Decizia CCR in disputa salariilor din Justitie: cine plateste miliardul de euro si ce urmeaza pentru bugetul Romaniei

La sfarsitul lunii martie, Inalta Curte a cerut Guvernului si Ministerului Finantelor sa asigure banii necesari pentru plata drepturilor salariale restante ale judecatorilor si ale altor angajati din justitie. Cum solicitarea nu a fost solutionata favorabil, Inalta Curte a deschis un proces la Curtea de Apel Bucuresti.

La 5 mai, Curtea de Apel a admis actiunea. Instanta a obligat Guvernul si Ministerul Finantelor sa asigure integral fondurile necesare, inclusiv prin rectificarea bugetului de stat.

Hotararea stabilea ca plata trebuie realizata in zece zile de la data la care sentinta devine definitiva. Pentru intarziere, instanta a prevazut penalitati de 1% pe zi si o amenda zilnica egala cu 20% din salariul minim brut. La o baza de 4,8 miliarde de lei, penalitatea teoretica ar ajunge la 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de intarziere.

Guvernul si Ministerul Finantelor au atacat hotararea. Recursul este judecat chiar de Inalta Curte, institutia care a initiat procesul.
 

Sumele au legatura cu diferente salariale stabilite prin hotarari judecatoresti si acte administrative emise in sistemul de justitie.
Un element central il reprezinta valoarea de referinta sectoriala, folosita la calcularea salariilor. Unii angajati din justitie au avut veniturile calculate folosind o valoare de 605 lei, iar altii prin raportare la 484 de lei. Cei dezavantajati au cerut in instanta aplicarea nivelului mai mare.

Potrivit informatiilor prezentate de Curs de Guvernare, au existat aproximativ 20.000 de procese privind aceste diferente. In 2023, Inalta Curte si Parchetul General au recunoscut o majorare retroactiva pentru perioada 2018 si 2023.

eneficiarii nu sunt doar judecatori si procurori. Sunt vizati si grefieri, magistrati asistenti, consilieri de probatiune, personal auxiliar si angajati IT.

Vezi si cat castiga un judecator sau un procuror - salariile magistratilor in Romania pentru anul 2026.

Ilie Bolojan a sustinut ca o instanta nu poate obliga Guvernul sa distribuie fonduri intr-un anumit mod. Bugetul de stat, rectificarile si folosirea fondului de rezerva intra, potrivit argumentatiei Executivului, in atributiile Guvernului si Parlamentului.

Fostul premier afirma ca puterea judecatoreasca nu are competenta tehnica si legitimitatea de a decide cum se impart banii din bugetul consolidat. In opinia sa, obligarea Guvernului sa aloce bani unui singur sector poate afecta echilibrul bugetar national.
CCR nu a analizat pe fond daca suma trebuie platita si nici daca instanta poate impune o rectificare bugetara.

Curtea a constatat ca nemultumirile Guvernului privesc modul in care Curtea de Apel a judecat procesul. Aceste argumente trebuie solutionate prin recurs, nu prin procedura conflictului constitutional.

Miza imediata este bugetara. Daca Inalta Curte mentine hotararea Curtii de Apel, Guvernul va trebui sa asigure aproximativ 4,8 miliarde de lei si sa inceapa executarea deciziei in termen de zece zile. Cum suma nu este prevazuta integral in buget, Executivul va trebui sa amane alte cheltuieli, sa faca o rectificare bugetara sau sa se imprumute suplimentar.

Orice intarziere poate mari rapid costul. Hotararea primei instante prevede penalitati de 1% pe zi. Raportat la 4,8 miliarde de lei, acestea ar putea ajunge teoretic la 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de neexecutare, daca solutia ramane neschimbata.

Efectul nu se limiteaza la plata restantelor. Daca diferentele salariale recunoscute retroactiv modifica si baza actuala de calcul, cheltuielile cu personalul din justitie pot ramane mai mari si in anii urmatori. Pot aparea si noi cereri din partea angajatilor aflati in situatii similare.

Juridic, cazul poate crea un reper important. Instantele ar putea obliga Guvernul sa asigure fonduri pentru executarea unor drepturi deja recunoscute, chiar daca banii nu au fost prevazuti integral in buget. Decizia nu ofera insa automat acelasi drept tuturor bugetarilor. Fiecare categorie trebuie sa aiba un temei legal si, dupa caz, un titlu executoriu.

Social, plata unei sume atat de mari catre un sistem care are deja venituri peste media sectorului public poate accentua perceptia de tratament preferential. Neplata unor hotarari definitive ar produce insa o problema la fel de serioasa, statul ar transmite ca poate ignora propriile instante atunci cand costul devine prea mare.