Noua forma de desfasurare a proceselor din Romania dupa promulgarea \"legii micii reforme\"

Presedintele Traian Basescu a promulgat, luni, Legea privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, cunoscuta ca legea “micii reforme” in justitie. Seful statului a facut o declaratie de presa la Palatul Cotroceni, prezetand principalele prevederi ale noului act normativ

Principalele modificari prevazute in noua lege:

•S-a extins numarul structurilor sau persoanelor care pot face recurs in interesul legii, respectiv Avocatul Poporului si Colegiul Inaltei Curti de Casatie si Justitie
• Judecatoriile pot judeca orice proces care implica daune sau plati pana la maximum 2.000 de lei.
•Reglementeaza cazurile in care se poate solicita stramutarea procesului.
• Posibilitatea comunicarii actelor de procedura mai rapid. Acum partile nu mai pot sa reclame ca nu au fost in cunostinta de cauza daca au fost in sala cand s-a anuntat noul termen sau daca avocatul a fost in sala.
• Pentru tergiversarea proceselor foarte multi inculpati schimbau avocatul si cereau termen pentru ca noul avo­cat sa ia cunostinta de termen. In noua lege se spune ca e responsabilitatea incul­patului si ca nu mai e un motiv de amanare.
• Introduce ca modalitati suplimentare de comunicare: telefonul, telegraful, mailul, si toate mijloacele moderne, nu mai e nevoie doar de clasica citatie. E suficienta instiitarea pe fax sau mail.
• Un termen scurt de maximum 5-7 zile pentru sesizarea instantei de executare.

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Presedintele Romaniei s-a referit pe larg la aceasta lege intr-o conferinta de presa organizata la Palatul Cotroceni.

Redam integral textul prezentarii Presedintelui:

“Astazi am promulgat o lege extrem de importanta, asa ca as vrea sa o prezint, in cateva din elementele ei. Este vorba de Legea privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor. Dupa opinia mea, este la fel de importanta, pentru etapa actuala, ca si Codurile, care vor intra in vigoare ceva mai tarziu, la sfarsitul anului viitor. Aceasta Lege este de natura sa raspunda in primul rand exigentelor romanilor ca procesele sa se judece mai repede si, zic eu, si mai bine.

Am sa va dau cateva elemente care se constituie in elemente de noutate in ceea ce priveste abordarea pe care justitia o va avea dupa intrarea in vigoare a acestei legi.

Astfel, cu privire la recursul in interesul legii, s-a extins numarul structurilor sau persoanelor care pot face recurs in interesul legii si odata cu intrarea in vigoare a acestei legi, recurs in interesul legii poate declansa Avocatul Poporului, precum si Colegiul de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. De asemenea, pentru judecarea recursurilor in interesul legii, se creeaza un complet specializat in asa fel incat aceste recursuri sa poata fi rapid judecate si deciziile luate. In acelasi timp, prin crearea unui complet specializat in care sunt precis desemnate persoanele – presedinta Inaltei Curti, 14 judecatori care sa faca parte din sectia care judeca acel tip de procese penale sau civile – in mod categoric se elimina arbitrariul din formarea completelor care sa judece recursurile in interesul legii.

Nu in ultimul rand, extrem de important este ca pentru judecarea recursurilor in interesul legii, se creaza institutia judecatorului delegat, acel judecator care intocmeste un raport care se prezinta completului de judecata, constituit cum v-am prezentat anterior, un raport in care judecatorul delegat propune si solutiile in dezbaterea completului de 20, fiind analiza propunerii judecatorului delegat. Am convingerea ca in acest mod se clarifica foarte mult celebrele recursuri in interesul legii, cu atat mai mult cu cat si Avocatul Poporului poate sa initieze un recurs in interesul legii, cel caruia i se pot adresa pana la urma chiar oamenii de rand, cu respectarea modului de adresare.

O alta prevedere extrem de importanta este ca judecatoriilor li se atribuie competenta de a judeca orice proces care implica daune sau plati pana la maxim 2000 de lei. Rezolvam in acest fel cerebrele probleme ale amenzilor, care ajung acum pana la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau pana la curtile de apel. In momentul de fata, singurele instante competente sa judece solicitari de daune sau plati pana la 2000 de lei raman judecatoriile.

De asemenea, noua Lege reglemenetaza cazurile in care se poate stramuta, se poate solicita stramutarea procesului. In momentul de fata, pentru prelungirea judecatii, sunt parti in proces care cer stramutarea si plimba procesul prin toata tara. Noua Lege reglemeneaza cand, cum si unde pot fi stramutate procesele. De asemenea, prin noua Lege, se reglementeaza posibilitatea comunicarii actelor de procedura, celebrele citatii. In momentul de fata, partile nu mai pot sa reclame ca nu au fost in cunostinta de cauza, daca au fost in sala cand judecatorul a anuntat noul termen. De asemenea, daca doar una din parti a avut avocatul in sala, se considera indeplinita procedura si daca avocatul uneia din parti instiinteaza avocatul celeilalte parti.

Si, in sfarsit, tot noua Lege face o extindere a intelesului notiunii de “termen in cunostinta”. Spre exemplu, pentru tergiversarea proceselor, foarte multi inculpati sau foarte multi reclamanti sau parti, foarte multe parti in proces schimbau avocatul si spuneau: “se cere termen pentru noul avocat, sa ai cunostinta de termen”.

Sunt procese in care se schimba si cate 20 de avocati, la fiecare termen, se cere din nou termen pentru ca avocatul sa ia la cunostinta despre dosar. In momentul de fata, noua Lege precizeaza foarte clar ca este responsabilitatea celui care participa la actul de justitie daca isi schimba avocatul. Faptul ca si-a schimbat avocatul nu mai este considerat un temei de amanare a procesului. Se instituie obligatia judecatorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta. Deci, in procese poate mai putin complicate, judecatorul este obligat sa stabileasca termene foarte scurte.

Nu se mai pot da termene pentru anul viitor. Noua Lege introduce si reglementarea ca modalitate suplimentara de comunicare a posibilitatii incunostiintarii partilor, telefonul, telegraful, mailul si toate mijloacele moderne. Deci, nu mai trebuie trimisa neaparat clasica citatie. Este suficienta o instiintare pe fax sau pe mail, daca adresa este cunoscuta. De asemenea, daca ati observat in procese, in general, in cele grele, la un moment dat, cand se ajunge dupa parcurgerea unui numar mare de termene, de amanari, de… ca urmare a jocurilor avocatilor, se ajunge la situatia in care, ca ultim argument, se invoca lipsa de competenta a instantei care judeca. Noua Lege stabileste foarte clar ca lipsa de competenta poate fi invocata doar la primul termen. Daca nu s-a invocat lipsa de competenta la primul termen, partile nu mai au dreptul sa invoce lipsa de competenta a instantei care judeca.

De asemenea, Legea limiteaza cazurile in care instantele de control pot dispune trimiterea cauzei spre rejudecare. Un alt tertip, care a fost utilizat foarte frecvent, a fost dupa judecare, sa spunem, chiar o condamnare care nu este inca definitiva, scuzati-mi formularea, deci, dupa o condamnare definitiva, la instanta de apel, pur si simplu se caseaza si se retrimite pentru judecare la tribunal. In momentul de fata, nu se mai poate.

Instanta de apel trebuie sa judece si, eventual, sa corecteze eroarea de apreciere a instantei inferioare. Nu se mai poate tergiversa dosarul, fiind trimis inapoi pentru rejudecare si ramane definitiva solutia data de Curtea de Apel sau definitiva si irevocabila in instantele civile. De asemenea, noua Lege reglementeaza un termen scurt de maxim cinci, la sapte zile, pentru sesizarea instantei de executare. Ce se intampla pana acum? Exista o hotarare judecatoreasca, executorie, iar executorul judecatoresc trebuia sa primeasca incuviintarea instantei pentru a trece la executare.

Odata cu sesizarea instantei de catre judecator, partile atacau in instanta decizia de trecere la executare, ceea ce prelungea foarte mult termenele de executare. In momentul de fata, in intervalul de cinci la sapte zile, instanta trebuie sa se pronunte cu privire la executare, iar daca exista vreo plangere, trebuie facuta in acest interval si rezolvata in acest interval de catre instanta, in asa fel incat executarile sa nu mai fie iluzorii si, practic, o nepunere in aplicare a sentintelor judecatoresti.

De asemenea, Legea instituie interdictia de evacuare din imobile in intervalul 1 decembrie – 1 martie. Este vorba de evacuarile in situatiile de restituire. Deci, in perioada de iarna nu se mai pot face evacuari, acestea trebuie amanate pana la 1 martie, daca sunt astfel de cazuri. O prevedere extrem de importanta, in punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti, este si aceea legata de extinderea sferei competentei teritoriale a executorilor judecatoresti, la nivelul circumscriptiei curtii de apel.

La ce se refera aceasta formulare: in momentul de fata, prin legislatia actuala nu se putea ca un executor judecatoresc de la Targu Mures, spre exemplu, sa duca la indeplinire o executare in judetul Harghita sau Covasna. Executorul trebuia sa fie din judetul Harghita sau din judetul Covasna. In momentul de fata, autoritatea executorilor judecatoresti se extinde la nivelul curtilor de apel, la nivelul autoritatii curtilor de apel. In Romania exista 15 curti de apel – o curte de apel pentru doua, trei judete. Orice executor judecatoresc, ales de una din parti, sa puna in executare o hotarare judecatoreasca, poate sa puna in executare hotararea, pe toata circumscriptia uneia din cele 15 curti de apel. Este, cred eu, un element extrem de important in punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti.

De asemenea, noua Lege prevede stimularea partilor de a incerca solutionarea unor conflicte in afara cadrului judiciar, posibilitatea instantei ca in materie comerciala si in cauzele de divort sa recomande partilor medierea. Deci, foarte multe procese comerciale, precum si acelea care vizeaza familii care se despart, sunt impinse catre un proces de mediere, mai ales atunci cand, in cazul celor care se despart, nu sunt probleme in divergenta legate de patrimoniu, de copii si asa mai departe.

De asemenea, Legea statueaza introducerea divortului pe cale administrativa, prezenta la un notar, notarul poate valida divortul cu impartirea bunurilor si distribuirea responsabilitatii pentru copii, asa cum partile s-au inteles. As face precizarea ca aceasta ultima prevedere intra in vigoare la 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a Legii, nu la 30 de zile, cum intra toata cealalta parte a Legii, asta pentru ca birourile notariale au nevoie sa-si formeze, sa-si obtina accesul la bazele de date.

In ceea ce priveste functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se desfiinteaza completul de noua judecatori si se infiinteaza la fiecare sectie, sectia civila, sectia penala, cate doua complete de cinci judecatori. De ce cate doua? Daca unul din complete nu este disponibil, cu toti cei cinci membri, un alt complet sa poata judeca orice cauza se adreseaza fostului complet de noua, deci, acum, completului de cinci pentru solutionarea problemei aflata in judecata si acest element este de natura sa accelereze judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Compunerea completului pentru solutionare, in prima instanta, a cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale se modifica. Inainte, din acest complet facea parte un judecator, un judecator asistent si doi reprezentanti, sa spunem, ai sindicatelor, ai partilor in disputa. Vechea prevedere facea ca oameni nespecializati in a judeca sa aiba drept de a se pronunta uneori chiar impotriva judecatorului. Erau cei doi reprezentanti ai partilor care, de cele mai multe ori, nu aveau studii juridice.

Noua Lege face ca orice complet, care vizeaza judecarea unor dispute sociale, sa fie format dintr-un judecator si doi judecatori asistenti, ceea ce va profesionaliza deciziile in conflicte de munca sau in dispute legate de salarizare sau alte aspecte care vizeaza participarea reprezentantilor celor implicati sau care viza reprezentarea celor implicati prin oameni neautorizati.

Modificarile aduse la Codul Penal sunt, de asemenea, importante si o sa exemplific cu cateva din ele: posibilitatea tranzactiei medierii si recunoasterii pretentiei civile precum si efectele acestora. Sunt judecati penale, in mod deosebit in mediul rural, care ii aduce in fata judecatii pe vecini sau in dispute legate de pamant, uneori chiar cu relativa violenta. Aceste dispute vor putea fi negociate, vor putea fi tranzactionate prin impacarea partilor si gasirea unor solutii.

V-as mentiona faptul ca, adesea, daca ati urmarit gratierile pe care le-am facut, erau legate de oameni foarte in varsta in dispute pentru mutarea gardului cu un metru, dispute care au ajuns pana la violenta uneori. De asemenea, noua Lege prevede eliminarea aleatoriului in stabilirea instantei la care se dispune stramutarea. Deci, dincolo de faptul ca noua Lege reglementeaza situatiile in care se poate cere stramutarea unui proces, in acelasi timp, nu mai lasa judecatorului totala libertate sa stabileasca unde se rejudeca.

In momentul de fata – si va pot spune din proprie experienta, cand eram primar ajunsesem sa am in aceeasi zi, un proces la Suceava, unul la Alexandria si altul la Satu Mare – in momentul de fata, judecatorii trebuie sa tina cont de domiciliu, de distanta la care propun sa se stramute procesul, in cazul in care sunt indeplinite conditiile de stramutare. O prevedere foarte importanta mi se pare legata de solutionarea cererii de eliberare provizorie, situatie in care se afla foarte multi condamnati. Aceasta nu se va mai face in complete de trei, se face de asa-numitul “judecator de libertati”, un judecator specializat in solutionarea unor astfel de solicitari.

De asemenea, important in noua Lege este faptul ca se accepta si alte tipuri de expertiza, ce pot fi realizate in materia interceptarilor comunicatiilor. Pana acum, astfel de expertize facea numai Institutul National de Expertize Criminalistice de pe langa Ministerul Justitiei. Noua Lege da dreptul partilor sa se adreseze si unor experti calificati ca atare din sectorul privat sau din orice alta institutie a statului, cu conditia, repet, sa fie calificati pentru astfel de expertize. Si din cate stiti, recunoasterea calificarii unui expert o da Ministerul de Justitie. In sfarsit, pentru evitarea prelungirii judecarii cauzelor in care numarul partilor vatamate sau al partilor civile este foarte mare, noua Lege stabileste ca se poate desemna un reprezentant al celor care sunt parte in proces.

Nu vreau sa fac nicio aluzie, spre exemplu, in cazul FNI se citau zeci de mii de oameni si daca unul lipsea, nu se putea derula procesul. In momentul de fata, Legea precizeaza foarte clar ca se poate stabili un delegat care sa reprezinte o mare parte dintre cei aflati in proces. De asemenea,Legea prevede eficientizarea institutiei mandatului de aducere, se lasa tot mai putina marja acelora care, prin neprezentare, incearca sa intarzie procesele. Dupa cum stiti, acum esti citat, nu te prezinti o data, te mai citeaza o data, iar nu te prezinti, pe urma iti da o amenda, iti mai da o amenda. In momentul de fata, daca nu te-ai prezentat o data, a doua oara vii sigur, insotit.

Un aspect extrem de imporant si dezbatut in presa, asigurarea celeritatii urmaririi penale si introducerea principiului oportunitatii. Sigur, aici, este o dezvoltare mai larga. Vreau sa precizez faptul ca prin prevederile acestei legi va fi foarte dificil de acum inainte ca un om sa fie arestat si dupa aceea sa inceapa culegerea de probe care sa se constituie in elemente de demonstrare a faptei penale. Procurorii, cand merg in fata judecatorului, trebuie sa aiba, deja, suficiente probe pentru a propune arestarea si urmarirea penala sa fie declansata.

De asemenea, noua legislatie, sau noua Lege, modifica si completeaza dispozitiile referitoare la plangerea penala sau la cererile gresit indreptate, pentru a asigura reducerea numarului de cauze aflate pe rolul instantelor. In ce consta aceasta abordare: pana acum, pur si simplu, faceai o sesizare, se inregistra dosarul penal sau se inregistra dosarul pe rolul instantelor, dupa care, la prima instanta, la prima infatisare, cand, oricum, se dadea un termen de 2-3 luni, judecatorul cerea completarea datelor necesare in dosar, pentru a se putea desfasura procesul.

De regula, procese civile. In momentul de fata, nu se mai inregistreaza un dosar, pe rolul judecatoriilor, daca nu are, in el, toate elementele necesare trecerii la judecata. De aceea, va exista, tot timpul, la instantele de judecata, un judecator care, inainte de a inregistra dosarul, il verifica si, daca este complet, in inregistreaza. Daca nu, il da inapoi petentului, pentru a-l completa si a se prezenta din nou pentru inregistrarea dosarului, cand toate documentele sunt la dosar.

Noua legislatie introduce si o noua institutie, si anume judecarea in cazul recunoasterii vinovatiei. Nu voi intra in foarte multe detalii si nici nu urmaresc sa fiu sa intru foarte in amanunt. Dar, ca si la celelalte articole, va dau cateva elemente. Spre exemplu, un inculpat pe evaziune fiscala, ajuns in fata judecatorilor, recunoaste ca a facut evaziune fiscala. Asta inseamna, pe de o parte, reducerea majora a pedepsei, cu conditia ca cel care a recunoscut sa acopere imediat si paguba.

Deci, daca se recupereaza prejudiciul si se recunoaste fapta, inculpatul poate beneficia de o importanta reducere a pedepsei. Pana la urma, mi se pare o abordare inteleapta, pentru ca unul dintre primele obiective ale statului trebuie sa fie recuperarea prejudiciilor. De asemenea, noua Lege face o precizare cu privire la cazurile in care se poate face recurs, urmare a deciziilor Curtii Constitutionale. Cred ca este o completare foarte bine venita. Dupa cum stiti, in momentul de fata, procesele nu se mai opresc in situatia in care instanta accepta trimiterea la Curtea Constitutionala a legii, pentru controlul de constitutionalitate. Procesele merg inainte.

Daca, eventual, instantele se pronunta definitv sau, in cazurile civile, definitiv si irevocabil, si pe urma apare hotararea Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea textului de lege in baza caruia s-a luat, s-a dat sentinta, atunci cei afectati pot declansa imediat recursul impotriva sentintei definitive sau a sentitei definitive si irevocabile, in cazuri comerciale. Cam acestea sunt cateva elemente, care, cred eu, sunt de natura sa netezeasca mersul justitiei. Am speranta ca, peste 30 de zile, judecatorii si procurorii, in mod egal, vor pune in aplicare prevederile noii Legi si eu cred ca este o excelenta lege de tranzitie, de la legislatia actuala catre noile Coduri. Va multumesc!”