Am sa prezint propunerile de modificare in ordinea textelor si, pentru a le sesiza mai usor, voi scrie cu italice aspectele noi, incercand desigur la fiecare text sa aduc si justificarea propunerii.
1. La art. 2 alin. (1) sa se introduca tezele doi si trei: Referendumul, national sau local, organizat potrivit legii, este valabil si isi produce efectele in sensul stabilit de majoritate a celor inscrisi pe listele permanente care au participat la referendum si si-au exprimat in mod valabil votul. La referendum pot participa si cetatenii care au domiciliul sau resedinta ori calatoresc in strainatate si sunt inscrisi pe liste suplimentare, votul lor fiind evidentiat in privinta rezultatului referendumului.
Justificare: Problemele supuse referendumului trebuie rezolvate de catre cetatenii care doresc sa se implice in viata social - politica, iar rezultatele sa nu fie stabilite de cei care, in diferent de motiv, nu doresc sa participe la referendum. Este necesar sa se stabileasca chiar prin Constitutie ca pentru referendum nu este necesar cvorum, daca bineinteles nu se va prevedea ca prezentarea la vot este obligatorie. Sensul listelor, permanente si suplimentare, este stabilit la art. 36 alin. (11) si (12).
2. Art. 6 sa fie restructurat dupa cum urmeaza:
(1) Statul recunoaste si garanteaza cetatenilor romani de alta nationalitate decat cea romana dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, prin organizarea invatamantului in conditiile art. 32 alin. (3) (text nou propus - n.n.), prin functionarea de teatre, opere, muzee si ansambluri artistice, prin editarea de carti, ziare, reviste, emisiuni de radio si televiziune, prin libertatea cultelor religioase.
(2) In unitatile administrativ - teritoriale in care cetatenii romani de alta nationalitate decat cea romana au o pondere mai mare de 25% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirilor localitatilor si in limba / limbile corespunzatoare pe panouri de o alta culoare si alta dimensiune, mai mica, decat panoul cu denumirea oficiala a localitatii.
(3) In conditiile prevazute la alin. (2) cu ocazia sarbatorilor laice si religioase cu semnificatie deosebita, stabilite prin ordin al prefectului, dupa consultarea consiliilor locale, cetatenii romani de alta nationalitate decat cea romana pot arbora, pe durata acestor sarbatori, la locuintele lor, la sediile institutiilor si asociatilor culturale, precum si la lacasurile de cult, drapele sau semne distinctive care evoca istoria lor.
(4) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea
identitatii cetatenilor romani de alta nationalitate decat cea romana trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate, de nediscriminare si de buna intelegere in raport cu ceilalti cetateni romani.
Justificare:
1) Art. 4 vorbeste de cetateni si nationalitate, deci din intreaga Constitutie
si legislatie trebuie eliminata expresia “persoane apartinand minoritatilor nationale”.
2) Trebuie aratate in chiar Constitutie si modalitatile concrete prin care se asigura
dreptul la identitate, deoarece nu in foarte mult e tari exista astfel de masuri. Pe de
alta parte, fata de exercitarea abuziva in trecut a acestor drepturi si datorita
numeroaselor provocari, trebuie aratate chiar in Constitutie si limitele.
3. Art. 8 alin. (2) teza intai sa aiba urmatoarea redactare:
Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii, fiind interzisa organizarea lor exclusiv pe criterii etnice ori daca statutele sau programele lor nu sunt conforme dispozitiilor din teza a doua si din art. 40 alin. (2).
Justificare: Textul trebuie sa fie in acord cu art. 8 alin. (2) teza a doua si art. 40 alin.
(2) din care rezulta implicit ca partide etnice sau cele ce urmaresc alte obiective nu
pot fi organizate.
4. Art. 13 sa aiba urmatoarea redactare:
(1) In Romania, limba oficiala este limba romana.
(2) Invatarea, cunoasterea si folosirea limbii romane in raporturile de serviciu si in relatiile cu autoritatile publice este obligatorie pentru toti cetatenii.
Justificare:
1) In orice tara care are o singura limba oficiala este de neconceput ca ea sa nu fie cunoscuta si vorbita.
2) Dupa cum am aratat si cu alte prilejuri (vezi de ex. in “Constitutia Romaniei.
Comentariu pe articole”, coordonatori I. Muraru, E. S. Tanasescu, Ed. CH Beck,
Bucuresti, 2008, p. 1244 - 1245 ), in doctrina si jurisprudenta straina, s - a stabilit ca eficacitatea recursurilor interne nu a fost afectata de obligatia de a utiliza limba franceza si nu bretona in justitie, iar, pe de alta parte, ca nu se poate pretinde nerecunoasterea dreptului la un proces echitabil daca partea a fost asistata de un avocat care cunostea limba in care se desfasura procedura sau ca o parte care traia de peste douazeci de ani in tara in care se afla jurisdictia nu putea invoca dreptul de a se exprima intr-o alta limba decat cea oficiala.
3) Lipsa textului pe care il propunem, ca si introducerea in anul 2003 in Constitutie a art. 120 alin. (2) si a art. 128 alin. (2) si (3) au fost de natura sa incurajeze neinvatarea limbii romane. Statul asigura id entitatea, astfel cum prevede art. 6, dar o atitudine de loialitate elementara fata de stat trebuie sa fie invatarea si folosirea limbii romane. De aceea propun
... propunerile complete privind reviziurea constitutiei click aici >>>
Sursa
UNBR
prof. Viorel Mihai CIOBANU
