Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Comentariile Ministerului Justitiei cu privire la Concluziile preliminare si observatiile Raportorului special al ONU

Precizari prealabile
- In perioada 17-24 mai, doamna Gabriela Knaul, raportor special al Natiunilor Unite pentru independenta magistratilor si a avocatilor, a efectuat o misiune in Romania. In cursul misiunii, raportorul special a avut intalniri cu reprezentanti ai Ministerului Justitiei, Ministerului Afacerilor Externe, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii, Parchetului General, Consiliului National de Combatere a Discriminarii, Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat, precum si judecatori, procurori, avocati, executori judecatoresti de la Bucuresti, Iasi, Cluj si Pitesti


- Concluziile preliminare si observatiile Raportorului special ONU au fost publicate la adresa http://www.onuinfo.ro/mass_media/comunicate_de_presa/715/

- Ministerul Justitiei apreciaza demersul raportorului special ONU si va prelua o serie de recomandari si observatii din cuprinsul documentului

- Analizand continutul concluziilor preliminare, Ministerul Justitiei aduce si o serie de comentarii si precizari in vederea asigurarii unui continut corect si complet al informatiei prezentate in document.

- Apreciem ca acestea vor trebui avute in vedere la redactarea formei finale a raportului, pentru a se evita furnizarea de informatii inexacte sau incomplete.

- Ministerul Justitiei isi exprima intreaga disponibilitate de a transmite informatii si precizari suplimentare in procesul de redactare a raportului, in cursul termenului indicat pentru finalizarea acestuia.

Comentarii punctuale

Concluziile preliminare: "Reforma implica schimbarea unui status quo. Ea este asadar un proces complex care necesita o reflectie prudenta pentru a stabili impactul sau viitor. O reforma care intentioneaza cu adevarat sa genereze schimbari pozitive trebuie sa prevada evaluari preliminare si consultari largi cu toti factorii interesati.
Romania a introdus asa-numita "mica reforma" (legea 202 din 2010) pentru a se pregati de angajarea in marea reforma asteptata pentru 2011."

Comentariul 1:

- Legea Micii Reforme (LMR – Legea nr. 202/2010) insumeaza un set de norme procedurale care anticipeaza intrarea in vigoare a celor patru Coduri. In LMR sunt
preluate prevederi din Codurile de procedura care pot fi aplicate anterior Codurilor si care sunt menite in primul rand la accelerarea duratei proceselor, aspect cu privire la care Romania a fost criticata in rapoartele Comisiei Europene (CE) in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV).

- Cu privire la impactul LMR, in Raportul privind Starea Justitiei, elaborat si publicat de catre CSM, referitor la efectele modificarilor legislative din cursul anului 2010 asupra actului de justitie, se mentioneaza ca opinia majoritara la nivelul instantelor judecatoresti este aceea ca modificarile legislative survenite au avut mai degraba o influenta pozitiva asupra actului de justitie (75%). Exista insa instante care au raspuns in sensul ca influenta este mai degraba negativa (18,75%). In procent de 6,25% s-a apreciat ca influenta actelor normative adoptate este negativa.

- In ceea ce priveste parchetele, opinia majoritara asupra modificarilor legislative survenite in cursul anului 2010 este in sensul ca acestea au avut o influenta mai degraba pozitiva (62, 5 %). Unele parchete au considerat ca influenta asupra actului de justitie a fost mai degraba negativa (25%). S-a exprimat si opinia minoritara, in sensul ca influenta actelor normative este pozitiva (12, 5 %).

- Credem ca procentele care exprima reactii negative se inscriu in cele specifice inertiei care caracterizeaza orice tip de reforma.

Concluziile preliminare : ‚In timpul vizitei mele in Romania o mare majoritate a factorilor de interes si-au exprimat serioase ingrijorari cu privire la faptul ca reforma avanseaza prea repede.’

Comentariul 2:

- In raportul anual pe 2010 al CE, elaborat in cadrul MCV, se mentiona expres: „Romania nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reforma si de a imprima directia acestui proces, iar factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumita reticenta de a coopera si de a isi asuma responsabilitati. Aceste deficiente trebuie corectate rapid pentru a permite Romaniei sa isi redinamizeze procesul de reforma.”

- In consecinta, au fost luate masuri pentru corectarea criticii Comisiei Europene. Drept urmare, in Raportul intermediar din februarie 2011 se mentiona: „De la ultima evaluare efectuata de Comisie, Romania a raspuns in mod constructiv la recomandarile Comisiei. Pentru a consolida dinamismul reformei care a fost revigorat, Romania ar trebui sa se axeze pe pregatirea temeinica in vederea punerii in aplicare a noilor coduri si ar trebui, de asemenea, sa dispuna revizuirea cuprinzatoare a modului de functionare a sistemului judiciar, pentru a sprijini punerea in aplicare a ajustarilor structurale suplimentare care se impun si a investitiilor necesare pentru a asigura celeritatea, calitatea si consecventa procesului judiciar.”

Concluziile preliminare : ‚S-au exprimat de asemenea ingrijorari cu privire la faptul ca masurile se iau prim ordonanta de urgenta, ceea ce face dificil un dialog fructuos care ar trebui sa existe in mod normal intre Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii in administrarea justitiei, precum si societatea civila.’

Comentariul 3:

- Guvernul nu a introdus masuri de reforma a sistemului judiciar pe calea ordonantelor de urgenta, ci exclusiv prin lege.

- Precizam ca OUG 116/2009 pentru instituirea unor masuri privind activitatea de inregistrare in Registrul Comertului si OUG 16/2011 privind unele masuri temporare pentru continuarea activitatii Consiliului Superior al Magistraturii sunt menite la a degreva instantele sau a asigura functionalitatea CSM pana la finalizarea procesului de alegeri.

- In perioada 2010-2011 numarul ordonantelor de urgenta initiate de MJ a fost foarte restrans – in cursul anului 2010 - doua , iar in cursul anului 2011, pana la acest moment, tot doua ordonante de urgenta. Acestea, in special cele din 2011, au reprezentat interventii pe care le consideram salutare pentru buna functionare a profesiei de avocat, profesie esentiala pentru actul de justitie, precum si pentru asigurarea functionalitatii CSM.

- De altfel, chiar si la nivelul Guvernului problema legiferarii excesive prin intermediul ordonantelor de urgenta a fost abordata si analizata inca de cel putin 5 ani, perioada in care trendul de adoptare a unor astfel de instrumente legislative a fost evident descrescator. Spre exemplu, daca in anul 2000 s-au adoptat 300 de ordonante de urgenta, in 2010 numarul acestora a scazut la 133 (la nivelul intregului Guvern).

- In plus, avand in vedere caracterul exceptional al ordonantelor de urgenta, domeniile excluse de la aceasta modalitate de legiferare (afectarea regimului institutiilor fundamentale, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale, masurile de trecere silita a unor bunuri in proprietatea publica), initierea acestei categorii de acte normative este limitata la cadrul constitutional impus de art.115 alin.(4) – (6) din Constitutia Romaniei, republicata.

- Cu privire la proiectele de acte normative, MJ respecta cerintele impuse de legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Astfel, toate proiectele MJ sunt publicate pe site-ul institutiei si supuse dezbaterii publice in termenul legal.

Concluziile preliminare : "Majoritatea acestor factori interesati mi-au explicat conditiile care trebuie sa existe pentru ca reforma sa fie un succes in Romania, precum si faptul ca indeplinirea acestor conditii inca nu a fost abordata. Unele dintre aceste conditii sunt: asigurarea de resurse financiare si umane corespunzatoare pentru ca parchetele si instantele sa-si poata asuma noile functiuni;"

Comentariul 4:

Cu privire la resursele financiare ale sistemului judiciar, consideram relevante urmatoarele:

- Graficul ce ilustreaza evolutia salariului mediu in sistemul judiciar, prin raportare la sistemul bugetar in general (anexa 1)

- Evolutia bugetului Ministerului Justitiei si al instantelor in perioada 2005-2011 (anexa 2)
In ce priveste masurile concrete pentru pregatirea intrarii in vigoare a Codurilor, in septembrie 2010, a debutat proiectul privind studiul de impact al Codurilor, in cadrul caruia este analizat necesarul de resurse umane si financiare pentru intrarea in vigoare a Codurilor. Rapoartele privind resursele umane si financiare vor fi definitivate pana la sfarsitul lunii iunie 2011, iar raportul final va fi transmis pana in august 2011. (a se vedea mai jos.)

In raport cu concluziile acestora va fi analizata riguros data optima ce urmeaza a fi fixata pentru intrarea in vigoare a celor trei Coduri.

Concluziile preliminare: "informarea publicului cu privire la modificarile care vor fi aduse legii si la rezultatele asteptate la nivelul functionarii efective;"

Comentariul 5:

Ministerul Justitiei deruleaza in prezent un substantial program de seminarii de pregatire profesionala pe marginea dispozitiilor celor patru noi Coduri, alaturi de Ministerul Public, UNBR, CSM si ICCJ. Este in curs organizarea unei campanii de promovare publica si popularizare a Codurilor, care va fi efectuata de Ministerul Justitiei in lunile care urmeaza. De altfel, inca din anul 2008, Ministerul Justitiei a formulat si promovat permanent, in discursul institutional, obiectivul proiectul noilor Coduri fundamentale ale Romaniei. Extrem de numeroasele interventii publice ale ministrului Justitiei si ale altor oficiali ai ministerului pe marginea acestui subiect s-au axat pe prezentarea Codurilor, atat din perspectiva institutionala, cat si sub aspectul continutului normativ. In buna masura acest obiectiv este atins, Codurile fiind percepute de medii largi din societatea romaneasca drept proiectul master al Ministerului Justitiei si unul din obiectivele importante ale Guvernului si Parlamentului. Campaniile de popularizare care vor urma vor intari aceasta perceptie.

Concluziile preliminare: "si asigurarea de pregatire pentru toti actorii din domeniul justitiei astfel incat sa se asigure o modalitate unificata de a intelege reforma, precum si implicatiile acesteia, de exemplu din punctul de vedere al incarcarii de munca si al celeritatii actului de justitie."

Comentariul 6:

- La nivelul INM, institutie aflata in coordonarea CSM, au fost deja elaborate planuri de pregatire initiala si continua privind dispozitiile noilor Coduri.

- INM va beneficia de un proiect de asistenta din partea Guvernului elvetian in valoare de 1.800.000 franci elvetieni, care presupune efectuarea de 40 de seminarii, la care se adauga cursurile desfasurate in forma invatamantului la distanta, e-learning.

- MJ a demarat organizarea unui ciclu de conferinte menite a promova cele mai importante modificari prevazute de noile Coduri. La aceste evenimente vor participa aproximativ 300 magistrati de la instantele si parchetele din Bucuresti. Lectorii sunt selectati dintre autorii Codurilor si dintre magistrati. Bugetul prevazut pentru aceste evenimente este de 38.640 Ron (aprox. 9.200 Euro); Prima conferinta, cu privire la legislatia penala. a fost deja organizata la data de 15 aprilie 2011. A doua conferinta, pe tema noului Cod Civil va avea loc la sfarsitul lunii iunie si va alea o larga audienta, ce nu se va limita la judecatori, ci va include si avocati, notari, executori etc.

- In perioada 27-28 mai 2011, UNBR a organizat o Conferinta nationala dedicata celor 4 noi Coduri, la care au participat magistrati si avocati din toata tara;

- Bugetul ICCJ pentru 2011 prevede suma de 200.000 Ron (48.000 Euro) pentru formarea profesionala, in scopul asigurarii participarii judecatorilor si magistratilor asistenti la seminarii si conferinte referitoare la noile coduri;

- PICCJ deruleaza o serie de 20 seminarii de formare profesionala, impreuna cu asociatiile de magistrati, DGA, Politia Romana, Politia de frontiera. Vor participa procurori, judecatori si ofiteri de politie, in functie de temele abordate. Bugetul alocat din surse exclusiv bugetare este de 360.000 Ron (aprox. 86.000 Euro).

Concluziile preliminare: "… as dori sa rog Guvernul Romaniei ca in eforturile sale indreptate in directia reformei sa adopte o perspectiva centrata pe oameni"

Comentariul 7:

Asiguram evaluatorii ONU ca nu doar politicile legate de justitie, ci toate politicile Guvernului Romaniei au ca punct de interes suprem cetateanul roman si respectarea drepturilor fundamentale ale acestuia.

Concluziile preliminare: "Recunosc mai multele obstacole cu care s-a confruntat Romania pana acum in contextul tranzitiei sale economice. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a identificat cateva asemenea obstacole prin intermediul cauzelor deduse judecatii ale in cadrul procedurii pilot de judecata in domeniul drepturilor de proprietate si restituirii."

Comentariul 8:

- Urmare a numeroaselor condamnari ale Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru modificarile legislative frecvente in materia restituirii proprietatilor preluate de stat in perioada regimului comunist, a fost constituit, inca din decursul anului 2009, un grup de lucru inter-institutional, format din reprezentanti ai mai multor autoritati;

- Ministerul Justitiei este parte a acestui grup de lucru, alaturi de: Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor – in calitate de coordonator al grupului de lucru, Ministerul Afacerilor Externe – prin Agentul Guvernamental la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Padurilor.

- Grupul de lucru incearca sa identifice, in urma deficientelor legislative, administrative si bugetare constatate de CEDO, cele mai bune solutii pentru finalizarea procesului de restituire a proprietatilor preluate in mod abuziv de catre regimul comunist si pentru evitarea condamnarii pe viitor a Romaniei in cauze ce au ca obiect incalcarea dreptului de proprietate.

- Grupul de lucru va elabora un proiect de lege ce va transpune solutiile identificate.

Concluziile preliminare: "Alti factori structurali care necesita abordare includ dependenta financiara de facto a justitiei fata de executiv."

Comentariul 9:

Elaborarea si aprobarea bugetului de stat, inclusiv bugetul instantelor, sunt in sarcina Guvernului Romaniei, respectiv a Ministerului Justitiei.

Legat de chestiunea institutiei ce gestioneaza bugetul justitiei:
- La intalnirea cu reprezentantii MJ, raportorul ONU nu a adus in discutie tema bugetului justitiei pentru a i se furniza informatii relevante.

- MJ considera o vulnerabilitate existenta in sistemul judiciar a patru ordonatori principali de credite: MJ, MP, ICCJ, CSM.

- O decizie privind transferul atributiei de gestiune a bugetului justitiei catre orice entitate impune in mod necesar o fundamentare temeinica, bazata pe evaluari privind:
* modul de cheltuire a banului public in instante/parchete;
* capacitatea ICCJ, CSM, curtilor de apel, parchetelor corespunzatoare de a administra bugetele instantelor/parchetelor, pornindu-se de la o evaluare a performantelor acestor institutii in administrarea propriului buget alocat;
* efectele transferului bugetului catre o anume entitate pe termen scurt si mediu;
* capacitatea de preluare a bugetului justitiei de catre entitatea desemnata etc;
* auditarea independenta a CSM si a instantelor, inclusiv ICCJ, privind modul in care au fost administrate si cheltuite fondurile alocate de catre Executiv, cel puti in ultimii 5 ani.

- Avantajele si dezavantajele transferului bugetului justitiei catre o alta entitate decat MJ au facut obiectul unui studiu in care au fost implicati experti straini, studiu ce releva necesitatea unor analize concrete, in teren, a oricareia dintre variantele propuse.

- Situatia din celelalte state membre ale UE demonstreaza ca functionalitatea sistemului din punct de vedere financiar este mai bine realizata prin impartirea atributiilor, managementul instantelor apartine managerilor de instanta, managementul activitatii de judecata presedintilor de instanta, iar finantarea Executivului, potrivit specializarilor si deprinderilor profesionale si functionale. Managerul trebuie sa administreze, judecatorul sa judece.

- Dealtfel, asertiunea din raportul preliminar ignora faptul ca in formarea bugetelor instantelor si cheltuirea sumelor alocate, conform legii in vigoare, presedintii instantelor au un rol esential, judecatorii participand practic la ambele faze.

Cu privire la bugetele justitiei in ultimii ani si la salariile personalului din sistemul judiciar, a se vedea anexele I si II.

Concluziile preliminare: "Avand in vedere cativa dintre factorii structurali mentionati mai sus, doresc sa invit Consiliul Superior al Magistraturii ca, in stransa consultare cu justitia, in toate regiunile tarii si la toate nivelurile, sa se angajeze intr-un exercitiu de cartografiere a necesitatilor actuale ale justitiei si de stabilire a modului in care acestea vor fi solutionate in cadrul reformei, inclusiv o evaluare a necesitatilor justitiei din punctul de vedere al infrastructurii, personalului si bugetului, pentru aplicarea efectiva a celor patru noi coduri. Acest lucru va constitui contributia sa la construirea unei justitii solide si cu adevarat independente in Romania. De asemenea invit Executivul si Legislativul sa aiba in vedere foarte serios acest exercitiu de cartografiere si aceasta evaluare a procesului de reforma a justitiei in Romania."

Comentariul 10:

Elaborarea unei politici de resurse umane si materiale impune intr-adevar stabilirea la nivelul CSM a necesarului de resurse umane si a costurilor generate de infaptuirea actului de justitie in fiecare jurisdictie.
Cat priveste asertiunea din concluziile preliminare precizam ca Ministerul Justitiei deruleaza deja doua proiecte in acest sens:

- In septembrie 2010, Ministerul Justitiei a demarat studiul de impact privind Codurile..
* Acesta va permite efectuarea unei evaluari comprehensive a sistemului judiciar si identificarea tuturor masurilor necesare in vederea implementarii cu succes a Codurilor: este vorba despre modificari structurale, inclusiv de natura administrativa si logistica, ex. regandirea schemelor de personal, reorganizarea unor instante si parchete, transferuri de posturi, imbunatatirea infrastructurii.

* Asa cum se mentioneaza si la comentariul 3, rapoartele privind necesarul de resurse umane si financiare urmeaza a fi definitivate pana la sfarsitul lunii iunie 2011. Raportul final va fi transmis beneficiarului in august 2011.

- Ministerul Justitiei a demarat un proiect privind evaluarea independenta a sistemului judiciar.

* Proiectul are drept obiectiv furnizarea unei imagini comprehensive a sistemului judiciar (o „radiografie” a intregului sistem), indicand punctele tari si cele slabe. Proiectul are ca principale componente:
# Analiza privind organizarea si functionarea sistemului in integralitatea sa;
# Analiza privind managementul resurselor din sistem, inclusiv a resurselor umane si financiare;

* Proiectul are o durata de 9 luni.

Atat concluziile studiului de impact, cat si concluziile evaluarii independente a sistemului judiciar vor constitui punctul de plecare pentru o viitoare strategie de dezvoltare a sistemului judiciar, precum si a unui plan de finantare pentru masurile ce se impun.

Concluziile preliminare: "In aceasta privinta, fac apel la Guvernul Romaniei sa se gandeasca la o amanare de un an a intrarii in vigoare a celor patru noi coduri, care la ora actuala sunt asteptate unul in luna octombrie 2011 si restul in ianuarie 2012."

Comentariul 11:

- Codurile au fost deja adoptate – a se vedea mai jos.

- Amanarea intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, adoptat de Parlament si publicat in Monitorul Oficial in urma cu peste 600 de zile, de la data de 1 octombrie 2011, propusa de Guvernul Romaniei in urma cu peste 300 de zile, nu ar fi fost sustinuta de nici un argument tehnic sau politic. O astfel de amanare ar fi ignorat inexistenta impactului prevederilor Noului Cod Civil asupra logisticii sau dimensiunii resurselor umane in sistemul judiciar, fapt confirmat si de raportul intermediar elaborat in cadrul Studiului de Impact. O astfel de amanare ar fi ignorat necesitatea reformarii si modernizarii unor institutii fundamentale ale dreptului privat, cum ar fi proprietatea, obligatiile, garantiile, contractele, familia, prescriptia extinctiva, etc. institutii care functionau fie dupa reguli in buna masura reformate la nivel european, fie adoptate in perioada comunista. O astfel de amanare ar fi demonstrat ignorarea continutului normativ al Noului Cod Civil. Fezabilitatea datei de 1 octombrie 2011 pentru intrarea in vigoare a Noului Cod Civil a fost confirmata de redactorii proiectului, experti in drept privat, precum si, in cadru neoficial, chiar de membri marcanti ai sistemului judiciar, in ciuda pozitiei publice si institutionale exprimate formal.

- Cu privire la intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, acesta a fost stabilita pentru 1 octombrie 2011, potrivit deciziei forului legiuitor din Romania – Parlamentul.

- Legat de celelalte trei Coduri, nu a fost stabilita o data de intrare in vigoare pana la acest moment. Parlamentul va hotari si cu privire la aceste date.

- Data de ianuarie 2012 mentionata in Raportul preliminar nu a fost formulata oficial pana la acest moment de nicio institutie din Romania.

Concluziile preliminare: "Fac de asemenea apel la Parlamentul Romaniei sa adopte noile coduri in doua transe: o transa care sa includa noul cod civil si noul cod de procedura civila si o a doua transa care sa includa noul cod penal si noul cod de procedura penala. Aceasta masura va facilita intelegerea reformei si va avea un impact pozitiv asupra functionarii legii deja adoptate in vederea accelerarii actului de justitie."

Comentariul 12:

- Asertiunea demonstreaza o perfecta ignoranta in privinta evolutiilor proiectului institutional al Codurilor, a Mecanismului de Cooperare si Verificare, a evolutiilor din Parlamentul Romaniei si a distinctiei elementare dintre Coduri si legile de punere in aplicare.

- Cele patru Coduri au fost deja adoptate de Parlamentul Romaniei (Codurile substantiale in urma cu doi ani, iar Codurile de procedura in urma cu un an) si au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei dupa cum urmeaza:
* Legea 286/17 iulie 2009 privind Codul Penal a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 510/24 iulie 2009;
* Legea 287/17 iulie 2009 privind Codul Civil a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 511/24 iulie 2009;
* Legea 134/1 iulie 2010 privind Codul de Procedura Civila a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 485/15 iulie 2010;
* Legea 135/1 iulie 2010 privind Codul de Procedura Penala a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 486/15 iulie 2010.

- Cu privire la sugestia de a adopta Codurile in „transe” (sic!), subliniem ca in cursul anului 2009, au fost constituite doua comisii speciale comune pentru dezbaterea pe fond a Codurilor, pe materii (civil si procedura civila, respectiv penal si procedura penala), asa cum este recomandat in proiectul de raport. Acestea au reunit parlamentari din ambele camere, Senat si Camera Deputatilor, care au dezbatut in paralel Codurile elaborate de Ministerul Justitiei.

- Apreciem ca in proiectul de raport se face confuzie intre adoptarea Codurilor (care s-a realizat deja in urma cu 2 ani respectiv 1 an) si adoptarea legilor de punere in aplicare a Codurilor (care este in curs, fiind adoptata doar legea de punere in aplicare a codului civil). Legile de punere in aplicare a Codurilor pregatesc implementarea acestora, coreland dispozitiile noilor Coduri cu celelalte acte normative in vigoare.

Concluziile preliminare: ‚(…)iar aceste eforturi sa includa accesul la justitie, la asistenta juridica si reprezentare in justitie, ca domenii prioritare.
(…) am fost informata despre existenta unor obstacole in accesul la justitie, de catre grupuri care deja s-au confruntat cu dificultati in apararea drepturilor lor, cum ar fi unele persoane de etnie rroma si unele victime ale traficului de persoane. Pe parcursul vizitei mele am primit de asemenea informatii si despre alte obstacole in calea accesului la justitie al romanilor, indeosebi prin lipsa mijloacelor financiare de acces la asistenta juridica si reprezentare in instanta.
(…) Trebuie sa marturisesc faptul ca pe durata vizitei mele m-am straduit sa inteleg de ce a lasat Romania deoparte aspectele de reforma a justitiei care privesc accesul la justitie si s-a concentrat in principal pe „productivitatea justitiei” masurata numai din punctul de vedere al numarului de dosare finalizate de instante intr-un anume interval de timp

Comentariul 13

Si aceasta asertiune demonstreaza ignorarea unor realitati legislative si institutionale privind aspectele semnalate. Pe de alta parte, salutam faptul ca autorul Concluziilor preliminare „s-a straduit” sa inteleaga aceste realitati, pe care le dorim corect receptate in Raportul final.

- Cu privire la asistenta judiciara

- Asistenta judiciara in Romania se acorda atat in cauzele penale, cat si in cauzele civile

* In cauzele civile, asistenta judiciara se realizeaza prin angajarea unui avocat, in conditiile legii

* Incepand cu anul 2008, in Romania a fost instituit un sistem de ajutor public judiciar modern, pentru garantarea accesului real la justitie

* Acesta transpune si Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/EC privind imbunatatirea accesului la justitie in cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenta judiciara acordata in cadrul acestor categorii de cauze.

* Ajutorul public judiciar este un sprijin acordat de stat pentru persoanele care sunt sau care urmeaza sa devina parte intr-un litigiu, ca un mijloc de a permite tuturor persoanelor un acces efectiv la justitie.

* Sprijinul se acorda in principiu persoanelor aflate in dificultate materiala, in conditiile stabilite de lege. Astfel, ajutorul financiar se acorda celor cu venituri reduse, situate sub un anumit prag prevazut de lege (aprox 200 euro) si intr-o anumita limita (aprox.1400 euro/an), impusa de situatia economica-financiara generala.

* Formele ajutorului public judiciar, sunt:
# asistenta avocatiala;
# plata expertului, traducatorului sau interpretului
# plata onorariului executorului judecatoresc
# scutiri, reduceri, esalonari sau amanari la plata taxelor judiciare si/sau a cautiunilor prevazute de lege, inclusiv a taxelor si cautiunilor datorate in faza de executare silita.
# legea prevede si o forma de asistenta extrajudiciara, constand in acordarea de consultatii, formularea de cereri, petitii, sesizari, initierea altor asemenea demersuri legale adresate unor autoritati sau institutii publice, altele decat cele judiciare sau cu atributii jurisdictionale.

* In cauzele penale, partile au, de asemenea, dreptul la un aparator, drept reglementat pe larg in Codul de procedura penala (si cu privire la care au fost introduse noi garantii in noul cod de procedura penala);

* Exista o multitudine de cazuri in care legea prevede ca apararea este obligatorie;

* In aceste cazuri, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.

- Cu privire la accesul la justitie al minoritatilor, inclusiv minoritatea roma:
* Legislatia nationala stipuleaza masuri suplimentare pentru reprezentantii minoritatilor nationale prin prevederea posibilitatii ca in cadrul procedurilor judiciare, reprezentantul ce se declara ca apartinand unei anumite minoritati sa beneficieze de traducator/interpret gratuit din partea statului roman.

* Pentru ca un justitiabil sa poata folosi limba minoritatii pe care o reprezinta, acesta trebuie sa solicite acest lucru. Este un drept al sau pe care acesta il poate exercita sau nu, statul nefiind obligat sa il acorde ex officio.
Data aparitiei: 07 Iunie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Comentariile Ministerului Justitiei cu privire la Concluziile preliminare si observatiile Raportorului special al ONU":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 2 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016