Avand in vedere recentele luari de pozitie din spatiul media, care incearca sa acrediteze ideea unei „imunitati absolute” a magistratilor, putand astfel afecta imaginea sistemului judiciar si pentru o corecta informare a opiniei publice,
Biroul de Informare Publica si Relatii cu Mass Media este abilitat sa faca urmatoarele
PRECIZARI:
• Potrivit art. 52 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”.
• Aceste dispozitii din legea fundamentala consacra rolul statului de garant al repararii prejudiciilor suferite ca urmare a savarsirii unei erori judiciare. Dispozitia este similara cu cea existenta in legislatia in materie a statelor membre ale Uniunii Europene, indeplinind o functie esentiala, in absenta careia independenta profesionala a judecatorului si a sistemului judiciar ar fi anulata.
• Raspunderea nelimitata si automata a magistratului, in toate cazurile de erori judiciare, ar fi de natura sa afecteze insasi independenta acestuia.
• Din dispozitiile constitutionale mai sus citate reiese ca, in sistemul de drept romanesc, statul garanteaza repararea prejudiciilor cauzate prin sistemele judiciare, ceea ce nu exclude posibilitatea sa de regres impotriva magistratilor, in anumite conditii.
O prevedere menita sa asigure responsabilizarea sistemului judiciar, prin atragerea raspunderii civile a magistratului nu se regaseste in alte sisteme de drept, cu traditie democratica.
In Olanda raspunderea personala a judecatorilor a fost inlaturata incepand cu 1 ianuarie 2001, acestia dispunand de imunitate in ceea ce priveste raspunderea civila. Persoana prejudiciata poate intenta actiune in despagubire impotriva statului, insa statul nu are drept de regres impotriva judecatorului vinovat, care poate fi tinut responsabil doar din punct de vedere penal sau pentru motive disciplinare.
• Nu mai putin, un rol esential in procesul de prevenire al erorilor judiciare il joaca, in egala masura, legislativul, ce trebuie responsabilizat pentru a asigura un cadru legislativ coerent, dar si executivul, care trebuie sa asigure resursele umane si financiare adecvate justitiei.
• Din analiza statisticii referitoare la cauzele aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului in anul 2011, se constata ca Romania (68 de hotarari pronuntate de Curte, din care 58 de hotarari constata cel putin o violare a conventiei) nu se afla pe primele locuri in ceea ce priveste violarea drepturilor si libertatilor consacrate de Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, state europene cu democratii consolidate primind la randul lor numeroase condamnari sub acest aspect.
Rezolutia adoptata de Asociatia Europeana a Magistratilor in cadrul reuniunii de la Siofok, din 27 septembrie – 2 octombrie 2006, subliniaza ca judecatorii nu pot fi constransi sa lucreze sub amenintarea unei sanctiuni financiare, a carei existenta poate influenta, chiar inconstient, hotararile lor, facand trimitere la Avizul nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) privind principiile si reglementarile care domina imperativele profesionale care se aplica judecatorilor si in mod special deontologia, comportamentele incompatibile si impartialitatea.
Opinia nr. 3 (2001) a Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni a statuat ca judecatorii trebuie sa se bucure de libertate absoluta in ceea ce priveste raspunderea pentru fapte indeplinite in exercitarea cu buna credinta a atributiilor lor. Erorile judiciare, privind fie procedura, fie jurisdictia, comise in aplicarea legii sau in evaluarea probelor trebuie rezolvate prin recurgerea la apel; alte erori judiciare care nu pot fi rectificate in acest mod ar putea conduce cel mult la o plangere impotriva statului.
Consiliul Superior al Magistraturii
