Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Limitarea riscului de credit. Politici si proceduri de administrare privind externalizarea activitatilor

=================================================
ACTE PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL NR. 316/09.05.2011
=================================================

*** REGULAMENTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI Nr. 2/2011 pentru modificarea Regulamentului nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice

Firme interesate
Institutii de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit din state terte care functioneaza pe teritoriul Romaniei, institutiile financiare nebancare persoane juridice romane si sucursalele institutiile financiare straine, inscrise in Registrul special

Index
Prezentul regulament se aplica institutiilor de credit persoane juridice romane si sucursalelor institutiilor de credit din state terte care functioneaza pe teritoriul Romaniei, institutiilor financiare nebancare persoane juridice romane si sucursalelor institutiilor financiare straine, inscrise in Registrul special, precum si institutiilor de plata persoane juridice romane care inregistreaza un nivel semnificativ al activitatii de creditare potrivit Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 21/2009 privind institutiile de plata, cu modificarile si completarile ulterioare, entitati supuse supravegherii Bancii Nationale a Romaniei, denumite in continuare imprumutatori, si reglementeaza conditiile minime de acordare si derulare a creditelor destinate persoanelor fizice.

Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Sanctiuni!
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage aplicarea masurilor si/sau a sanctiunilor prevazute, dupa caz, la art. 226 si 229 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 58 si 59 din Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv la art. 66 si 68 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plata, aprobata cu modificari prin Legea nr. 197/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

*** REGULAMENTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI Nr. 3/2011 pentru modificarea si completarea Regulamentului nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit

Firme interesate
Institutii de credit, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit din state terte, institutiile financiare nebancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale institutiilor financiare straine.

Index
Prezentul regulament se aplica institutiilor de credit, persoane juridice romane, si sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din state terte, institutiilor financiare nebancare, persoane juridice romane, si sucursalelor din Romania ale institutiilor financiare straine, cu exceptia celor ce se incadreaza in prevederile titlului I cap. IV sectiunea a 2-a ĞInstitutiile financiare din alte state membreğ din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, inscrise in Registrul general deschis la Banca Nationala a Romaniei, precum si institutiilor de plata persoane juridice romane care acorda credite legate de serviciile de plata si reglementeaza:
a) in cazul institutiilor de credit:
- clasificarea creditelor acordate debitorilor din afara sectorului institutiilor de credit;
- clasificarea creditelor acordate altor institutii de credit si a plasamentelor constituite la acestea;
- determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit aferent creditelor/plasamentelor clasificate;
- constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit;
b) in cazul institutiilor financiare nebancare:
- clasificarea creditelor acordate debitorilor din afara sectorului institutiilor de credit;
- determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit aferent creditelor clasificate;
- constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit;
c) in cazul institutiilor de plata:
- clasificarea creditelor legate de serviciile de plata, acordate debitorilor din afara sectorului institutiilor de credit;
- determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit aferent creditelor clasificate;
- constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.
Institutiile de plata care acorda credite legate de serviciile de plata si care nu conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile emise de Banca Nationala a Romaniei vor avea in vedere conturile corespunzatoare cuprinse in planul de conturi prevazut de reglementarile contabile aplicabile acestor entitati, in care sunt inregistrate elementele prevazute in anexa nr. 1.
Normele interne prevazute la alin. (1) se aproba, in cazul institutiilor financiare nebancare, la nivelul organelor statutare ale acestora, iar in cazul institutiilor de plata vor fi insusite de persoanele responsabile pentru conducerea si administrarea activitatii de prestare de servicii de plata, in intelesul art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 197/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.
Normele interne ale institutiilor financiare nebancare inscrise in Registrul special si ale institutiilor de plata care inregistreaza un nivel semnificativ al activitatii de creditare in intelesul Regulamentului nr. 21/2009 privind institutiile de plata, cu modificarile si completarile ulterioare, se transmit Bancii Nationale a Romaniei - Directia supraveghere.
In cazul institutiilor de plata forma si continutul formularelor de raportare, precum si frecventa si modalitatile de transmitere a situatiilor mentionate la alin. (1) sunt cele stabilite pentru institutiile financiare nebancare prin ordinul prevazut la alin. (2).

Sanctiuni!
Nerespectarea prezentului regulament atrage aplicarea masurilor si/sau a sanctiunilor prevazute, dupa caz, la art. 226 si 229 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 58 si 59 din Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv la art. 66 si 68 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 197/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

*** REGULAMENTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI Nr. 4/2011 pentru modificarea si completarea Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 21/2009 privind institutiile de plata

Firme interesate
Institutii de plata, persoane juridice romane

Index
Necesarul fondurilor proprii al unei institutii de plata calculat potrivit metodei C nu poate fi mai mic decat maximul dintre valoarea obtinuta prin aplicarea algoritmului precizat la alin. (1) si 80% din media aritmetica simpla calculata pe baza necesarului fondurilor proprii aferente ultimelor 3 exercitii financiare.
In situatia in care institutia de plata nu a implinit 3 ani financiari de activitate, media aritmetica a necesarului fondurilor proprii prevazuta la art. 36 alin. (3) se calculeaza raportat la anii financiari impliniti.
Institutiile de plata care inregistreaza un nivel semnificativ al activitatii de creditare trebuie sa aplice reglementarile Bancii Nationale a Romaniei in domeniul limitarii riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice.
In cazul institutiilor de plata care desfasoara si activitatea de creditare prevazuta la art. 22 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 197/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, nivelul activitatii supuse cerintei de la alin. (1) se determina prin cumularea activitatii de creditare legate de serviciile de plata cu cea realizata cu respectarea prevederilor Legii nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, cu modificarile si completarile ulterioare.
In aplicarea art. 52^1 alin. (1), prin nivel semnificativ al activitatii de creditare se intelege indeplinirea cumulativa a limitelor aferente celor doua criterii prevazute la alin. (2) pentru 3 perioade de raportare trimestriala succesive.
Limitele prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) nivelul cumulat al capitalurilor proprii si surselor imprumutate pe baza contractelor de imprumut/finantare existente in sold sa fie de minimum 50.000.000 lei;
b) nivelul cumulat al creditelor/finantarilor acordate si angajamentelor asumate existente in sold, determinate conform art. 52^1 alin. (2), sa fie de minimum 25.000.000 lei.
Se considera ca institutiile de plata nu mai inregistreaza un nivel semnificativ al activitatii de creditare in cazul in care pentru o perioada care cuprinde 3 raportari trimestriale succesive nu mai indeplinesc cel putin una dintre limitele aferente criteriilor prevazute la alin. (2).
Institutiile de plata care desfasoara activitate de creditare raporteaza trimestrial Bancii Nationale a Romaniei - Directia supraveghere situatia privind activitatea de creditare, potrivit criteriilor prevazute la art. 52^2 alin. (2), prin intermediul formularului prevazut in anexa nr. 5^1.
Institutiile de plata care desfasoara activitate de creditare si care nu au obligatia organizarii si conducerii contabilitatii conform reglementarilor contabile emise de Banca Nationala a Romaniei vor avea in vedere la calcularea si raportarea trimestriala la Banca Nationala a Romaniei - Directia supraveghere conturile corespunzatoare in care sunt inregistrate capitalurile proprii si sursele imprumutate pe baza contractelor de imprumut/finantare, respectiv creditele/finantarile acordate si angajamentele asumate cuprinse in planul de conturi prevazut de reglementarile contabile aplicabile acestor entitati.
In aplicarea art. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 197/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de plata raporteaza anual informatiile contabile reprezentand elemente de bilant si cont de profit si pierdere referitoare la serviciile de plata, in termenul prevazut pentru depunerea la Banca Nationala a Romaniei a situatiilor financiare anuale.

=================================================
ACTE PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL NR. 321/10.05.2011
=================================================

*** HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 421/2011 privind aprobarea platii costurilor si a cotizatiilor anuale, incepand cu anul 2011, ce decurg din participarea Directiei regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor din Ministerul Administratiei si Internelor la activitatile de cooperare internationala in domeniul permiselor de conducere si inmatriculare a vehiculelor

Firme interesate
Ministerul Administratiei si Internelor, persoane interesate de permisele auto

Index
Se aproba plata costurilor si a cotizatiilor anuale, incepand cu anul 2011, ce decurg din participarea Directiei regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor din Ministerul Administratiei si Internelor, denumita in continuare DRPCIV, la activitatile de cooperare internationala in domeniul permiselor de conducere si inmatriculare a vehiculelor in temeiul:
a) instrumentelor Prum, astfel cum sunt definite la art. 11^5 alin. (1^1) din Ordonanta Guvernului nr. 83/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple si serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 362/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Tratatului de implementare a Sistemului de Informare European privind Vehiculele si Permisele de Conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000, denumit in continuare Tratatul EUCARIS.
Se aproba plata cotizatiilor anuale, inclusiv cele restante, aferente participarii DRPCIV la activitatile de cooperare desfasurate in cadrul:
a) Asociatiei Autoritatilor Europene de Inmatriculare a Vehiculelor si Permise de Conducere - EReg;
b) Comisiei internationale pentru testarea conducatorilor auto - CIECA.
Plata costurilor si a cotizatiilor prevazute la art. 1 si 2 se realizeaza de catre DRPCIV si se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Administratiei si Internelor.
Dispozitiile art. 1 referitoare la plata cotizatiilor aferente activitatilor desfasurate in temeiul Tratatului EUCARIS se aplica de la data la care Romania devine parte la acesta.

=================================================
ACTE PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL NR. 322/10.05.2011
=================================================

*** LEGEA Nr. 62/2011 dialogului social

Firme interesate
Partenerii sociali - sindicate sau organizatii sindicale, angajatori ori organizatii patronale, precum si reprezentantii autoritatilor administratiei publice

Index
Organizatiile sindicale sunt independente fata de autoritatile publice, de partidele politice si de organizatiile patronale.
Organizatiile sindicale nu pot desfasura activitati cu caracter politic.
Persoanele incadrate cu contract individual de munca, functionarii publici si functionarii publici cu statut special in conditiile legii, membrii cooperatori si agricultorii incadrati in munca au dreptul, fara nicio ingradire sau autorizare prealabila, sa constituie si/sau sa adere la un sindicat.
Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numar de cel putin 15 angajati din aceeasi unitate.
Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca sau sa nu faca parte, sa se retraga sau sa nu se retraga dintr-o organizatie sindicala.
O persoana poate face parte, in acelasi timp, numai dintr-o singura organizatie sindicala la acelasi angajator.
Salariatii minori, de la implinirea varstei de 16 ani, pot fi membri ai unei organizatii sindicale, fara a fi necesara incuviintarea prealabila a reprezentantilor lor legali.
Persoanele care detin functii de demnitate publica conform legii, magistratii, personalul militar din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, unitatile si/sau subunitatile din subordinea ori coordonarea acestora nu pot constitui si/sau adera la o organizatie sindicala.
Organizatiile patronale reprezinta, sustin si apara interesele membrilor lor in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice, in raport cu obiectul si scopul lor de activitate, in plan national si international, potrivit propriilor statute si in acord cu prevederile prezentei legi.
In vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate, organizatiile patronale:
a) reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, juridice si sociale ale membrilor lor;
b) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii;
c) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu sindicatele, precum si in structurile bipartite si tripartite de dialog social;
d) elaboreaza si promoveaza coduri de conduita in afaceri;
e) promoveaza principiile responsabilitatii sociale;
f) asigura pentru membrii lor informarea, facilitarea de relatii intre acestia, precum si cu alte organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de specialitate, inclusiv in domeniul ocuparii si formarii profesionale, precum si al sanatatii si securitatii in munca;
g) la cererea membrilor acestora, au dreptul de a-i asista si reprezenta in fata instantelor de judecata de toate gradele, a organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati, prin aparatori proprii sau alesi;
h) elaboreaza si implementeaza politici de ocupare si plasare a fortei de munca;
i) elaboreaza strategii si politici de dezvoltare economico-sociala la nivel sectorial si national, in conditiile legii;
j) infiinteaza si administreaza, in conditiile legii, in interesul membrilor lor, unitati sociale, de cultura, invatamant si cercetare in domeniul propriu de interes, societati comerciale, de asigurari, precum si banca proprie.
Organizatiile patronale sunt abilitate sa asigure orice servicii cerute de membrii lor, in conditiile legii.
Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor patronale persoane care au capacitate deplina de exercitiu si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-au folosit pentru savarsirea infractiunii.
Membrilor organelor de conducere ale organizatiilor patronale li se asigura protectia legii impotriva oricaror forme de discriminare, conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii atributiilor si/sau a mandatului lor, sub sanctiunea pedepselor prevazute de lege.
Confederatiile patronale reprezentative la nivel national pot adresa autoritatilor publice competente, in conditiile art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata, propuneri de legiferare in domeniile specifice de interes.
Confederatiile patronale reprezentative la nivel national se pot constitui intr-o structura de reprezentare unitara a intereselor lor, in conditiile in care aceasta structura cuprinde cel putin jumatate plus unu din totalitatea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national.
Accesul in structura de reprezentare prevazuta la alin. (2) nu poate fi conditionat sau restrictionat pentru nicio confederatie patronala reprezentativa la nivel national in conditiile legii.
Organizarea si desfasurarea negocierilor colective, precum si incheierea contractelor colective de munca sunt reglementate prin prezenta lege.
Contractele colective de munca se pot negocia la nivel de unitati, grupuri de unitati si sectoare de activitate.
Criteriul de apartenenta la sectoarele de activitate este cel al obiectului principal de activitate inregistrat la registrul comertului, conform codului CAEN.
Unitatile din acelasi sector de activitate definite prin apartenenta la aceeasi diviziune, grupa sau clasa, conform codului CAEN, se pot constitui voluntar in grupuri de unitati, in vederea negocierii contractelor colective la nivelul respectiv. Angajatorii care intentioneaza sa negocieze contract colectiv de munca la nivel de grup de unitati pot constitui in mod voluntar grupul de unitati, atat prin hotarare judecatoreasca de constituire, cat si prin proces-verbal sau orice alta conventie scrisa intre parti.
Fac parte din contractele colective de munca si conventiile dintre partile semnatare ale acestora prin care se solutioneaza conflictele colective de munca, precum si hotararile arbitrale in aceasta materie, incepand cu data pronuntarii acestora. Hotararile arbitrale se transmit depozitarului contractului colectiv de munca pentru inregistrare.
Negocierea colectiva este obligatorie numai la nivel de unitate, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de angajati.
Initiativa negocierii apartine angajatorului sau organizatiei patronale.
Angajatorul sau organizatia patronala initiaza negocierea colectiva cu cel putin 45 de zile calendaristice inaintea expirarii contractelor colective de munca sau a expirarii perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate in actele aditionale la contractele colective de munca.
In cazul in care angajatorul sau organizatia patronala nu initiaza negocierea, aceasta va incepe la cererea scrisa a organizatiei sindicale reprezentative sau a reprezentantilor angajatilor, in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitarii.
Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile calendaristice decat prin acordul partilor.
Contractele colective de munca pot sa prevada renegocierea periodica a oricaror clauze convenite intre parti.
In termen de 5 zile calendaristice de la data declansarii procedurilor de negociere prevazute de art. 129 alin. (4), angajatorul sau organizatia patronala are obligatia sa convoace toate partile indreptatite in vederea negocierii contractului colectiv de munca.
La prima sedinta de negociere se stabilesc informatiile publice si cu caracter confidential pe care angajatorul le va pune la dispozitia delegatilor sindicali sau ai reprezentantilor angajatilor, conform legii, si data pana la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie.
Regimul informatiilor confidentiale puse la dispozitie de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind cadrul general de informare si consultare a angajatilor.
Informatiile pe care angajatorul sau organizatia patronala le va pune la dispozitia delegatilor sindicali ori a reprezentantilor angajatilor, dupa caz, vor cuprinde cel putin date referitoare la:
a) situatia economico-financiara la zi;
b) situatia ocuparii fortei de munca.
Tot la prima sedinta de negociere partile vor consemna in procesul-verbal urmatoarele:
a) componenta nominala a echipelor de negociere pentru fiecare parte, in baza unor imputerniciri scrise;
b) nominalizarea persoanelor mandatate sa semneze contractul colectiv de munca;
c) durata maxima a negocierilor convenita de parti;
d) locul si calendarul reuniunilor;
e) dovada reprezentativitatii partilor participante la negocieri;
f) dovada convocarii tuturor partilor indreptatite sa participe la negociere;
g) alte detalii privind negocierea.
Data la care se desfasoara prima sedinta de negociere reprezinta data la care se considera ca negocierile au fost declansate.
La fiecare sedinta de negociere se vor incheia procese-verbale semnate de reprezentantii mandatati ai partilor in care se va consemna continutul negocierilor.
La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere.
Este interzisa orice imixtiune a autoritatilor publice, sub orice forma si modalitate, in negocierea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor colective de munca.
Clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege.
La incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal.
Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior.
Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile.
Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:
a) pentru toti angajatii din unitate, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel;
b) pentru toti angajatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca;
c) pentru toti angajatii incadrati in unitatile din sectorul de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca si care fac parte din organizatiile patronale semnatare ale contractului.
La fiecare dintre nivelurile prevazute la alin. (1) se incheie si se inregistreaza un singur contract colectiv de munca.
In contractele colective de munca la orice nivel clauzele aplicabile angajatilor incadrati cu contract individual de munca in sectorul bugetar vor respecta in mod obligatoriu prevederile art. 138.
Conflictele individuale de munca se solutioneaza de catre instantele judecatoresti.
Instantele judecatoresti competente sa judece cereri referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca se stabilesc prin lege.
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca se adreseaza instantei judecatoresti competente in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau locul de munca reclamantul.
Cererile pot fi formulate de cei ale caror drepturi au fost incalcate dupa cum urmeaza:
a) masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa;
b) constatarea nulitatii unui contract individual de munca poate fi ceruta de parti pe intreaga perioada in care contractul respectiv se aplica;
c) plata despagubirilor pentru pagubele cauzate si restituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi cerute in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca vor fi judecate cu celeritate.
Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile.
Partile sunt legal citate daca citatia le-a fost inmanata cel putin cu 5 zile inaintea judecarii.
Hotararile instantei de fond sunt definitive.
Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii.
Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a conflictelor individuale de munca se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila.

*** DECIZIA AGENTIEI PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTELOR SI PROGRAMELOR PENTRU INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII Nr. 91/2011 privind modificarea Procedurii de implementare a Programului national multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in randul femeilor-manager din sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, aprobata prin Decizia presedintelui Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii nr. 61/2011

Firme interesate
Intreprinderile mici si mijlocii, beneficiarii Programului national multianual pe perioada 2005-2012

Index
Pentru realizarea programului se aloca de la bugetul de stat pe anul 2011 suma de 500.000 lei, astfel:
a) etapa I - 66.000 lei pentru elaborarea si publicarea brosurii;
b) etapa a II-a - 394.000 lei, din care:
- 76.000 lei pentru efectuarea serviciului de training in cele 8 locatii. Acest serviciu va fi organizat de Agentie si presupune cheltuieli cu onorariile lectorilor;
- 318.000 lei, repartizati in mod egal fiecarui O.T.I.M.M.C., pentru organizarea si desfasurarea cursurilor de educatie antreprenoriala pe durata a 4 (patru) zile in 8 (opt) locatii arondate celor 8 (opt) O.T.I.M.M.C.;
c) etapa a III-a - 40.000 lei, repartizati in mod egal fiecarui O.T.I.M.M.C., pentru organizarea campaniilor de informare din cadrul caravanei ĞZilele femeilor intreprinzatorğ in 8 locatii arondate celor 8 (opt) O.T.I.M.M.C.;
Din bugetul alocat desfasurarii activitatilor specifice programului se finanteaza urmatoarele: editarea de brosuri, editarea de materiale de promovare si prezentarea/editarea/ multiplicarea de materiale de curs, inchirierea de spatii, achizitia de rechizite, transmiterea de invitatii, onorariile trainerilor, precum si alte cheltuieli necesare organizarii campaniilor de informare si cursurilor antreprenoriale, inclusiv masa si cazarea trainerilor si a participantelor la a II-a etapa a programului.

=================================================
ACTE PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL NR. 323/10.05.2011
=================================================

*** LEGE Nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant

Firme interesate
Institutii de invatamant preuniversitar si universitar

Index
Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la 31 decembrie 2011, personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de drepturile de natura salariala stabilite in conformitate cu anexele la prezenta lege.
Cuantumul brut al salariilor de incadrare pentru personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant este cel prevazut in anexele nr. 1, 2, 3a si 3b, dupa caz.
Indemnizatiile de conducere specifice sunt prevazute in anexa nr. 4.
Sporurile, indemnizatiile, compensatiile si celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiaza personalul prevazut la alin. (1), precum si metodologia de calcul al acestora sunt prevazute in anexa nr. 5.
Cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevazute de prezenta lege se calculeaza in functie de salariile de incadrare prevazute in anexele nr. 1, 2, 3a sau 3b, dupa caz, in conformitate cu metodologia prevazuta in anexa nr. 5, cu luarea in considerare a indemnizatiei de conducere prevazuta in anexa nr. 4, daca este cazul.
Prin contractele colective de munca sau acordurile colective de munca si contractele individuale de munca nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi banesti sau in natura care excedeaza prevederilor prezentei legi.
Dispozitiile art. 8, 9, 12 si 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, precum si cele ale art. 22, 25-30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice se aplica in mod corespunzator si pentru personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant, salarizat potrivit prevederilor prezentei legi.
Incadrarea personalului prevazut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi.
Persoanele care au salariul de incadrare intre limita minima si maxima a transei de vechime pentru functiile didactice din invatamantul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru functiile didactice auxiliare isi pastreaza incadrarea avuta daca se situeaza intre limitele prevazute in anexele la prezenta lege.
Promovarea personalului didactic in grade didactice se face in baza reglementarilor proprii privind obtinerea acestora. Trecerea personalului didactic intr-o transa de vechime in invatamant superioara se va face incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea prevazuta.
Promovarea personalului didactic auxiliar pe functii, grade sau trepte profesionale se face potrivit reglementarilor legale in vigoare aplicabile personalului angajat cu contract de munca, respectiv potrivit dispozitiilor art. 26 din Legea-cadru nr. 284/2010 si ale art. 4 din anexa nr. I cap. II lit. L din Legea-cadru nr. 284/2010.
Daca in urma aplicarii metodologiei de calcul reglementate de anexa nr. 5 rezulta un cuantum al salariului de baza brut mai mic de 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 2011, se va lua in calcul acest din urma cuantum.
Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din institutiile de invatamant preuniversitar si universitar de stat se asigura de ordonatorii principali de credite si de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Ordonatorii principali de credite si angajatorii au obligatia sa stabileasca salariile de baza, sporurile si alte drepturi salariale stabilite potrivit prezentei legi, sa asigure promovarea personalului in functii, grade si trepte profesionale, in conditiile legii, astfel incat sa se incadreze in sumele aprobate cu aceasta destinatie in bugetul propriu.
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi privind stabilirea salariului de baza individual si a celorlalte drepturi, precum si acordarea de drepturi fara respectarea prevederilor acesteia atrag, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala sau penala a persoanelor vinovate, potrivit legii.
Orice alte dispozitii contrare cu privire la stabilirea salariilor si a celorlalte drepturi de natura salariala, in anul 2011, pentru personalul prevazut la art. 1 alin. (1), se abroga.
Salariul brut al personalului didactic este compus din salariul de baza, la care se adauga sporurile, indemnizatiile, precum si alte drepturi salariale prevazute de lege.
Salariul de baza este format din:
A. salariul de incadrare al functiei didactice prevazut in anexele nr. 1 si 2 la lege, in care este inclus sporul de stabilitate numai pentru transele de vechime in invatamant de peste 10 ani, precum si sporul de suprasolicitare neuropsihica existent la toate transele de vechime in invatamant;
B. indemnizatia de conducere, astfel cum este reglementata in anexa nr. 4 la lege;
C. indemnizatia pentru invatamant special;
D. gradatia de merit, astfel cum este reglementata prin art. 92, 264 si 311 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011;
E. indemnizatia pentru personalul didactic care indeplineste activitatea de diriginte, pentru invatatori, educatoare, institutori si profesor pentru invatamantul prescolar si primar.
Pe langa salariul de baza definit potrivit alin. (2), se acorda, dupa caz, indemnizatia de zone izolate, spor de practica pedagogica, spor de predare simultana, compensatii tranzitorii, spor pentru conditii periculoase sau vatamatoare, spor de vechime in munca.
Pe langa drepturile salariale acordate potrivit alin. (2) si (3), din veniturile proprii ale institutiilor de invatamant superior si preuniversitar se pot stabili salarii diferentiate reprezentand o crestere de pana la 30% a salariilor de incadrare prevazute in anexele nr. 1 si 2 la lege, fara ca aceste sume sa constituie baza de calcul pentru stabilirea altor drepturi salariale.
Modul de calcul pentru salariul de baza al personalului didactic incadrat pe functiile prevazute in anexele nr. 1 si 2 la lege este urmatorul:
A. 1. Salariul de incadrare al functiei didactice prevazut in anexele nr. 1 si 2 la lege se stabileste dupa cum urmeaza:
a) pentru personalul didactic incadrat la transele de vechime in invatamant de pana la 10 ani, salariile de incadrare prevazute in anexele nr. 1 si 2 la lege contin numai sporul pentru suprasolicitare neuropsihica;
b) pentru personalul didactic incadrat la transele de vechime in invatamant de peste 10 ani, care indeplineste conditia de vechime efectiva neintrerupta in invatamant de peste 10 ani, salariul de incadrare prevazut in anexele nr. 1 si 2 la lege include pe langa sporul pentru suprasolicitare neuropsihica si sporul de stabilitate;
c) pentru personalul didactic incadrat la transele de vechime in invatamant de peste 10 ani, care nu indeplineste conditia de vechime efectiva neintrerupta in invatamant de peste 10 ani, salariile de incadrare se vor imparti la 1,15 si se vor rotunji la intreg. Daca, ulterior intrarii in vigoare a prezentei legi, prin impartirea la 1,15 personalului didactic de predare trecut la o transa de vechime recunoscuta in invatamant de peste 10 ani nu i se poate asigura salariul de incadrare avut, acesta va fi mentinut cu acelasi salariu de incadrare in noua transa pana cand i se poate asigura o crestere a salariului de incadrare.
2. Prin vechime efectiva neintrerupta in invatamant de peste 10 ani se intelege activitatea depusa atat in calitate de personal didactic, personal didactic de conducere, indrumare si control, cat si in calitate de personal didactic auxiliar, cu contract de munca intr-o unitate sau institutie de invatamant ori intr-un inspectorat scolar, indiferent cand vechimea a fost realizata in mod neintrerupt.
3. De prevederile pct. 2 beneficiaza si profesorii sau maistrii instructori care au desfasurat activitate in perioada 1984-1990 cu norma intreaga in invatamantul preuniversitar, dar cu plata salariului din alte sectoare de activitate.
4. Perioadele in care personalul didactic s-a aflat in concediu fara plata acordat in conformitate cu prevederile legale in vigoare sau in concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, precum si perioada in care personalul didactic a efectuat stagiul militar, dupa care s-a reintors la catedra, respectiv perioadele in care personalul didactic a avut catedra rezervata in invatamant, nu intrerup vechimea in invatamant. Aceste perioade nu constituie vechime efectiva in invatamant pentru acordarea sporului de stabilitate.
5. Vechimea efectiva in invatamant reprezinta perioada in care persoana angajata cu contract individual de munca a desfasurat activitate efectiva de predare la catedra in cadrul unei unitati sau institutii de invatamant. Constituie vechime efectiva in invatamant si perioada in care personalul didactic de conducere, indrumare si control, precum si personalul didactic auxiliar desfasoara activitate in cadrul unei unitati/institutii de invatamant sau unui inspectorat scolar.
6. Vechimea recunoscuta in invatamant reprezinta perioada in care persoana angajata in invatamant, provenita din alte sectoare de activitate, face dovada ca a profesat in specialitatea inscrisa pe diploma de studii, in cazul in care aceasta persoana ocupa un post didactic in aceeasi specialitate. Aceasta vechime este luata in calcul numai pentru stabilirea drepturilor salariale. Pentru persoanele care beneficiaza de vechime recunoscuta in invatamant, stabilirea salariului de incadrare al functiei didactice se va face potrivit pct. 1 lit. c).
7. Vechimea in invatamant este formata din vechimea efectiva in invatamant si vechimea recunoscuta in invatamant, dupa caz.
B. 1. Pentru functiile de conducere din invatamantul universitar, indemnizatia de conducere prevazuta in anexa nr. 4 la lege se calculeaza ca procent din nivelul minim al salariului de incadrare al functiei didactice de profesor universitar cu vechime in invatamant de peste 40 de ani, prevazut in anexa nr. 1 la lege, si devine baza de calcul pentru celelalte sporuri si drepturi salariale.
2. Pentru functiile de conducere, indrumare si control din invatamantul preuniversitar, indemnizatia de conducere prevazuta in anexa nr. 4 la lege se calculeaza ca procent din salariul de incadrare al functiei didactice, prevazut in anexa nr. 2 la lege, stabilit conform procedurii reglementate de prezentul capitol, si devine baza de calcul pentru celelalte sporuri si drepturi salariale.
C. Personalul didactic din unitatile de invatamant special, stabilite in conditiile legii, beneficiaza de o indemnizatie de 15% din salariul de incadrare prevazut in anexa nr. 2 la lege, stabilit conform procedurii reglementate de prezentul capitol, care devine baza de calcul pentru celelalte sporuri si drepturi salariale.
D. 1. Personalul didactic si personalul didactic auxiliar beneficiaza de gradatia de merit potrivit art. 92, 264 si 311 din Legea nr. 1/2011.
2. Cuantumul gradatiei de merit se calculeaza prin aplicarea procentului de 25% la salariul de incadrare, care devine baza de calcul pentru celelalte sporuri si drepturi salariale.
E. 1. Personalul didactic care indeplineste activitatea de diriginte, invatatorii, educatoarele, institutorii si profesorii pentru invatamantul prescolar si primar beneficiaza de o indemnizatie de 10% aplicata salariului de baza, calculat ca suma intre lit. A, B, C, D, care devine baza de calcul pentru celelalte sporuri si drepturi salariale.
2. Pentru activitatea de diriginte efectuata de personalul didactic incadrat cu minimum jumatate de norma, indemnizatia aferenta se va calcula la nivelul prevazut pentru norma intreaga.
Sporul de vechime in munca se calculeaza prin aplicarea procentelor corespunzatoare la salariul de baza, calculat ca suma intre lit. A, B, C, D, E, proportional cu timpul efectiv lucrat in programul normal de lucru, astfel:
     Transe de vechime in munca      Cota din salariul de baza
          intre 3 si 5 ani                     5%
          de la 5 la 10 ani                   10%
          de la 10 la 15 ani                  15%
        de la 15 la 20 de ani                 20%
           peste 20 de ani                    25%

*** ORDINUL Nr. 1.237/1.937/2011 al ministrului Mediului si Padurilor si al ministrului Finantelor Publice pentru modificarea pct. 5 din anexa nr. 7 "Categoriile de cheltuieli eligibile specifice operatiunilor derulate in cadrul axei prioritare 6 "Asistenta tehnica"" la Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului economiei si finantelor nr. 1.415/3.399/2008 privind aprobarea listei cheltuielilor eligibile pentru proiectele finantate in cadrul Programului operational sectorial "Mediu" 2007-2013

Firme interesate
Beneficiarii proiectelor finantate in cadrul Programului operational sectorial "Mediu" 2007-2013

Index
Urmatoarele categorii de cheltuieli sunt eligibile in cadrul proiectului, efectuate in ansamblu sau separat:
a) inchirierea de spatii si mobilier;
b) inchirierea de mijloace de transport, cu sau fara sofer;
c) leasingul de mijloace de transport;
d) inchirierea/leasingul de instalatii si de echipamente. Cheltuielile cu leasingul sunt eligibile daca sunt indeplinite prevederile art. 2 si 11 din Hotararea Guvernului nr. 759/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

=================================================
ACTE PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL NR. 325/11.05.2011
=================================================

*** ORDINUL COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURARILOR Nr. 9/2011 pentru punerea in aplicare a Normelor privind activele admise sa acopere rezervele tehnice brute pentru asiguratorul care practica activitatea de asigurari generale, dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute, precum si coeficientul de lichiditate

Firme interesate
Societatile de asigurare-reasigurare

Index
Asiguratorul care practica activitatea de asigurari generale poate investi maximum:
1. 50% din rezervele tehnice brute in actiuni, obligatiuni si alte instrumente ale pietei de capital tranzactionate pe o piata reglementata si supravegheata, precum si titluri de participare la organisme de plasament colectiv in valori mobiliare si alte fonduri de investitii, cu respectarea pct. 2;
2. 5% din rezervele tehnice brute in actiuni si alte titluri negociabile tratate ca actiuni, obligatiuni, titluri de credit si alte instrumente ale pietei monetare sau de capital, precum si titluri de participare la organisme de plasament colectiv in valori mobiliare si alte fonduri de investitii emise de aceeasi entitate;
3. 40% din rezervele tehnice brute in terenuri si constructii, cu respectarea pct. 4;
4. 10% din rezervele tehnice brute intr-un teren sau o cladire ori intr-un numar de terenuri sau cladiri suficient de apropiate unele de altele pentru a fi considerate efectiv ca o singura investitie;
5. 90% din rezervele tehnice brute in depozite si disponibilitati la institutii de credit, dar nu mai mult de 10% din rezervele tehnice brute intr-o singura institutie de credit;
6. 3% din rezervele tehnice brute in disponibilitati in casierie.
In cazul categoriilor de active admise sa acopere rezervele tehnice brute, altele decat cele prevazute la art. 6, pentru care nu s-au prevazut limite maxime, la investirea acestora asiguratorul va respecta urmatoarele reguli:
1. activele care acopera rezervele tehnice brute trebuie sa fie diversificate si dispersate intr-o astfel de maniera incat sa nu existe o utilizare excesiva a unei anumite categorii de active, a unei piete de investitii sau a unei investitii;
2. investitiile in anumite tipuri de active, care prezinta un risc ridicat fie datorita naturii activului, fie datorita starii in care se afla emitentul, trebuie restrictionate la un nivel prudential;
3. limitarile la anumite categorii de active trebuie sa tina seama de tratamentul reasigurarilor in calculul rezervelor tehnice;
4. In cazul in care activele detinute reprezinta o investitie intr-o filiala care administreaza integral sau partial investitiile asiguratorului in numele acestuia, la aplicarea prevederilor cap. I-III se va tine seama de activele filialei, tratamentul activelor altor filiale ale asiguratorului fiind similar.
Coeficientul de lichiditate reprezinta raportul dintre activele lichide si obligatiile pe termen scurt ale asiguratorului fata de asigurati.
Activele lichide sunt:
a) titlurile de stat si obligatiunile emise de autoritatile administratiei publice locale;
b) depozitele bancare;
c) disponibilitatile in conturi curente si casierie;
d) valorile mobiliare tranzactionate pe piete reglementate si supravegheate, cu urmatoarele conditii:
- in limita a 5% din totalul valorilor mobiliare emise de aceeasi entitate;
- in calculul activelor lichide obligatiunile vor fi ponderate cu un coeficient de 0,75;
- in calculul activelor lichide actiunile vor fi ponderate cu un coeficient de 0,50;
e) unitatile in organisme de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM) si alte fonduri de investitii, ponderate cu un coeficient de 0,90, in limita a maximum 20% din activul net pentru fiecare fond.
Activele prevazute la alin. (2) lit. d) si e) vor fi luate in calcul in limita a 50% din totalul activelor lichide.
Activele lichide grevate de sarcini nu sunt luate in considerare la calculul coeficientului de lichiditate.
Obligatiile asiguratorului fata de asigurati, pe termen scurt, sunt reprezentate de rezerva de daune bruta.
Asiguratorii au obligatia de a avea coeficientul de lichiditate pentru activitatea de asigurari generale de cel putin 1.
Pentru activitatile desfasurate in statele membre, activele admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie localizate pe teritoriul acestora.
In calculul coeficientului de lichiditate, activele lichide mentionate la alin. (1) se vor evalua la valoarea de piata.
Societatile de asigurare sunt obligate sa aduca la cunostinta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in orice moment, diminuarea valorii activelor lichide care conduce la obtinerea unui coeficient de lichiditate sub cel prevazut de norme. In astfel de cazuri, conducerea societatii va instiinta Comisia de Supraveghere a Asigurarilor cu privire la cauzele diminuarii lichiditatii si va prezenta un plan de masuri pe termen scurt in vederea indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (5).
Obligatiile asiguratorului sunt considerate a fi platibile in moneda in care au fost exprimate angajamentele din contract.
Daca obligatiile asiguratorului prevazute in contract nu sunt exprimate intr-o anumita moneda, angajamentele asiguratorului sunt considerate a fi platibile in moneda tarii in care este prezent riscul. Totusi, societatile de asigurare pot opta pentru moneda in care sunt incasate primele, daca exista un cadru adecvat adoptarii unei astfel de solutii. Acest lucru este posibil in cazul in care, din momentul intrarii in vigoare a contractului, este putin probabil ca o dauna sa fie platita in moneda in care este incasata prima, si nu in moneda tarii in care este prezent riscul.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate autoriza asiguratorul ca acesta sa ia in considerare, in vederea asigurarii riscului, moneda pe care acesta o utilizeaza, in conformitate cu experienta dobandita, sau, in lipsa experientei, moneda tarii in care asiguratorul isi are sediul central, pentru contractele care acopera riscurile cuprinse in clasele 4, 5, 6, 7, 11, 12 si 13 (numai raspunderea civila a producatorilor), iar pentru contractele care acopera riscuri cuprinse in alte clase, in functie de natura riscurilor, asigurarea riscului se va face intr-o alta moneda decat cea care ar rezulta in urma aplicarii procedurilor de mai sus.
In cazul in care s-a raportat o dauna catre un asigurator care poate fi platita intr-o anumita moneda, alta decat cea care rezulta din aplicarea procedurilor mentionate in prezentul articol, angajamentele asiguratorului vor fi platite in acea moneda si, in special, in moneda stabilita de instanta judecatoreasca sau printr-o intelegere incheiata intre asigurator si asigurat.
In cazul in care este solicitata o dauna, exprimata intr-o moneda cunoscuta dinainte de catre asigurator, dar care este diferita de moneda care rezulta din aplicarea procedurilor mentionate in prezentul articol, angajamentele asiguratorului pot fi platite in acea moneda.
Societatile de asigurare pot sa nu isi acopere rezervele tehnice prin active congruente, daca prin aplicarea procedurilor mentionate in prezentul articol rezulta obligatia acestora ca, pentru a respecta principiul de congruenta, sa pastreze activele intr-o valuta care sa nu depaseasca mai mult de 7% din activele exprimate in alte valute.
In cazul in care angajamentele pot fi platite intr-o moneda, alta decat moneda unui stat membru, daca investitiile in acea moneda sunt reglementate, daca moneda este supusa unor restrictii de transfer sau daca, din motive similare, moneda nu este potrivita pentru a acoperi rezervele tehnice, societatile de asigurare nu sunt obligate sa respecte principiul de congruenta.
Societatile de asigurare pot detine active care nu sunt congruente pentru a acoperi o suma care sa nu depaseasca mai mult de 20% din obligatiile lor intr-o anumita valuta.
In cazul in care obligatiile si activele sunt exprimate in moneda unui stat membru, acestea sunt considerate a fi exprimate in euro.

*** ORDINUL COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURARILOR Nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea Normelor privind principiile de organizare a unui sistem de control intern si management al riscurilor, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern la asiguratori/reasiguratori, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 18/2009

Firme interesate
Societatile de asigurare/reasigurare

Index
Asiguratorii/Reasiguratorii trebuie sa dispuna de politici si proceduri de administrare privind externalizarea activitatilor desfasurate de acestia.
Externalizarea unor activitati nu trebuie sa afecteze desfasurarea activitatii asiguratorului/reasiguratorului si nici supravegherea prudentiala exercitata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Conducerea asiguratorului/reasiguratorului ramane raspunzatoare pentru activitatile externalizate si riscurile asociate externalizarii.
Asiguratorul/Reasiguratorul trebuie sa dispuna permanent de un sistem alternativ adecvat de competente care sa permita in orice moment reluarea controlului direct asupra activitatilor externalizate, in cazul rezilierii contractelor cu furnizorii de servicii.
Procedurile de management al riscurilor asociate activitatilor externalizate vor include cel putin urmatoarele:
a) hotararea organului competent privind aprobarea externalizarii unor activitati sau modificarea unora existente;
b) fundamentarea necesitatii externalizarii activitatilor respective, descrierea activitatilor, prezentarea riscurilor care deriva din externalizare;
c) selectarea si evaluarea societatilor care preiau activitatile de la asiguratori/reasiguratori, cu privire la: pozitia acestora pe piata in care isi desfasoara activitatea, reputatia, familiarizarea cu specificul sectorului asigurarilor, calitatea serviciilor prestate, organizarea activitatii si controlul intern, existenta unui personal competent, existenta unui plan alternativ de redresare a activitatii, asigurarea confidentialitatii informatiei, jurisdictia aplicabila;
d) asigurarea monitorizarii si a evaluarii corespunzatoare de catre conducerea asiguratorului/reasiguratorului a modului in care furnizorii de servicii desfasoara activitatile externalizate;
e) elaborarea de planuri alternative si stabilirea costurilor si a resurselor necesare pentru schimbarea furnizorilor externi.
Asiguratorii/Reasiguratorii pot externaliza anumite activitati numai dupa aprobarea prealabila de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va analiza necesitatea externalizarii anumitor activitati, precum si proiectele contractelor cu furnizorii.
Contractele incheiate cu furnizorii externi trebuie sa fie in forma scrisa si sa cuprinda in mod clar responsabilitatile fiecarei parti:
a) asigurarea respectarii de catre furnizorul de servicii a prevederilor legislatiei in vigoare si a normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
b) asigurarea furnizarii de catre societatea prestatoare de servicii a tuturor datelor solicitate de asigurator/reasigurator si de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor privind desfasurarea activitatii externalizate;
c) existenta prevederii referitoare la obligatia furnizorului extern de a permite accesul complet la datele/informatiile sale organelor competente ale asiguratorului in vederea verificarii, auditarii si inspectarii activitatii externalizate;
d) stabilirea obligatiei furnizorului de a permite accesul direct la datele acestuia referitoare la activitatea externalizata de asigurator/reasigurator, precum si posibilitatea efectuarii in orice moment a inspectiilor la fata locului de catre reprezentantii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor;
e) prevederi cu privire la obligatia furnizorului extern de a asigura securitatea/confidentialitatea datelor asiguratorului/ reasiguratorului, existenta angajamentului acestui furnizor, precum si a masurilor impotriva nerespectarii angajamentului.
Asiguratorii/Reasiguratorii nu pot externaliza urmatoarele activitati:
a) activitatea de audit intern;
b) organizarea si conducerea contabilitatii proprii, respectiv contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune adaptate la specificul activitatii de asigurare/reasigurare;
c) organizarea si desfasurarea activitatii juridice curente, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare;
d) serviciile IT, inclusiv administrarea, securizarea bazei de date si dezvoltarea aplicatiilor aferente activitatii de asigurare/reasigurare;
e) activitatea de administrare (constatare, evaluare) si plata a dosarelor de dauna.
Pentru aprobarea externalizarii unor activitati, asiguratorii/reasiguratorii vor transmite spre analiza la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor documentatia, cu 60 de zile inainte de a se incheia contractul de externalizare.
Asiguratorii/Reasiguratorii vor prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor documentele si informatiile prevazute la art. 53 alin. (5) si proiectul contractului de externalizare.
In situatia aprobarii externalizarii unor activitati, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate impune anumite conditii cu privire la furnizorul extern sau poate sa nu aprobe prin decizie motivata externalizarea unor activitati.
Orice modificare intervenita ulterior aprobarii externalizarii unei activitati trebuie adusa la cunostinta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor de catre asigurator/reasigurator, conducerea acestora fiind raspunzatoare pentru atingerea obiectivelor rezultate din contractele de externalizare incheiate.
Asiguratorii trebuie sa intocmeasca anual un raport privind programul de reasigurare utilizat pentru riscurile cedate, pe care trebuie sa il transmita Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
Raportul trebuie sa fie asumat de conducerea asiguratorului, reprezentata de consiliul de administratie/ supraveghere sau de directorat, care este deplin raspunzatoare de eficienta programului de reasigurare utilizat in perioada de referinta a raportului.
Raportul trebuie sa prezinte informatii referitoare la urmatoarele aspecte:
a) strategia aprobata de conducere si explicatii cu privire la adecvarea programului de reasigurare in functie de profilul de risc al asiguratorului, descrierea procedurilor menite sa asigure prudenta alegerii programului de reasigurare, evitarea concentrarii riscurilor cedate pe o singura piata si unui singur reasigurator;
b) criteriile calitative si cantitative care au stat la baza selectarii formelor de reasigurare si la adoptarea programului de reasigurare;
c) criteriile de selectare a reasiguratorilor, piata de operare, jurisdictia aplicabila, indicarea apartenentei reasiguratorilor la grupul din care face parte asiguratorul, analizarea riscului de credit al acestora;
d) descrierea detaliata a programului de reasigurare cu referire la: riscurile cedate, la acumularea raspunderilor asumate prin contractele de asigurare pentru fiecare clasa de asigurare, la nivelul retinerii proprii, pe total activitate si pe fiecare clasa de asigurare, a sumelor cedate in reasigurare, descrierea modului de inregistrare in evidentele tehnice si contabile a politelor acoperite de reasigurare si de gestionare a acestora, descrierea decontarilor realizate cu reasiguratorii conform contractelor incheiate, procedurile de monitorizare a daunelor aparute si de recuperare a sumelor care sunt in sarcina reasiguratorilor;
e) mentionarea departamentelor si a persoanelor care monitorizeaza si raspund de indeplinirea prevederilor contractelor de reasigurare, descrierea procedurilor de evaluare periodica a performantelor acestora si masurile luate de conducerea societatii in functie de rezultatele evaluarii;
f) descrierea rezultatelor testelor de stres sau a scenariilor derulate de societate pentru evaluarea riscurilor rezultate din contractele de reasigurare;
g) precizarea (daca este cazul) a valorii sumelor derulate prin alte forme de acoperire a riscurilor care nu sunt aferente reasigurarilor traditionale;
h) descrierea riscurilor de catastrofe naturale subscrise, a capacitatii contractului de reasigurare distinct pe fiecare clasa de asigurare, a calculului daunei maxime posibile si a modului in care a fost constituita, mentinuta si eventual eliberata rezerva de catastrofa pe fiecare clasa de asigurare;
i) rezultatele analizei comparative a programelor de reasigurare derulate in anul de referinta al raportului si in anul anterior acestuia;
j) descrierea strategiei de reasigurare pentru anul in curs si a motivelor care au condus la mentinerea unei strategii similare din anul anterior sau la o eventuala modificare a acesteia.
In urma analizarii raportului de reasigurare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor evalueaza in ce masura sunt respectate cerintele de natura prudentiala, adecvarea programului de reasigurare la profilul de risc al asiguratorului, evitarea concentrarii riscurilor, transferarea efectiva a riscurilor etc.
In cazul in care Comisia de Supraveghere a Asigurarilor constata ca strategia de reasigurare si programul utilizat nu corespund cerintelor de natura prudentiala prevazute de legislatia in vigoare, poate dispune masurile necesare modificarii acestei strategii.
Raportul mentionat la art. 60^1 alin. (1) trebuie transmis la sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar, primul raport fiind emis pentru anul 2011.
Prevederile art. 60^1-60^3 se aplica si reasiguratorilor pentru programul de retrocesiune.

*** ORDINUL COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURARILOR Nr. 8/2011 pentru punerea in aplicare a Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute

Firme interesate
Societatile de asigurare/reasigurare

Index
Rezerva de prime se calculeaza lunar prin insumarea cotelor-parti din primele brute subscrise aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din riscurile expirate la data calcularii. Aceasta rezerva se calculeaza separat pentru fiecare contract de asigurare.
Rezerva de daune se constituie si se actualizeaza lunar, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune. Rezerva de daune se constituie pentru daunele raportate si in curs de lichidare pentru fiecare contract de asigurare la care s-a notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile care vor fi efectuate in viitor pentru lichidarea acestor daune. Asiguratorii au obligatia de a intocmi si de a mentine o evidenta distincta a daunelor avizate, care sa permita Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sa controleze in orice moment cuantumul si modalitatea de constituire a rezervei de daune. Daca indemnizatia de asigurare se va plati sub forma de anuitati, rezerva de daune va fi calculata prin metode actuariale.
Rezerva de beneficii si risturnuri se calculeaza pentru contractele de asigurari de viata la care se prevede dreptul asiguratului de a participa la beneficiile obtinute din fructificarea rezervei matematice, conform obligatiilor asumate. De asemenea, rezerva de beneficii si risturnuri se constituie pentru contractele de asigurari de viata la care se prevad reduceri de prima, in cazul reinnoirii acestora, si/sau restituiri de prima, in cazul participarii asiguratilor la profitul asiguratorilor.
Rezerva matematica se determina la valoarea neta sau prin metoda Zillmer. Orice rezerva matematica negativa va fi raportata si evidentiata ca fiind egala cu zero.
O rezerva tehnica suplimentara se calculeaza in cazul in care randamentul prezent sau previzibil al activelor asiguratorului care practica activitatea de asigurari de viata este insuficient pentru a-si indeplini angajamentele luate fata de asigurati in ceea ce priveste rata dobanzii.
La determinarea valorii rezervelor tehnice se permite utilizarea unei metode retrospective, daca se poate demonstra ca rezervele tehnice astfel rezultate nu sunt mai mici decat cele care ar fi rezultat pe baza unui calcul prospectiv suficient de prudent sau daca nu se poate utiliza o metoda prospectiva pentru tipul de contract in cauza.
O evaluare prudenta nu este o evaluare "conform celei mai bune estimari", dar include o marja adecvata pentru variatia adversa a factorilor cu influenta relevanta.
Metoda de evaluare pentru rezervele tehnice trebuie sa fie nu doar prudenta in sine, ci si sa aiba in vedere metoda de evaluare pentru activele care acopera rezervele tehnice in cauza.
Rezervele tehnice se calculeaza separat pentru fiecare contract. Se permite totusi utilizarea de generalizari sau aproximari adecvate, daca acestea produc aproximativ acelasi rezultat ca si calculele individuale. Principiul calcularii separate nu impiedica in niciun fel constituirea de rezerve suplimentare pentru riscuri generale care nu sunt individualizate.
Cand valoarea de rascumparare a unui contract de asigurare este garantata, valoarea rezervelor matematice pentru acel contract de asigurare va fi mentinuta permanent cel putin la nivelul valorii garantate.
Rezerva de daune neavizate se constituie si se ajusteaza cel putin la incheierea exercitiului financiar, daca reglementarile interne ale asiguratorului nu prevad altfel, in baza estimarilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru daunele intamplate, dar neavizate.
Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculeaza pe baza estimarii daunelor ce vor aparea dupa inchiderea exercitiului financiar, in cazul in care se constata ca daunele estimate in viitor depasesc rezerva de prime constituita si, drept urmare, rezerva de prime constituita nu va fi suficienta pentru acoperirea daunelor ce vor aparea in perioadele urmatoare.
Rata dobanzii utilizata se alege cu prudenta, avandu-se in vedere urmatoarele considerente:
(i) in cazul in care contractele de asigurari de viata prevad o rata garantata a dobanzii, aceasta poate varia in functie de moneda in care este exprimat contractul, cu conditia sa nu depaseasca 60% din rata dobanzii pentru obligatiunile emise de statul in a carui moneda este exprimat contractul. De asemenea, rata garantata a dobanzii va fi maximum 3,5% pentru contractele de asigurari noi incheiate, emise in lei, si maximum 2,5% pentru contractele de asigurari noi incheiate, emise intr-o alta valuta;
(ii) stabilirea unei rate maxime a dobanzii nu implica faptul ca asiguratorul este obligat sa foloseasca o rata atat de ridicata;
(iii) prevederile pct. (i) nu se aplica urmatoarelor tipuri de contracte de asigurari:
1. asigurari de viata si anuitati care sunt legate de fonduri de investitii;
2. contracte de asigurari cu prima unica pentru o perioada de pana la 8 ani;
3. contracte de asigurari fara participare la beneficii si contracte de anuitati fara valoare de rascumparare.
In ultimele doua cazuri, la alegerea unei rate prudente a dobanzii pot fi luate in considerare moneda in care este exprimat contractul si activele corespunzatoare detinute in acel moment si, cand activele societatii sunt evaluate la valoarea lor actuala, randamentul anticipat al viitoarelor active.
Rata dobanzii folosita nu poate depasi randamentul previzionat al activelor, avandu-se in vedere si o deducere adecvata.
C. Elementele statistice de evaluare si de alocare a cheltuielilor vor fi selectate cu prudenta, avandu-se in vedere obligatiile asumate, tipul de polita si costurile administrative si comisioanele care se estimeaza ca vor fi platite.
D. In cazul contractelor cu participare la rezultatul investitional, metoda de calcul al rezervelor tehnice poate lua in considerare, fie implicit, fie explicit, toate tipurile de bonusuri viitoare, in concordanta atat cu proiectiile viitoare, cat si cu metoda actuala de distribuire a bonusurilor.
E. Evaluarea cheltuielilor viitoare se poate face implicit, de exemplu utilizand valoarea viitoare a primelor nete de taxe de gestionare. Totusi, evaluarea generala, implicita sau explicita, trebuie sa fie mai mare sau egala cu o estimare prudentiala a viitoarelor cheltuieli relevante.
F. Metoda de calcul al rezervelor tehnice nu va suferi modificari de la un an la altul ca urmare a unor modificari arbitrare aduse metodei sau bazelor de calcul si va fi de natura sa permita recunoasterea repartizarii beneficiilor in mod adecvat.
Asiguratorii care practica activitatea de asigurari de viata sunt obligati sa puna la dispozitia publicului, la cerere, principiile si metodele utilizate la calculul rezervelor tehnice, inclusiv al rezervelor pentru beneficii si risturnuri.
La investirea activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute se va tine seama de tipul de activitate desfasurata de asigurator, astfel incat sa se asigure randamentul, siguranta si tranzactionabilitatea investitiilor, societatea asigurand dispersia activelor respective.
Societatile de asigurare trebuie sa isi acopere rezervele tehnice brute cu active congruente, in conformitate cu prevederile cap. VIII.
Pentru activitatile desfasurate in statele membre, activele admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie localizate in statele membre.
Asiguratorul care practica activitatea de asigurari de viata trebuie sa isi acopere rezervele tehnice brute numai cu urmatoarele categorii de active:
A. Investitii:
(i) titluri de stat si bonuri de tezaur emise de statele membre;
(ii) titluri emise de autoritati ale administratiei publice locale;
(iii) obligatiuni si alte instrumente ale pietei monetare si de capital, asimilate acestora, tranzactionate pe o piata supravegheata;
(iv) actiuni si alte participatii cu randament variabil, asimilate acestora, tranzactionate pe o piata supravegheata;
(v) unitati in organisme de plasament colectiv in valori mobiliare si alte fonduri de investitii;
(vi) depozite si conturi curente la institutii de credit;
(vii) terenuri si constructii in proprietatea societatilor.
B. Creante:
(i) creante de la asigurati si intermediari rezultand din operatiuni de asigurare directe si acceptari in reasigurare;
(ii) partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate in reasigurare;
(iii) dobanzi de incasat aferente activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute.
C. Altele:
(i) cheltuieli de achizitie reportate;
(ii) disponibilitati in casierie.

=================================================
ACTE PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL NR. 327/11.05.2011
=================================================

*** ORDINUL Nr. 1.360/1.938/2011 al ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului si al ministrului Finantelor Publice privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de interventie "Planuri integrate de dezvoltare urbana" al axei prioritare "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere" din cadrul Programului operational regional 2007-2013

Firme interesate
Beneficiarii proiectelor finantate in cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere" din cadrul Programului operational regional 2007-2013

Index
Cheltuielile efectuate de beneficiar sunt considerate eligibile de la data intrarii in vigoare a contractului de finantare semnat intre beneficiar si organismul intermediar, in numele si pentru Autoritatea de management a Programului operational regional, denumit in continuare contract de finantare.
Prin exceptie de la prevederile alin. (1), urmatoarele cheltuieli efectuate de beneficiar sunt considerate eligibile de la data de 1 ianuarie 2007, daca se incadreaza in prevederile art. 6 si 9 din Hotararea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, cu modificarile si completarile ulterioare:
a) cheltuielile pentru elaborarea studiului de fezabilitate;
b) cheltuielile pentru expertiza tehnica si, dupa caz, audit energetic;
c) cheltuielile pentru elaborarea studiilor de teren;
d) cheltuielile pentru elaborarea proiectului tehnic;
e) cheltuielile pentru achizitia terenului;
f) cheltuielile pentru avize, acorduri, autorizatii.
Cheltuielile mentionate la alin. (2) lit. a)-d) sunt eligibile daca procedurile de achizitie derulate pentru efectuarea acestor cheltuieli sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare privind achizitiile publice.
Sunt eligibile cheltuielile pentru achizitia terenului, amenajarea acestuia si amenajari pentru protectia mediului.
Cheltuielile efectuate pentru achizitia de terenuri si/sau expropriere sunt considerate eligibile in limita a 10% din valoarea totala eligibila a proiectului, cu respectarea prevederilor art. 6 din Hotararea Guvernului nr. 759/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru amenajarea terenului sunt considerate eligibile:
a) cheltuielile efectuate la inceputul lucrarilor pentru pregatirea amplasamentului, care constau in demolari, demontari, defrisari, dezafectari, evacuari de materiale rezultate, devieri de retele de utilitati din amplasament, sistematizare pe verticala, drenaje, epuismente;
b) cheltuielile efectuate pentru decontaminarea terenurilor sau siturilor industriale poluate, inclusiv preluarea si depozitarea substantelor toxice si periculoase si imbunatatirea calitatii terenurilor, planarea terenului, inclusiv ambalarea si transportul deseurilor si al materialelor refolosibile.
In cazul amenajarilor pentru protectia mediului sunt considerate eligibile cheltuielile efectuate pentru lucrari si actiuni de protectie a mediului, inclusiv cheltuielile pentru aducerea la starea initiala, pentru refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor, precum plantarea de arbori, arbusti, plante perene.
Sunt considerate eligibile cheltuielile aferente asigurarii cu utilitatile necesare functionarii obiectivului de investitie, precum: alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrica, telecomunicatii, drumuri de acces, care se executa pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca apartinand obiectivului de investitie, precum si cheltuielile aferente racordarii la retelele de utilitati.
Sunt considerate eligibile, in limita a 5% din valoarea totala eligibila a proiectului, cheltuielile legate de proiectare si asistenta tehnica, cuprinzand cheltuielile privind studiile de teren, obtinerea de avize, acorduri si autorizatii, proiectarea si ingineria, consultanta si asistenta tehnica.
Pentru efectuarea studiilor de teren, cheltuielile eligibile cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice si de stabilitate a terenului pe care se amplaseaza obiectivul de investitie. Pentru proiectele vizand reabilitarea siturilor poluate si neutilizate si pregatirea acestora pentru noi tipuri de activitati economice si/sau sociale sunt eligibile si cheltuielile pentru analiza solului in scopul determinarii gradului de poluare.
Pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii, cheltuielile considerate eligibile sunt cheltuielile efectuate pentru:
a) obtinerea/prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism;
b) obtinerea/prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare, conform legii;
c) obtinerea avizelor si a acordurilor pentru racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrica si telefonie;
d) obtinerea acordului de mediu;
e) obtinerea avizului PSI;
f) alte avize, acorduri, autorizatii.
In categoria cheltuielilor eligibile privind proiectarea si ingineria se includ, cu respectarea prevederilor art. 9 din Hotararea Guvernului nr. 759/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile efectuate pentru:
a) elaborarea tuturor fazelor de proiectare, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de executie;
b) plata verificarii tehnice a proiectarii si a elaborarii certificatului de performanta energetica a cladirii;
c) elaborarea documentatiilor necesare obtinerii acordurilor, avizelor si autorizatiilor aferente obiectivului de investitie, documentatii ce stau la baza emiterii avizelor si acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentatii urbanistice, studii de impact, studii de trafic, studii/expertize de amplasament, studii dendrologice, alte studii necesare in vederea executiei obiectivului;
d) expertizarea tehnica in cazul lucrarilor de modernizare sau consolidare la constructii existente sau pentru continuarea lucrarilor de constructii incepute si neterminate;
e) efectuarea auditului energetic pentru lucrari de crestere a performantei energetice a cladirilor ca urmare a modernizarii/reabilitarii.
Cheltuielile eligibile privind serviciile de consultanta includ cheltuielile efectuate, dupa caz, pentru:
a) plata serviciilor de consultanta pentru elaborarea studiilor de piata si de evaluare;
b) plata serviciilor de consultanta in domeniul managementului proiectului finantat;
c) plata consultantei juridice in scopul elaborarii documentatiei de atribuire si/sau pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire a contractelor de achizitie publica.
In categoria cheltuielilor eligibile privind asistenta tehnica se includ cheltuielile efectuate, dupa caz, pentru:
a) asistenta tehnica din partea proiectantului, pe perioada de executie a lucrarilor, in cazul in care aceasta nu intra in tarifarea proiectarii;
b) asigurarea supravegherii executiei prin diriginti de santier desemnati de autoritatea contractanta, autorizati conform prevederilor legale pentru verificarea executiei lucrarilor de constructii si instalatii.
Sunt eligibile cheltuielile privind organizarea de santier, lucrarile de constructii si instalatii aferente organizarii de santier, activitatile conexe organizarii de santier si cotele legale.
Pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente organizarii de santier, cheltuielile considerate eligibile sunt cele aferente construirii provizorii sau amenajarii la constructiile existente de vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe pentru spalare auto, depozite pentru materiale, fundatii pentru macarale, retele electrice de iluminat si forta, cai de acces auto, bransamente/racorduri la utilitati, imprejmuiri, panze de protectie a fatadelor, panouri de prezentare, pichete de incendiu.
Cheltuielile eligibile aferente activitatilor conexe organizarii de santier includ cheltuieli pentru:
a) obtinerea autorizatiei de executie a lucrarilor de organizare de santier;
b) taxe de amplasament;
c) inchirieri de semne de circulatie;
d) intreruperea temporara a retelelor de transport sau distributie de apa, canalizare, agent termic, energie electrica, gaze naturale;
e) intreruperea temporara a circulatiei rutiere;
f) contractele de asistenta cu politia rutiera;
g) contractele temporare cu furnizorii de utilitati si cu unitatile de salubrizare.
Cheltuielile considerate eligibile pentru cotele legale cuprind, dupa caz:
a) cota aferenta inspectiei pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii;
b) cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii;
c) cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor.
Cheltuielile diverse si neprevazute se considera eligibile in limita a 10% din valoarea uneia sau, cumulat, a mai multor cheltuieli mentionate la art. 5, in functie de natura si de complexitatea lucrarilor, doar daca sunt evidentiate in documente justificative si daca respecta prevederile art. 2 din Hotararea Guvernului nr. 759/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
In limita procentului mentionat la alin. (1) se acopera, dupa caz, cheltuielile rezultate in urma modificarilor de solutii tehnice, cantitatile suplimentare pentru realizarea lucrarilor, utilajele sau dotarile ce se impun pe parcursul derularii investitiei, precum si cheltuielile de conservare pe parcursul intreruperii executiei din cauze independente de autoritatea contractanta.

=================================================
ACTE PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL NR. 331/12.05.2011
=================================================

*** ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI Nr. 45/2011 pentru stabilirea unor masuri privind organizarea si functionarea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului

Firme interesate
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

Index
Pana la data de 1 septembrie 2011, sumele necesare finantarii cheltuielilor de personal prevazute la art. 3 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, aprobata cu completari prin Legea nr. 360/2004, cu modificarile ulterioare, nu sunt supuse executarii silite prin poprire.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri