Chiar daca mai putin cunoscut publicului larg, arbitrajul a devenit, mai ales in actualul context economic, o institutie cu o importanta deosebita in solutionarea litigiilor , indeosebi a celor comerciale si a celor internationale, datorita avantajelor pe care le ofera, in raport cu procedura de judecata in fata instantelor statale.
Arbitrajul este, asa cum s-a mai spus, o justitie privata, in care partile au facultatea de a stabili o procedura simplificata de solutionare a conflictelor (nota 1). Trasatura dominanta a procedurii de arbitraj o reprezinta asadar, libertatea partilor, ele fiind libere sa aleaga sau nu aceasta cale, sa stabileasca regulile de procedura arbitrala, sa nominalizeze arbitrii, sa stabileasca locul arbitrajului, etc.
Dintre avantajele pe care le implica aceasta procedura, se cuvin mentionate:
a) celeritatea sau operativitatea. Orice litigiu, daca partile nu convin altfel, se solutioneaza de tribunalul arbitral in termen de cel mult 6 luni de la constituirea acestuia. In doctrina insa, s-a aratat ca arbitrajul prezinta doar „vocatia unei celeritati sporite in solutionarea litigiilor” (nota 2) si ca nu se poate sustine cu certitudine ca procedura arbitrala se desfasoara intr-un termen mai scurt, intrucat in cadrul acestei proceduri sunt reglementate termene mai lungi decat in procedura de drept comun. (nota 3)
Nu putem fi de acord in intregime cu aceasta critica de vreme ce dispozitiile legale stabilesc, sub sanctiunea caducitatii arbitrajului, un termen maxim de 6 luni pentru pronuntarea hotararii, termen care poate fi prelungit o singura data, de catre tribunalul arbitral cu cel mult 3 luni, pentru motive temeinice.
In plus, procedura arbitrala cunoaste o singura cale de atac, actiunea in anulare, pe cand in procedura de drept comun, exista caile ordinare si cele extraordinare de atac, ceea ce face ca litigiul sa fie judecat intr-o perioada mai mare de timp
b) confidentialitatea - apreciata de catre partile litigante, indeosebi profesionisti, care cauta sa-si fereasca activitatile si afacerile de o transparenta excesiva.( nota 4) Astfel, pe tot parcursul procedurii arbitrale, de la inregistrarea cererii de arbitrare si pana la pronuntarea hotararii vor participa doar partile implicate si reprezentantii acestora pe baza de imputernicire avocatiala sau procura speciala. In plus, datorita naturii private a arbitrajului, hotararea arbitrala nu se pronunta in sedinta publica, ci este comunicata doar partilor implicate. Prin aceasta se pastreaza confidentialitatea, dar se si evita publicitatea, aspect deosebit de important in litigiile dintre profesionisti.
c) formalismul redus in comparatie cu procedura rigida in fata instantei judecatoresti. In acest sens, sub conditia respectarii ordinii publice si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili, prin compromis sau printr-un act separat, regulile de procedura pe care tribunalul arbitral sa le urmeze in solutionarea litigiului. In lipsa unor asemenea norme, acesta va stabili procedura conform regulilor proprii de arbitraj stabilite pentru institutia de arbitraj permanent care l-a organizat.
( nota 1) Potrivit art. 541 din Codul de procedura civila, ” Arbitrajul este o jurisdictie alternativa avand caracter privat. In administrarea acestei jurisdictii, partile litigante si tribunalul arbitral pot stabili reguli de procedura derogatorii de la dreptul comun, cu conditia ca regulile respective sa nu fie contrare ordinii publice si dispozitiilor imperative ale legii”;
(nota 2) Octavian Capatana, Litigiul arbitral de comert exterior, Editura Academiei, Bucuresti, 1978, citat in lucrarea Paralela intre procedura legii „micii reforme” si cea arbitrala, drd. Cezar Hincu, www.tribunajuridica.eu;
(nota 3) Cezar Hincu , Paralela intre procedura legii „micii reforme” si cea arbitrala . Autorul exemplifica afirmatia sa, prin mentionarea catorva termene procedurale, de exemplu termenul de 30 de zile de la primirea cererii in procedura arbitrala pentru depunerea intampinarii fata de termenul de 15 de zile in procedura de drept comun, termenul de maxim 21 de zile pentru amanarea pronuntarii in procedura arbitrala mai lung fata de termenul de 7 zile in procedura de drept comun, termenul de 30 de zile pentru ca instanta arbitrala sa comunice dosarul in cazul exercitarii cailor de atac, termen care nu se regaseste si in procedura urmata de instantele judecatoresti. Este de precizat ca actualele prevederi din Noul Cod de procedura civila referitoare la procedura contencioasa de drept comun, cuprind termene sensibil mai apropiate fata de cele din procedura arbitrala.
(nota 4) Ibidem 3
Autor: Jurist Iuliana Crosman
Sursa: Newsletter Recuperarea Debitelor