Codul muncii prevede ca echipament de munca este ”orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca”, furnizata de angajator salariatilor pentru ca acestia sa isi poata desfasura activitatea profesionala.
De principiu, echipamentele de munca ar trebui sa se preia de catre salariat la inceputul zilei de munca si sa fie predate angajatorului la finalul zilei de munca, in vederea pastrarii in siguranta si a efectuarii actiunilor de intretinere a acestora.
Ce se intampla atunci cand echipamentul de munca se strica, ori este furat? Poate angajatorul sa dispuna retinerea din salariu a contravalorii acestuia?
Raspunsul, in studiul de caz de mai jos:
S.R.L. cu peste 50 de angajati:
"Vrem sa adaugam o Anexa la ROI legat de echipamentul de munca. Printre obligatiile si cerintele angajatilor, ar fi si cele 2 de mai jos: In cazul in care echipamentul de lucru se degradeaza, este furat sau este pierdut inainte de termenul de uzura prevazut pt fiecare componenta, angajatii sunt de acord cu retinerea din salariu a contravalorii acestuia. In cazul in care contractul de munca inceteaza inainte de 6 luni, angajatii sunt de acord cu retinerea din salariu a contravalorii acestuia. Este in regula? Se pot inscrie in anexa la ROI?"
Raspuns PortalCodulMuncii.ro: Din intrebare nu rezulta in ce consta echipamentul de munca oferit salariatilor, si astfel plecam de la notiunea de echipament de munca ce este definita prin Legea sanatatii si securitatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ca fiind ”orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca”.
Astfel, echipamentele de munca sunt furnizate de angajator salariatilor pentru ca acestia sa isi poata desfasura activitatea profesionala, iar, de principiu, echipamentele de munca ar trebui sa se preia de catre salariat la inceputul zilei de munca si sa fie predate angajatorului la finalul zilei de munca, in vederea pastrarii in siguranta si a efectuarii actiunilor de intretinere a acestora.
In aceste conditii in opinia noastra, responsabilitatea asupra echipamentelor de munca puse la dispozitia salariatilor pentru efectuarea atributiilor de serviciu revine angajatorului.
Astfel, daca echipamentul se degradeaza mai repede decat in mod normal, angajatorul este cel care trebuie sa analizeze de ce se intampla acest lucru: nu sunt bune procedeele de munca sau salariatul nu este suficient de bine instruit in utilizarea corecta a respectivului echipament de munca? Utilizarea conforma a echipamentelor este o problema de sanatate si securitate in munca si astfel angajatorul trebuie sa ia toate masurile pentru ca salariatii sa le utilizeze corect in procesul muncii, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
In situatia in care echipamentul de munca este furat, angajatorul ar trebui sa sesizeze politia in vederea identificarii persoanei care a furat echipamentul si a recuperarii acestuia.
De asemenea, pentru prevenirea riscurilor mentionate de dumneavoastra, angajatorul are la dispozitie si posibilitatea de a asigura echipamentele de munca pentru riscul furtului, deteriorarii sau pierderii acestora.
Apreciem ca raspunderea salariatului poate fi angajata doar in conditiile reglementate de Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 254 si urmatoarele. Este vorba de raspunderea patrimoniala a salariatilor care poate fi angajata in situatia in care salariatul a produs angajatorului pagube materiale din vina si in legatura cu munca lui trebuind a fi respectate prevederile art 254 – 259 din Codul muncii.
Extras din Codul muncii, art 254 – 259
"Articolul 254
(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Nota
Decizie de admitere: HP nr. 19/2019, publicata in Monitorul Oficial nr. 573 din 12 iulie 2019:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) si art. 254 alin. (3) si (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stipularea clauzei penale in contractul individual de munca sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei astfel negociate.
Articolul 255
(1) Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.
(2) Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar.
Articolul 256
(1) Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.
Nota
Decizie de admitere: HP nr. 23/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 364 din 28 aprilie 2023:
In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 47 alin. (1) si (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la dispozitiile art. 1 alin. (1), (3) si (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, unui salariat detasat de la un angajator in cadrul caruia drepturile salariale se stabilesc prin negociere nu ii pot fi platite de catre angajatorul cesionar, institutie sau autoritate publica, drepturi care depasesc nivelul maxim prevazut de Legea-cadru nr. 153/2017.
In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 256 alin. (1) din Codul muncii, raportat la art. 47 alin. (2) din acelasi act normativ, cu referire la dispozitiile art. 1 alin. (1), (3) si (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariatul detasat care a incasat de la angajatorul cesionar drepturi salariale ce depasesc nivelul maxim prevazut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru postul pe care a fost detasat nu este obligat sa le restituie.
(2) Daca salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite in natura sau daca acestuia i s-au prestat servicii la care nu era indreptatit, este obligat sa suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor in cauza se stabileste potrivit valorii acestora de la data platii.
Articolul 257
(1) Suma stabilita pentru acoperirea daunelor se retine in rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei in cauza din partea angajatorului la care este incadrata in munca.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fara a putea depasi impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza jumatate din salariul respectiv.
Articolul 258
(1) In cazul in care contractul individual de munca inceteaza inainte ca salariatul sa il fi despagubit pe angajator si cel in cauza se incadreaza la un alt angajator ori devine functionar public, retinerile din salariu se fac de catre noul angajator sau noua institutie ori autoritate publica, dupa caz, pe baza titlului executoriu transmis in acest scop de catre angajatorul pagubit.
(2) Daca persoana in cauza nu s-a incadrat in munca la un alt angajator, in temeiul unui contract individual de munca ori ca functionar public, acoperirea daunei se va face prin urmarirea bunurilor sale, in conditiile Codului de procedura civila.
Articolul 259
In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila".
In situatia in care salariatul inceteaza relatiile de munca cu angajatorul, el trebuie sa predea echipamentul de munca, iar acest echipament poate fi repartizat unui alt salariat sau poate fi depozitat si ulterior repartizat si utilizat de salariatul care il va inlocui pe cel care a plecat din societate. Prin urmare, echipamentul de munca ramane la angajator, poate fi folosit in continuare si apreciem ca salariatul nu ar avea de ce sa plateasca costul acestuia.
Astfel, in opinia noastra, nu este recomandabil sa introduceti in regulamentul intern prevederile mentionate de dumneavoastra.
Explicatii oferite in luna iulie 2024 de catre specialistii site-ului PortalCodulMuncii.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile din Codul Muncii + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
E-JURIDIC.RO
