Prevederile esentiale ale unui contract
Jud. Gheorghe Morosanu - Lucrarea Patronul si Juristul in Romania Europeana
Legea nu prevede pentru contract o formula anumita sau mai stiu eu ce conditii speciale. Poti sa uiti formularul acasa, poti, in extremis, sa-l scrii chiar pe un servetel; important este sa-l faci, si el sa reflecte acordul de vointa al celor doi (sau mai multi) parteneri; important mai este ca el, contractul, sa fie datat, semnat si stampilat valabil de persoane imputernicite; in fine, sa nu-ti fi scapat vreunul din elementele importante cum ar fi:
Completeaza toate locurile goale din preambul. Nu te jena sa-i ceri partenerului acte doveditoare ale identitatii sale, atat ca patron, cat si ca simplu cetatean: certificat de inmatriculare a societat ii, buletin/carte de identitate, un act emis de banca etc. Daca ai timp inainte, poti efectua o adevarata cercetare asupra lui, la Camera de Comert, Registrul Comertului (care ofera informatii contra plata), banca etc., chiar la politie si, foarte important, la alti parteneri care il cunosc. Teste distractive pentru clasa pregatitoare Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita Fise distractive pentru gradinita
Nu uita ca tara este plina de:
– firme-fantoma;
– firme care schimba 4-5 sedii fara sa anunte pe nimeni;
– comercianti care dau „tunuri“ si dispar etc.
Convinge-te ca adresa, telefonul/faxul, e-mailul din antetul partenerului sunt cele actuale sau cere-le pe cele actuale si verifica-le.
Pazeste-te ca de foc de cei care-si dau ca adresa doar o casuta postala fara alte repere. Acestia sunt panglicari suta la suta.
Obiectul contractului
(Cap. I contract, anexa 1)
Poate fi prevazut in art. 1 sau, daca presupune un text mai lung ori grafice, in anexe la contract. Trebuie sa rezulte clar ce se vinde, cantitati, termen, pret.
Termenul
(Art. 20 contract)
Contractele se incheie fie pentru o singura operatiune, fie pe termen (o luna, un an) cu prestatii periodice, cu posibilitatea de prelungire, la acordul partilor. Termenele intermediare, cele din anexele grafice, trebuie bine gandite pentru a fi in acord cu posibilitatile de livrare si de plata. Ele isi arata importanta cand se ajunge la calcularea de penalitati, dobanzi bancare si alte daune.
Conditiile de livrare si de calitate
(Cap. II contract)
Transportul
(Cap. III contract)
Daca se efectueaza de catre un tert transportator, este indispensabil un contract de transport, separat de cel de livrare. Este de preferat ca de transport sa se ocupe partenerul, cu implicatiile respective. Ai grija, relatia cu CFR-ul este foarte dura.
Receptia marfii
(Art. 3 contract)
Ideal este ca partenerul sa vina personal si sa semneze actul de recept ie. Avand aceasta semnatura, nu te mai poti astepta la un refuz calitativ
sau cantitativ. Daca dai drumul marfii si receptia se face la beneficiar, se pot intampla o multime de pozne: pentru orice moft al beneficiarului trebuie sa te duci acolo, acolo poti constata ca marfa a fost depozitata aiurea, fiind sigilata dupa ce a fost „vamuita“ de mai multi. Ar urma o lupta lunga, eventual in justitie, in care ai fi aproape complet lipsit de probe.
Pretul, plata pretului
(Cap. IV contract)
Desigur, preferi situatia in care clientul vine, negociaza si plateste pe loc.
Dar riscul de a sta cu marfa in soare te face sa accepti si plata la un termen ulterior. Atunci vei cere un acreditiv, o scrisoare de garantie bancara sau constituirea unei ipoteci si vei prevedea in contract, sau chiar intr-o conventie scrisa ad-hoc, penalitati de intarziere in plata pretului (vezi lit. i) de mai jos).
Cat priveste plata „la termen“, adica la o saptamana, la o luna sau la trei luni de la livrare, sau dupa vanzare, aceasta se practica in toata lumea si este normal sa se practice si la noi. Multi comercianti mi-au spus: Nu se poate, daca vreau banii pe loc, in nouazeci la suta din cazuri sunt refuzat sau, pur si simplu, respectivul nu poate plati. {i-atunci, am prevazut in contract un termen clar, nu e de ajuns?
Raspunsul meu: Din pacate, in Romania nu este de ajuns decat daca iti iei masurile de asigurare a platii, mai sus expuse.
Forta majora, menita sa exonereze de raspundere pe cel ce nu si-a putut indeplini o obligatie contractuala, nu este definita intr-o lege. Literatura juridica, in buna intelegere cu practica judecatoreasca, a ajuns la concluzia ca: „Evenimentul de forta majora este o imprejurare de fapt, imprevizibila si de neinlaturat, care impiedica in mod efectiv si fara nicio culpa din partea debitorului, executarea obligatiei contractuale a acestuia.“
(Dictionar de drept civil, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1980, pag. 256)
Atentie! Unii parteneri vor incerca sa-ti strecoare in contract drept cauza de forta majora: greva, lipsa apei, a curentului electric sau chiar a materiei prime. La acestea poti sa te opui cu succes.
Adevaratele cauze de forta majora nu pot fi decat calamitatile naturale: cutremurul, inundatia, seceta etc. Dar totul este negociabil, iar rezultatul negocierii, transpus in contract, este lege intre parti, „lege“ care adesea infrange multe alte prevederi legale. Deci, daca nu ai incotro, iar talentul tau de negociator nu te ajuta la infinit, poti accepta si clauze mai largi. Dar macar nu uita un lucru: cazul de forta majora trebuie riguros dovedit in instanta sau inainte de a se ajunge la proces.
Penalitatile de intarziere (clauza penala)
(Cap. VI contract)
Pentru ca intarzierea la plata, ca si intarzierea in general, este o regula la noi, este indispensabil sa prevezi in contract penalitati de intarziere in plata pretului.
Cuantumul penalitatilor nu este prevazut in vreo lege si nici nu ar fi normal sa fie, pentru ca o lege nu poate interveni intr-un contract care este legea partilor, cum am mai spus. Ca reper si sugestie, pot spune ca o penalitate de 0,4% pe zi, de exemplu, conduce la dublarea sumei in 250 de zile.
Ca sa fim mai siguri, iti propun sa sugerezi partenerului 1% pe zi de intarziere. El, care se pretinde un comerciant serios, nu va putea obiecta daca ii spui ca asta este o simpla formalitate, pentru ca ai deplina incredere in cinstea si bunele lui intentii.
Dar atentie mare cand esti in situatia inversa, aceea de a te obliga tu la penalitati.
Am judecat candva un caz in care un comerciant cam ametit se obligase la o penalitate de 10% pe zi, deci la 10 zile suma se dubla. Norocul aceluia era ca raposata Lege nr. 76/1992 limita penalitatile la cuantumul sumei. Norocul acesta nu mai exista astazi, cand legea amintita a cazut, cu toate avantajele, dar si curiozitatile ei.
* * *
Acestea fiind scrise de mine si citite de tine, in functie de imprejurarile concrete vei putea incheia cu partenerul:
– fie un contract lung si elaborat (anexa nr. 1);
– fie un contract scurt si concis, scris pe geanta-diplomat sau pe capota masinii, care sa cuprinda doar datele esentiale: identificarea partilor, obiectul, pretul, termenele de plata, neaparat penalitati (anexa nr. 2).
Contractul „scurt“ il poti concepe bine mersi si fara sa ai modelul dat de mine. Este bine sa ai intotdeauna in geanta doua hartii cu indigo intre ele, pentru ca partenerul sa nu poata spune: „Hai, lasa, ne grabim etc.“, si sa tii minte enumerarea de mai sus.
Nu uita sa specifici, indiferent de modelul folosit, ca debitorul este de drept in intarziere de la data scadentei platii hotarate de comun acord.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri