Proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar a fost aprobat de Guvern si transmis Parlamentului.
Conform proiectului, barurile si cafenelele amplasate central in Capitala sau in primele sapte mari orase vor plati anual, in functie de suprafata, intre 1.500 si 3.400 euro, in timp ce in localurile din orase care nu sunt municipii vor achita intre 310 euro si 2.000 euro.
De asemenea, proprietarii hotelurilor de 4 si 5 stele din Capitala vor plati un impozit forfetar pe loc de cazare intre 468 si 891 de lei, un hotel de trei stele din Cluj va achita intre 205 si 244 lei, iar o unitate de 1-2 stele din Busteni circa 120 lei, taxa pentru pensiune fiind cu 20% mai mica fata de hotel.
Proprietarul unui restaurant cu o suprafata de 150 metri patrati din centrul Capitalei va plati de la inceputul anului viitor un impozit forfetar de 17.136 lei pe an (3.900 de euro), in timp ce pentru o shaormerie de peste 50 metri patrati se vor achita cel putin 12.474 lei (2.835 euro).
Proiectul de lege privind impozitul forfetar are precizat ca termen de intrare in vigoare data de 1 ianuarie 2014.
Impozitul forfetar nu reprezinta o supraimpozitare si sunt cereri si din partea firmelor cu alte activitati, precum cabinete stomatologice sau de avocatura, sa li se aplice acest sistem, a declarat ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri si Turism, Maria Grapini.
Ministrul Grapini a sustinut: "Nu este un impozit in plus, nu vor mai plati impozitul de 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri, vor avea profitul pe care pot sa-l reinvesteasca, vor lua dividendele, care merg in sistemul de impozitare normal, ca la toata lumea. (...) Cei care au inteles ce inseamna tot preseaza sa se aplice. Am solicitari chiar si de la alte coduri CAEN sa introducem acest impozit, de la cabinetele stomatologice sau cele de avocatura",
De asemenea, ministrul a continuat, spunand ca daca o firma vizata de impozitul forfetar are si alte activitati in afara de codurile CAEN incluse in proiectul de lege, care sunt evidentiate separat in contabilitate, pentru acelea societatea va plati impozitul de 3% pe cifra de afaceri.
Se ia in calcul, ca impozitul forfetar sa se plateasca trimestrial, astfel ca o pensiune care are de platit spre exemplu 5.000 de lei pe an, va imparti aceasta suma la patru, platind esalonat pe fiecare trimestru.
In acest moment, proiectul de lege privind impozitul forfetar are ca domeniul de aplicare persoanele juridice ce desfasoara anumite activitati din domeniul HORECA.
Astfel ca, impozitul forfetar ar trebui raportat la o formula distincta de calcul pentru fiecare activitate (numar de locuri de cazare, procent de venit din tip de serviciu oferit, etc.).
Pentru a vedea ce impact ar avea acest tip de impozit in domeniul avocaturii ar trebui ca legea:
- sa “translateze” acest tip de impozit si la persoana fizica, stiut fiind ca majoritatea formelor de exercitare a activitatii de catre avocati nu au personalitate juridica, deci nu ar putea fi considerate “persoane juridice”
- sa precizeze care sunt criteriile pe baza carora se va calcula impozitul (in aceasta privinta este foarte greu de spus ce poate fi avut in vedere: numarul de clienti/luna, venitul mediu/minim la nivel de profesie pe un anumit judet, etc.) In oricare dintre variante va fi greu de aplicat si posibil sa aduca prevederi injuste/discriminatorii ca mod de impozitare a veniturilor din profesii/salarii.
- daca nu se are in vedere un procent din venit, impozitarea “la gramada” ar putea fi avantajoasa doar pentru cei cu venituri mari.
Ideea impozitului forfetar la avocati a aparut DOAR ca urmare a declaratiei d-nei ministru Grapini, care a sugerat ca acest tip de impozitare este atat de avantajos si bun incat a fost solicitat si de alte categorii profesionale.
Insa fara o forma, macar ca proiect, de determinare a modului concret de aplicare a acestui impozit avocatilor, este greu de precizat ce impact va avea si aproape imposibil de avut o parere in privinta beneficiilor sau dezavantajelor pe care le-ar aduce implementarea lui.
avocat Florin Turza
