Implementarea PNRR incepe sa se contureze si deja avem primele 10 schimbari pregatite pentru mediu. Masurile se axeaza pe combaterea poluarii si activarea unor noi tehnologii.
La nivel european, tara noastra are cele mai ridicate costuri sociale anuale pe cap de locuitor asociate cu problemele legate de poluare (1.81 euro/an/cap de locuitor). Bucurestiul, spre exemplu, este orasul european cu cele mal mari costuri sociale pe cap de locuitor cauzate de impactul poluarii aerului asupra sanatatii, in speta 3.004 euro in fiecare an.
Drept urmare a faptului ca tara noastra nu respecta valorile limita privind poluarea aerului cu pulberi in suspensie, incepand din 2009, a fost declansata procedura de infringement de catre Comisia Europeana, iar Romania a fost atentionata ca in mai multe orase sunt depasite anumite valori limita privind poluarea aerului cu pulberi in suspensie. Comisia Europeana a chemat in 2018 Romania in judecata la Curtea de Justitie a Uniunii Europene pentru esecul sistemic de a reduce poluarea. Masurile luate de tara noastra au fost ineficiente, motiv pentru care Romania a fost condamnata in 2020 de Curtea de Justitie a Uniunii Europene pentru depasirea limitelor pentru PM10 in Bucuresti.
Au fost declansate impotriva Romaniei 6 proceduri de infringement, iar 30% din procedurile de infringement de la capitolul mediu sunt pe subiectul AER, una din cele mai vechi probleme de rezolvat este cea ce privitor la monitorizarea defectuoasa a calitatii aerului.
In mai 2020 Comisia Europeana a trimis din nou Romaniei o scrisoare pentru punere in intarziere privitor la respectarea cerintelor Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului inconjurator, intrucat nu au fost realizate obligatiile de masurare, informare a publicului si raportare.
Prin Planul National de Rezilienta si Redresare in pilonul I - Tranzitia Verde, in componenta 3 - Managementul deseurilor, PNRR adreseaza provocarile ce tin de protejarea mediului, prin o reforma si 3 linii principale de investitii. Buget total propus: 1,2 miliarde euro. Din acesti bani urmeaza sa se implementeze urmatoarele 10 schimbari.
1. Definitii noi pentru alti poluanti
Introducerea notiunii de alti poluanti este relevanta din perspectiva impactului asupra sanatatii umane, acesti poluanti fiind cunoscuti drept elemente cu impact sustinut in cauzarea bolilor bronho-pulmonare, atac cerebral, boli alergice, cancer, precum si alte afectiuni. Sursele sunt diverse, de la imisii in zootehnie si agricultura pentru formaldehida si amoniac, la emisiile ce provin de la gropile de gunoi pentru hidrogenul sulfurat si cele din trafic pentru negru de fum. Lista poluantilor se va regasi in Anexa 1^1 si va cuprinde, urmatorii poluanti: formaldehida, amoniac, hidrogen sulfurat, negru de fum.
Introducerea acestor poluanti in Anexa 1^1 si nu in Anexa 1 urmareste rolul diferit pe care autoritatea pentru protectia mediului si-l asuma in ceea ce priveste acesti poluanti. Prin aceasta reglementare se urmareste suplinirea unui vid legislativ si introducerea acestor poluanti nu in scopul evaluarii calitatii aerului, ci al informarii cetatenilor si monitorizari calitatii aerului in cazul episoadelor de poluare, sau in zone cu infrastructura sensibila la poluare.
2. Este redefinita Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA)
In contextul in care in mai 2020 Romania a primit din partea Comisiei Europene o decizie de punere in intarziere pentru neindeplinirea obligatiilor pe calitatea aerului, mai precis au fost inregistrate depasiri ale valorilor-Iimita pentru dioxidul de azot (NO2) in aglomerarile Bucuresti, Brasov, Iasi, CluJ-Napoca si Timisoara, iar Romania nu a luat masuri corespunzatoare pentru a scurta cat mai mult posibil perioadele de depasire. Conform comunicarii, Comisia a solicitat si clarificari cu privire la monitorizarea corespunzatoare a concentratiilor de dioxid de azot (NO2) intr-una dintre aglomerari (Bucuresti), unde datele erau insuficiente.
Clarificarea statutului si functionarii Retelei Nationale pentru Monitorizarea Calitatii Aerului, precum si a tipurilor de echipamente si date pe care aceasta le inglobeaza este necesara pentru monitorizare permanenta si transparenta a calitatii aerului, in concordanta cu recomandarile CE.
3. Senzori noi pentru masuri informative
Senzorii (pentru masurari informative) ofera informatii complementare cu privire la calitatea aerului, cu scopul de a contribui la politicile publice pentru managementul calitatii aerului din orase si la informarea corecta si constanta a cetatenilor cu privire la calitatea aerului. Desi cadrul cerintelor este deocamdata unul limitat, putem defini anumiti parametri de utilizare a senzorilor si a datelor furnizate de acestia, precum si o serie de specificatii pentru instalarea lor, in vederea obtinerii celor mai bune rezultate.
Prin definirea echipamentului de masurare se creeaza premisele pentru ca datele de referinta privind calitatea aerului sa poata fi considerate probe in cazul declansarii unei proceduri judiciare. Orice instrument care a demonstrat ca intruneste parametrii de calitate a datelor si trasabilitate, conform cu standardele europene si cerintele programelor internationale cum este cel al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) este considerat instrument de referinta. Senzorii pentru masurari informative pot fi folositi pentru redarea variabilelor poluantilor in functie de zona geografica si de timp, si pot ajuta in localizarea surselor poluarii.
4. Se introduce monitorizarea PM 1.0
Studiile efectuate la nivel international si european arata ca usurinta cu care aceste particule intra in fluxul sanguin produce consecinte grave asupra sanatatii, fiind responsabile de afectiuni cardiovasculare, pulmonare, neurologice. Studiile au aratat ca PM1.0 poate duce la nasteri premature si poate afecta dezvoltarea fatului.
Acolo unde concentratia de PM2,5 este foarte crescuta, OMS recomanda evaluarea concentratiilor de PM 1.0, desi la nivel international nu exista un standard acceptat. Cand dupa validarea datelor, fractia de PM2,5 este peste 80% din PM 10 se recomanda evaluarea fractiei PMl.O in special in zonele in care se regaseste infrastructura sensibila la poluare (scoli, gradinite, spitale, case de batrani).
Sunt mai multe metode de referinta pentru masurarea PM1.0, cele indicate de catre specialisti ca fiind potrivite sunt: masurarea in camp electrostatic si masurarea optica a particulelor.
5. Se infiinteaza SNCA
Avand in vedere ca in prezent nu exista o autoritate care sa asigure viziunea unitara si coroborata a tuturor factorilor interesati de calitatea aerului, precum si faptul ca in momentul de fata deciziile privind dezvoltarea retelei de monitorizare se iau exclusiv la nivel central, fara o consultare reala cu mediu academic, autoritati publice locale si societatea civila, consideram oportuna crearea unui organism de decizie si coordonare la nivelul caruia sa fie elaborate strategii, planuri de masuri si dezvoltare a domeniului calitatii aerului. Lipsa unui punct de vedere din partea mediului academic in ceea ce priveste noile tehnologii, retele si studii relevante este o reala pierdere pentru domeniul monitorizarii, mai ales ca exista initiative remarcabile ale unor institute si universitati in domeniul monitorizarii, controlului si studierii calitatii aerului. De asemenea, consideram oportune implicarea societatii civile si a unor reprezentanti ai autoritatilor publice locale, in spiritul transparentei, dar si a unei mai mari relevante privind eforturile de monitorizare a calitatii aerului.
6. Transparentizare pentru RNMCA
Asigurarea transparentei datelor din RNMCA reprezinta o procedura necesara pentru informarea constanta si coerenta a populatiei, totodata si pentru centralizarea datelor din diferitele retele de monitorizare.
Conform prevederilor art.2, punctul 8 din Legea privind datele deschise si reutilizarea informatiilor din sectorul public ce transpune DIRECTIVA (EU) 2019/1024 a Parlamentului European si a Consiliului privind datele deschise si reutilizarea informatiilor din sectorul public, care a inlocuit Directivele precedente dedicate reutilizarii informatiilor din sectorul public, date deschise inseamna date ce pot fi utilizate in mod liber, reutilizate si redistribuite de catre oricine in orice scop.
Introducerea obligatiei de a asigura functionarea aplicatiilor informatice necesare colectarii vine in contextul in care anterior au fost sincope in functionarea aplicatiilor de colectare si prelucrare a datelor pentru inventarele de emisii.
7. Primariile, obligate sa informeze cetatenii
Informarea cetatenilor cu privire la calitatea aerului dintr-o unitate administrativ teritoriala ar trebui sa cada in sarcina primariilor, iar acestea ar trebui sa asigure cel putin o forma de informare din cele descrise, avand in vedere impactul asupra calitatii vietii pe care poluarea aerului o are asupra locuitorilor.
Neindeplinirea acestei obligatii va fi sanctionata, de aceeasi maniera ca alte obligatii de mediu ce cad in sarcina primarilor, asa cum sunt acestea prevazute in Ordonanta de Urgenta nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deseurilor. Asumarea responsabilitatii pentru informarea corecta si coerenta a cetatenilor trebuie sa revina si primariilor, mai ales ca acestea au cele mai extinse capacitati pentru comunicarea cu cetatenii. Cresterea este justificata de faptul ca in legislatia privind gestionarea deseurilor (Ordonanta de Urgenta nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deseurilor art. 62, alin.l, lit. d) se regaseste acest cuantum pentru neindeplinirea obligatiilor ce revin autoritatilor publice.
8. Garda Nationala de Mediu va masura calitatea aerului la interventii
Garda Nationala de Mediu (GNM), autoritatea nationala cu atributii de inspectie si control, nu dispune in prezent de cadrul legal pentru a inregistra masurari ale imisiilor in cadrul interventiilor in teren si de multe ori activitatea de constatare a evenimentelor punctuale de poluare este zadarnicita si tergiversata de incapacitatea de a monitoriza prin echipamente proprii accidentele de poluare la fata locului.
Procesul de solicitare a unui laborator mobil din partea ANMP este unul birocratic, iar lipsa echipamentelor proprii poate conduce la imposibilitatea ducerii la indeplinire a atributiilor prevazute la art. 11 din legea 104/2011, sau la indeplinirea lor cu greutate.
9. Garda de Mediu, informata in timp real despre poluare
Prin implementarea procedeului de transmitere in timp real a datelor catre comisariatele judetene ale GNM, aceasta va fi informata imediat privind depasirile valorilor limita la cosul de emisie, putand interveni rapid pentru stoparea sau prevenirea poluarii, eficientizandu-si astfel interventiile. Publicarea pe site-urile proprii, sau in spatii publice are rolul de a asigura transparenta datelor si corecta informare a publicului.
Entitatea poluanta nu raporteaza acum catre ANPM, ci catre o terta societate care transmite ulterior catre ANPM.
10. Criterii noi pentru senzorii in baza carora se efectueaza masuri
Noua Anexa, Anexa 8^1, va introduce criterii noi si un plan de retea, cu scopul de a crea legaturi si modele de integrare a datelor din diferite retele. Planul poate fi completat de orice operator de senzori de masurari informative si transmis catre autoritatea centrala pentru protectia mediului (ANPM).
Proiectul de lege care sustine aceste modificari a fost semnat de toti parlamentarii USR si cativa de la PNL. Propunerea de act normativ a fost prezentata la Senat, asadar deputatii vor avea votul decizional. Ramane de vazut forma in care va fi aprobat.
E-JURIDIC.RO
