- art. 396 - 404 din noul Cod civil -
Noul Cod Civil introduce o institutie noua, si anume autoritatea parinteasca comuna in caz de divort, exercitata in comun de ambii parinti.
Autoritatea parinteasca reprezinta totalitatea drepturilor si indatoririlor parintilor cu privire la persoana copilului si la bunurile acestuia, drepturi si indatoriri care se exercita in mod egal de catre ambii parinti.
Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti
Conform prevederilor noului Cod Civil, in caz de divort al parintilor, instanta de tutela stabileste:
* daca autoritatea parinteasca va fi exercitata in comun de catre ambii parinti sau va fi exercitata de catre un singur parinte;
* domiciliul copilului – de regula la unul dintre parintii sai - si relatiile personale ale copilului cu celalalt parinte la care copilul nu va locui permanent;
* contributia fiecarui parinte la cheltuielile de intretinere ale copilului.
Autoritatea parinteasca comuna in caz de divort este cunoscuta si sub numele de custodie comuna si se refera la situatia in care domiciliul de baza al copilului este la un parinte, dar ambii parinti participa la luarea deciziilor importante cu privire la cresterea copilului lor (deciziile cu privire la religia copilului, la asistenta medicala, intretinere si educatie – spre exemplu la ce gradinita sau la ce scoala sa fie inscris copilul, etc.).
Aceasta prevedere are la baza prezumtia ca este in interesul superior al copilului ca autoritatea parinteasca sa se exercite in comun si in caz de divort al parintilor.
Custodia comuna asigura dreptul copilului la grija parinteasca normala si permanenta din partea ambilor parinti precum si prezenta celor doi parinti in viata copilului si dupa divort, acestia avand aceeasi responsabilitate si posibilitate de a lua decizii referitoare la problemele copilului.
Prin urmare, regula este ca, dupa pronuntarea divortului, autoritatea parinteasca se exercita in comun de catre ambii parinti (art. 397 Cod Civil).
Exceptie de la aceasta regula, atunci cand exista motive intemeiate care conduc la concluzia ca nu ar fi in interesul superior al copilului ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun de ambii parinti, instanta de tutela hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti, numit parinte custodian. Celalalt parinte – parintele necustodian – are dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia (art. 398 Cod Civil).
Exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane
In cazuri exceptionale, daca interesul copilului o cere, instanta hotaraste plasamentul copilului la o ruda, la o alta familie sau persoana sau la o institutie de ocrotire specializata (art. 399 alin 1 Cod Civil). Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului.
In acest caz, instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei (art. 399 alin. 2 Cod Civil).
Locuinta copilului dupa divort
Instanta de tutela se pronunta in mod explicit cu privire la locuinta copilului dupa divort, care va fi in general la unul dintre parinti (parinte rezident). Parintii se pot intelege asupra locuintei copilului dupa divort;
In situatia in care exista neintelegeri intre parinti cu privire la locuinta minorului si acestia decid fara a lua in considerare interesul superior al copilului, instanta de tutela stabileste ca locuinta copilului minor sa fie la parintele cu care acesta locuieste in mod statornic .
Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta stabileste locuinta la unul dintre ei, luand in considerare interesul superior al copilului.
Pot exista si situatii exceptionale in care este in interesul superior al copilului ca instanta sa stabileasca locuinta acestuia la alte persoane (de exemplu la bunici, alta ruda sau persoana), cu consimtamantul acestora, sau intr-o institutie de ocrotire. In aceasta situatie ambii parinti sunt parinti nerezidenti. Persoanele respective sau institutia de ocrotire supravegheaza copilul si fac tot ce este necesar pentru asigurarea sanatatii, educatiei si invataturii sale (art. 400 Noul Cod Civil).
Precizari
Locuinta minorului nu poate fi schimbata fara acordul ambilor parinti daca acest fapt ar afecta exercitiul autoritatii sau a altor drepturi parintesti.
In cazul in care parintii nu se inteleg cu privire la aceste aspecte, instanta va decide daca o schimbare a locuintei este oportuna sau nu, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti (art. 496 alin. 4 si art. 497 alin. 1 si 2 din noul Cod Civil).
De asemenea, ascultarea copilului este obligatorie. De regula este ascultat copilul care a implinit varsta de 10 ani, dar daca instanta considera ca este necesar pentru solutionarea cauzei, poate fi ascultat si copilul sub 10 ani (art. 264 Cod Civil).
Drepturile parintelui separat de copil. Relatiile personale ale copilului cu parintii si cu alte persoane semnificative din viata sa.
Parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul lor au dreptul sa aiba legaturi personale cu acesta iar in caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela va decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept (art. 401 din noul Cod Civil). Ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie si in aceasta situatie (art. 264 Cod Civil).
Precizari
Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie.
Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului. (art. 14, Legea 272/2004).
Conform art. 15, Legea 272/2004, relatiile personale se pot realiza prin:
- intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are dreptul la relatii personale cu copilul;
- vizitarea copilului la domiciliul acestuia
- gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit
- corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul
- transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul
- transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul
Stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor
Un element de noutate introdus de Codul Civil este reprezentat de stabilirea obligatiei de intretinere pentru ambii parinti, indiferent cu cine va locui copilul dupa divort.
Parintii se pot intelege cu privire la contributia lor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Aceasta intelegere va fi prezentata instantei de tutela care o va transpune in hotararea de divort, sau notarului, in cazul divortului notarial.
In situatia neintelegerii dintre parinti in legatura cu acest aspect, instanta de tutela va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor (art. 402 Cod Civil).
Precizari
Noul Cod Civil prevede ca obligatia de intretinere se executa de regula in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala.
Plata in bani reprezinta o alternativa in cazul in care unul dintre parinti nu se achita de aceasta obligatie sau solicita expres sa isi indeplineasca obligatia de intretinere prin plata unei pensii de intretinere (alimentare) in bani.
Pensia de intretinere poate fi sub forma unei sume fixe sau a unei cote procentuale din venitul net lunar al celui care datoreaza intretinere si se plateste in rate periodice, la termenele convenite. Daca nu exista o intelegere in acest sens, pensia de intretinere se va plati la termenele prevazute in hotararea judecatoreasca. Pensia de intretinere stabilita intr-o suma fixa se indexeaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei.
Intretinerea datorata de parinte se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii. Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.
Parintii pot conveni sau, daca exista motive temeinice, instanta de tutela poate hotari ca intretinerea sa fie achitata prin plata anticipata a unei sume globale care sa acopere nevoile de intretinere ale copilului pe o perioada mai indelungata sau pe intreaga perioada in care se datoreaza intretinerea, in masura in care parintele care datoreaza intretinerea are mijloacele necesare acoperirii acestei obligatii.
In cazul in care apare o schimbare in ceea ce priveste posibilitatile financiare ale parintelui care plateste intretinerea si nevoia copilului care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei.
Exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti dupa divort are succes doar daca dorinta si abilitatea parintilor de a comunica si colabora este suficient de mare. Deoarece autoritatea parinteasca implica responsabilitatea ambilor parinti in legatura cu deciziile care privesc copiii este esential ca parintii sa poata discuta intr-o atmosfera non-conflictuala, de siguranta si confidentialitate pentru a putea cadea de acord cu privire la custodia asupra copilului, stabilirea locuintei copilului dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si copil, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului, modalitatile in care se achita aceasta contributie, etc.
In sprijinul parintilor vine medierea si mediatorul care ii sprijina in gasirea celor mai adecvate si satisfacatoare solutii cu privire la situatia lor si a copilului dupa divort .
