Referitor la daunele morale ce pot fi acordate salariatilor prejudiciati prin fapta culpabila a angajatorului, in Monitorul Oficial nr. 763/12 noiembrie 2007 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. XL (40) din 7 mai 2007 pronuntata in recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, decizie care retine ca "o corecta interpretare si aplicare a dispozitiilor legale au facut-o acele instante care au considerat ca acordarea de daune morale este admisibila numai in masura in care in cuprinsul contractului colectiv de munca sau contractul individual de munca au fost incluse clauze exprese in acest sens".
Atentie mare! Admitand recursul in interesul legii, instanta suprema retine ca ”In cadrul litigiilor de munca privind atragerea raspunderii patrimoniale a angajatorilor, potrivit art. 269 alin. (1) din Codul muncii, daunele morale pot fi acordate salariatilor numai in cazul in care legea, contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca cuprinde clauze exprese in acest sens.”
In mod clar, scopul recursului in interesul legii prevazut de art. 329 din Codul de procedura civila este asigurarea interpretarii unitare a unui text de lege existent la acel moment, instantele de judecata fiind obligate sa se conformeze interpretarii legii realizate de catre instanta suprema.
Nu uitam faptul ca la momentul pronuntarii acestei decizii, ICCJ a avut in vedere art. 269 alin. (1) din Codul muncii in vigoare la data pronuntarii, respectiv: ”Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.”
Dupa momentul pronuntarii acestei decizii, la data de 25 iulie 2007 se publica in Monitorul Oficial Legea 237/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, care prevede ca ”Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul."
Ca o consecinta a pronuntarii de catre ICCJ a Deciziei nr. XL (40) din 7 mai 2007 si a modificarii art. 269 alin. (1) din Codul muncii prin Legea nr. 237/2007, s-au creat in jurisprudenta doua opinii, prima fiind ca angajatorul poate fi tras la raspundere pentru prejudiciul moral suferit de salariat, chiar daca aceasta raspundere nu este prevazuta in CCM sau contractul individual de munca al salariatului, instantele admitand o astfel de cerere motivat de faptul ca Decizia ICCJ nr. XL (40) din 7 mai 2007 a fost pronuntata anterior modificarii art. 269 alin. (1) din Codul muncii prin Legea 237/2007, cand acest text viza doar prejudiciul material, si a doua opinie in sensul ca angajatorul nu datoreaza catre salariat despagubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin conduita culpabila daca asupra acestei forme de raspundere nu s-a convenit prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca al salariatului in cauza, motivat tocmai pe Decizia ICCJ. In concluzie, la acest moment unele instante admit repararea prejudiciului moral suferit de salariat, altele, dimpotriva, resping acest capat de cerere, neexistand o opinie unitara in aceasta materie.
Analiza realizata de expertii PortalCodulMuncii.ro
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Societate cu profil IT doreste sa angajeze student cu contract de internship. Cate ore poate lucra maxim fiind student care nu poate veni zilnic fiind examene si cursuri. Forma de contract este CIM ? sau nu? Care este salariul brut minim si ce impozite suporta firma. Care este perioada maxima de contract.
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: In cazul salariatilor detasati transnational, cheltuielile generate de detasare sunt dispuse astfel: 1. Transportul - este achitat direct de angajator prin achizitia biletelor de calatorie prin plata directa din contul angajatorului; 2. Cazarea - este asigurata prin inchirierea directa de catre angajator a unor locuinte, si plata directa din contul angajatorului a costului cu chiria; 3. Masa - este asigurata de beneficiarul serviciilor prin acordarea la cantina acestuia. In acest caz, cum...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: O firma de IT din Romania doreste sa trimita doi salariati pentru cate 3 zile, o data la 3 luni, unul in UK si unul in Germania pentru o intalnire de afaceri cu colegi dintr-o intreprindere care apartine grupului de intreprinderi la nivel global. Salariatii nu vor desfasura activitate pentru compania in care se deplaseaza, nu va exista un raport de munca intre salariati si compania in care se deplaseaza, iar rezultatele si informatiile acumulate in urma intalnirii vor fi aplicate ulterior pentru...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<