Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Proiect: Prioritatile pentru CSM

In proiectul judecatoarei Mona Maria Pivniceru pentru functia de membru Consiliului Superior al Magistraturii sunt enumerate prioritatile CSM:

„I. Configurarea elementelor structurale de individualizare autogena a puterii judecatoresti.

Acest obiectiv comporta, in sinteza, urmatoarele:

1. Elaborarea de catre CSM a unei strategii proprii de dezvoltare a justitiei (modificari ale H.G. 659/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei);

2. Transferarea bugetului instantelor judiciare de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie in scopul asigurarii punerii in practica a strategiei de dezvoltare, precum si transferul la bugetul justitiei a sumelor incasate din taxele judiciare de timbru si orice alte sume realizate din activitatile desfasurate in legatura cu cea judiciara (abrogarea art. IV din OUG 109/2010, precum si modificari ale H.G. 659/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei);

Este nefiresc ca executivul sa fixeze strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pe motiv ca ii asigura finantarea (in realitate, subfinantarea), in conditiile in care prin legea organica s-a stabilit ca bugetul instantelor sa fie gestionat de ICCJ – art. 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara – tocmai pentru a asigura separarea celor doua puteri in stat, intruziune executiva care implementeaza strategia administratiei guvernamentale, si nu pe cea proprie, specifica sistemului judiciar.

Tot astfel este anormal ca in conditiile in care Ministerul Public, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii isi elaboreaza bugetele proprii, bugetul instantelor sa fie sub jurisdictia Ministerului de Justitie.

   1. Initiativa legislativa in ceea ce priveste actele normative care vizeaza activitatea puterii judecatoresti, in conditiile in care aceasta poarta girul a doua treimi din numarul magistratilor, asigurandu-se astfel un tratament egal intre modul de reglementare din interiorul puterii judecatoresti si modul de reglementare al celorlalte doua puteri ale statului, cu atat mai mult cu cat coordonatele de organizare si functionare ale puterii judecatoresti sunt standardizate la nivel european (Recomandarile Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei);

   2. Asigurarea prin initierea si consolidarea mecanismelor puse la dispozitia C.S.M., a conditiilor materiale necesare desfasurarii activitatii judecatoresti, intelegand prin aceasta intreaga gama a elementelor de infrastructura necesara unor conditii de munca adecvate rolului si functiunilor exercitate de sistemul judiciar;

   3. Delimitarea clara a prerogativelor Ministerului Justitiei ca entitate a puterii executive si nu ca element exponential al puterii judecatoresti. Conferirea unui caracter consultativ votului ministrului justitiei ca membru de drept in CSM in privinta numirii, promovarii, transferarii magistratilor.

Din moment ce, potrivit art. 134 alin. (2) din Constitutia Romaniei, ministrul justitiei nu are drept de vot in materie disciplinara, nu exista nicio ratiune care sa pledeze pentru votul sau in privinta carierei magistratilor, eliminandu-se astfel posibilitatea interferarii deciziei executive cu independenta puterii judecatoresti. (Modificarea H.G. nr. 659/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, precum si a legilor justitiei care reglementeaza dreptul de vot al ministrului justitiei);

   4. Restrangerea atributiilor C.S.M. privind personalul auxiliar judecatoresc si initierea demersurilor pentru infiintarea unui organism de sine-statator care sa gestioneze cariera profesionala si activitatea acestora;

   5. Restructurarea institutionala si redimensionarea personalului C.S.M. pentru o mai buna eficientizare a activitatii sale;

   6. Clarificarea statutului procurorului si elaborarea unei legi de organizare si functionare a parchetului si a structurilor sale componente, fiind o contradictie in termeni ca procurorul sa fie magistrat (art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor), si sa isi desfasoare activitatea sub autoritatea ministrului justitiei (art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei);

   7. Modificari ale legilor justitiei – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii in sensul compatibilizarii dispozitiilor acestora cu etapa actuala de dezvoltare a Romaniei ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana si a implementarii coordonatelor fixate de Consiliul Europei in privinta statuarii prin lege la cel mai inalt nivel a garantiilor privind statutul magistratilor;

   8. Redarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a statutului de instanta suprema in stat, sens in care CSM trebuie sa se implice activ in reorganizarea competentelor acesteia in sensul inlaturarii competentei de instanta de drept comun in materia recursurilor, potrivit cu misiunea constitutionala a ICCJ, care trebuie sa asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti (art. 126 alin. 3 din Constitutie);

Noile coduri de procedura civila si penala perpetueaza aceeasi situatie in privinta competentei de drept comun a ICCJ in materia judecatorii recursurilor contrar dispozitiilor constitutionale si a recomandarilor Comisiei Europene (Raport al Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, 20.07.2010, punctul 4 – Recomandari, pag. 9, sectiunea 4), potrivit cu care „statul roman trebuie sa ia in considerare revizuirea competentei ICCJ prin reducerea competentei de a judeca in prima instanta si prin limitarea judecarii in recurs la chestiunile de drept, precum si prin aplicarea altor masuri propuse de Inalta Curte printr-un proiect de lege menit sa imbunatateasca unificarea practicii judiciare”, lasand astfel reforma justitiei lipsita de obiectivul esential la realizarea caruia Romania este obligata.

   1. Crearea unui mecanism juridic care sa reglementeze sanctionarea lipsei avizului conform al C.S.M. privind atelele normative pentru care legea prevede obligativitatea acestora;

   2. Stabilirea cadrului legislativ care sa permita desemnarea la Curtea Constitutionala a trei judecatori ca reprezentanti ai puterii judecatoresti in cadrul acestei entitati, asigurandu-se si in felul acesta egalitatea si echilibrul puterilor in stat sau transformarea acesteia intr-o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fiind paradoxala finantarea unei institutii politico-juridice cu judecatori deveniti astfel  ca urmare a numirii lor politice si nu ca rezultat al unei cariere de profil;

   3. Descentralizarea administrativa a instantelor;

   4. Promovarea metodelor alternative de solutionare a conflictelor (mediere, arbitraj, conciliere);

   5. Intarirea rolului inspectiei judiciare (statuarea asupra posibilitatii de a se sesiza din oficiu) si crearea unor mecanisme care sa contribuie la eficientizarea activitatii acesteia si la eliminarea din domeniul de control a elementelor excesiv formale precum si stimularea efectului preventiv si corector al actelor de inspectie, de natura a contribui la buna functionare a sistemului judiciar;

   6. Demersuri pentru initierea unui cadru legislativ care sa stabileasca obligativitatea executarii hotararilor judecatoresti de catre entitatile publice, refuzul executarii acestora, lipsind actul de justitie de insasi substanta lui;

   7. Analiza, de catre CSM, a felului in care s-a realizat Mecanismul de Verificare si Cooperare (compatibilitatea cadrului legislativ adoptat cu realitatile sociale reglementate, precum si analiza evolutiei statului de drept, inclusiv in privinta sistemului judiciar si conditia sociala si profesionala a magistratului, in raport cu recomandarile Comisiei Europene in acest sens, ca si a modalitatii in care situatia reala a sistemului judiciar este reflectata in rapoartele Comisiei) si intocmirea unui raport al CSM care sa fie prezentat Comisiei inainte de evaluarea finala;

   8. Implementarea Programului cadru de actiune globala pentru judecatori in Europa, adoptat de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, cu privire la intarirea rolului judecatorilor in Europa si asigurarea independentei, impartialitatii si competentei acestora, precum si definirea rolului judecatorilor in procesul de elaborare a legilor (jurisprudenta, opinii privind reformele legislative);

   9. Initierea unui dialog cu puterile legislativa si executiva, in vederea insusirii de catre acestea a Pactului puterilor privind justitia pentru materializarea recomandarilor Mecanismul de Cooperare si Verificare cu privire la necesitatea existentei vointei politice de a reforma sistemul judiciar si de a repune puterea judecatoreasca in matca sa constitutionala”.
Data aparitiei: 01 Aprilie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Proiect: Prioritatile pentru CSM":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2020 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016