. 2/2019 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

Companiile au obligatia de a implementa masuri stricte pentru a preveni spalarea banilor si finantarea terorismului. Aceste masuri sunt reglementate in principal prin Legea nr. 129/2019 si includ urmatoarele: 

1. Cunoasterea clientelei - companiile trebuie sa colecteze si sa verifice informatii despre identitatea clientilor, precum si despre scopul si natura relatiilor de afaceri.

2. Evaluarea riscurilor - presupune identificarea factorilor de risc asociati, analiza tranzactiilor si aplicarea unor masuri de control adecvate.

3. Monitorizarea tranzactiilor si raportarea celor care ridica suspiciuni. Legea obliga companiile sa desemneze o persoana responsabila cu raportarea activitatilor suspecte si cu mentinerea legaturii cu autoritatile.

5. Implementarea unor politici interne de pentru prevenirea spalarii banilor, inclusiv reguli de acceptare a clientilor, masuri de raportare si monitorizare, precum si planuri de evaluare a riscurilor.

7. Pastrarea evidentelor si a datelor referitoare la clienti si tranzactii pentru o perioada de cel putin 5 ani. Acest lucru asigura ca autoritatile pot efectua investigatii retrospective in cazurile in care apar suspiciuni ulterioare.

Prin implementarea acestor masuri, companiile se asigura ca respecta legislatia in materie de prevenire si combatere a spalarii banilor si contribuie activ la mentinerea integritatii sistemului financiar.