Organizatiile neguvernamentale semnatare considera ca proiectul de lege initiat de catre Guvern privind acordarea de despagubiri cetatenilor ale caror proprietati au fost confiscate abuziv este unul care produce inegalitati profunde si lezeaza drepturi prevazute in Constitutia Romaniei.
Sustinem ca prin acest demers se continua seria de erori si nereguli care au existat in procesul de restituire din ultimii douazeci de ani, pornind de la instabilitatea si impredictibilitatea legislativa, birocratia excesiva si lipsa de cooperare eficienta intre institutiile locale si cele centrale, precum si coruptia care a condus la retrocedari ilegale. Romania este una dintre putinele tari din fostul spatiu comunist care nu a reusit sa produca o legislatie coerenta si un sistem de restituire a proprietatii just pentru cei deposedati de bunuri, iar promulgarea unei legi precum cea de fata risca sa evidentieze in continuare aceste sincope grave.
Din punct de vedere moral, proiectul legislativ incalca chiar principiile pe care le evoca in articolul 2, si anume predictibilitatea, echitatea, transparenta si cel al esalonarii si stabileste norme de inegalitate intre persoanele indreptatite sa recupereze proprietatea confiscata in mod abuziv. Din punct de vedere legal, sustinem ca proiectul incalca prevederile constitutionale, in speta cele prevazute in articolul 44, referitor la garantarea de catre stat a dreptului la proprietatea privata si in articolul 16, care reglementeaza egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari.
Consideram ca initiativa Guvernului de a modifica mecanismele de despagubire, prin eliminarea restituirii in natura sau prin compensarea la valoarea integrala si reducerea la un plafon de 15% este injusta si creeaza profunde inegalitati daca ne raportam la bunurile recuperate deja de proprietari in ultimii 20 de ani. Dificultatile financiare invocate de catre Ministerul Finantelor Publice nu justifica producerea unor norme care incalca drepturile si libertatile civice. De asemenea, comparatiile cu situatiile din statele vecine nu pot fi introduse ca argument atat timp cat in tari precum Germania, Cehoslovacia sau Ungaria s-au aplicat principii unitare, fie ca a fost vorba de retrocedari prin compensari (chiar daca au fost sume plafonate), fie in natura.
In acest context, solicitam Guvernului sa actioneze atat pe plan legislativ, cat si pe cel administrativ. In primul rand evidentiem faptul ca una dintre prioritatile absolute este solutionarea problemei privind managementul defectuos din institutiile responsabile cu aplicarea legislatiei relevante, rezolvarea problemelor de integritate si initierea unor actiuni solide de eliminare a coruptiei din institutiile locale, dar mai ales din Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, al carui presedinte a fost retinut in 2011 pentru favorizarea unor potentiali beneficiari si solutionarea cazurilor ajunse in justitie care treneaza in mod inacceptabil.
Din punct de vedere legislativ, solicitam identificarea unor masuri in acelasi timp nediscriminatorii si viabile din punct de vedere economic si social. Sustinem necesitatea stabilirii unei mecanism pentru despagubiri echitabil, unitar si realist, care sa nu incalce cerintele CEDO, cele constitutionale sau cele morale.
Pentru detalii si informatii suplimentare, va rugam sa il contactati pe Septimius Parvu, Director adjunct al Asociatiei Pro Democratia, la numarul de telefon 0751194713 sau pe adresa de e-mail septimius.parvu@apd.ro.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. 1 lit. a, respectiv avertismentul scris, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. Se sanctoneaza un salariat cu avertisment scris. Precizati daca este suficienta comunicarea deciziei de sanctionare, cu avertisment in acest caz, pe e-mail-ul de serviciu al salariatului. Mentionez ca e-mail-ul de serviciu este utilizat oficial pentru comunicari importante,...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: In cazul pensiei la limita de varsta in cei 40 de ani cu reducere de 5 ani, sunt inclusi anii pentru concediu crestere copii? Daca salariata are 40 de ani de munca 36 de ani munca 4 ani crestere copil = total 40 ani, poate iesi la pensie cu 5 ani mai devreme, 63-5 = 58 ani?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Daca un angajator acorda tichete de masa, acestea trebuie trecute in regulamentul intern astfel incat sa beneficieze toti salariatii ? sau se fac acte aditionale si se acorda preferential?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<